Page 37 - 1959-05

Asea Centrală
întrecerea
Í zece zile ale lumi curente, la fur­
l utilizare mediu de 0,917 tone fontă
l e aleea bogat înverzită a ma­ etapă a întrecerii — în cinstea zi­
t relui Combinai siderurgic Hu­ lei de 23 August — cu hotărîrea
t nedoara, in limbajul siderurgicilor de a trimite ofelarilor fontă din ce
l zisă şt aleea fruntaşilor, intîlneşti
L aproape la fiece oră din zi, oa­
l înregistra salturi după salturi.
(L meni, comerUind în faţa unui pa­
nou. Este situaţia comparativă a
i întrecerii cu Reşiţa.
ct Oţelarul pleacă din faţa graficu­
lui puţin întunecat la fa ţă ; coc-
L nii, s-a putut raporta frumoasa ci­
C parul zimbitor i furnalistul, deşi ju­
c(. bilează, mai are totuşi anumite re­
zerve. Şi iată de c e : de la înce­
L putul anului şi plnă la data de 7
C plenarei C.C. al P.M.R. din noiem­
C brie 1958, precum şi hoiărîrile Con­
mai, furnaliştii hunedoreni aveau
C elaborate peste plan 5.661 tone fon­
c tă, realizaseră un indice de utili­
c zare media al furnalelor de 0,809
c.
t tone fontă pe m.c. volum util. In
C ce priveşte preţul de cost, calculat
l operativ, pe cele 7 zile ale lunii
l mai, se înregistrase o economie de
rL 12,12 lei pe tonă.
t Nici reşiţenii nu stau rău : 3.154,2
L tone fontă peste plan, un indice de ducţiei.
[ utilizare de 0,793 tone pe m.c. şi
L economii de 39,20 lei pe tonă. Com- tate. De două ori pină acum a fost
L flat că tatăl său este muncitor la
L parînd aceste rezultate, înţelegem
l atît bucuria cii şi rezerva Jurnalis­
L tului.
L util al furnalelor. Visul jurnalişti­
/L nlrecerea a pornit încă de la
C muncii, sini alţi ciţiva factori care
t începutul anului şi s-a concre­
l tizat la secţia 11-a furnale in an­
t gajamentul de a da peste plan
cc pină la sfîrşitul anului, 10.000 tone
L fontă. Angajamentul părea multora
ct îndrăzneţ, dat fiind fapiul că atît
în luna ianuarie, cit şi în februarie,
L secţia rămăsese datoare patriei cu
L însemnate cantităţi de fontă. Oame­
C (L X
L nii însă mi s-au descurajat. Trecind j .
L peste greutăţi, mobilizaţi fiind în 1
L permanenţă de către organizaţia de
l au tost luate măsuri pentru te-
C bază de partid, au reuşit aplicind
C în practică o serie de măsuri teh-
t nico-organizatorice, să încheie luna
martie au un plus de producţie de
2.472 tone fontă. In luna aprilie,
coniinuînd cu şi mal multă însu­
fleţire întrecerea in cinstea zilei
de I Mai, au reuşit să elaboreze
încă 4.357 tone fontă peste plan.
Râmînerea in urmă a fost recupe­
rată : începea bătălia pentru atin­
gerea cifrei angajament.
Ştiind că întrecerea socialistă nu
trebuie contenită nici o clipă, fur­
naliştii de Ia furnalele 5 şi 6, în­
dată după ce au manifestat la 1
Mai, au păşit in cea de-a doua
! I— I u J wJ \— /
¦551’ -
încă 120 ha. teren
nor ii redate agriculturii
Prin mijlocul hotarului dintre Orăş-
tie şi Romos îşi are albia un pîrîu.
C-înd ploile sînt mai abundente, apa
acestui pîrîu, inundă lunca Qrăştiei şi
Romosului, care se întinde pe 6 supra­
faţă de peste 120 ha. Pe această su­
prafaţă, unde timp îndelungat bălteşte
apa pîrîului revărsat, creşte doar pi­
pirig, trestie şi foarte puţin fînat de
calitate slabă. Acest lucru se petrece
aproape în fiecare an aducînd după
sine pagube mari colecliviştilor şi ce­
lorlalţi ţărani muncitori cu gospodării
individuale din Orăştie şi Romos.
In scopul de a reda agriculturii a-
ceastă suprafaţă însemnată de teren,
din iniţiativa Comitetului raional de
partid, a Comitetului executiv al Sfa­
tului popular raional şi a Comitetu­
lui raional U.T.M. Orăştie, s-a trecut
la acţiunea de adîncire a albiei pîrîu­
lui.
Faptul s-a petrecut pe fa începutul
acestui an. Din primele zile ale lunii
februarie, zilnic puteau fi văzuţi aici
sute de cetăţeni ai oraşului, tineri şi
vîrslnici, muncind de zor. La un mo­
ment dat însă, din cauza timpului ne­
favorabil, lucrul pe acest adevărat şan­
tier a stagnat Aceasta nu însemna
însă că s-a renunţat la acţiunea în­
treprinsă. Dimpotrivă, acum cînrl tim
pu! a început să fie cald, pe şantie­
rul dintre cele două hotare poafe fi
întîlnit zilnic un adevărat furnicar de
oameni. Muncitorii de la întreprinde­
rea de Industrie locală „I. 0. Frimu",
tinerii de la cooperativa meşteşugăreas­
că „Viată nouă, cei de Ia fabrica „1!
Iunie" şi din alte întreprinderi şi in­
stituţii se întrec între ei avînd un sin­
gur { e l: să termine în timpul cel mai
scurt adîncirea albiei pîrîului pentru
a salva cele 120 ha. care, în acest an
vor fi desţelenite.
Cu deosebii elan muncesc, alaiuri de
comunişti, utemiştii din întreprinderile
şi instituţiile oraşului care vor cu toi
dinadinsul să termine această lucrare
Rs gvonala
Hunrdoara-Dtsva
in ce nuii multă. Şi cu fiecare zi
ce trecea, in evidenţa normalorilor,
cantitatea de fontă produsă în plus
Aşa se face că la data de 11
mai, cu prilejul unui scurt bilanţ
al realizărilor primei decade a lu­
fră de 1.183 tone fontă peste plan.
Rezultatul nu i-a surprins pe jur­
nalişti ; cel mult i-a bucurat. Mun­
ciseră doar.
In frunte cu comuniştii şi avînd
drept călăuză în rmincă lucrările
ferinţei regionale de partid, oame­
nii au pornit bătălia pentru spo­
rirea necontenită a indicilor de u-
tilizare ai agregatelor — principal
factor de mărire a volumului pro­
Rezultatele nu s-au lăsat aştep­
obţinut pe întreaga secţie un indice
mediu de utilizare de mai bine de
o tonă fontă din fiecare m.c. volum
lor noştri fusese atins.
Datorită unor măsuri cum ar fi
conducerea atentă a procesului Jur­
nalistic, aprovizionarea ritmică cu
cele necesare, menţinerea unui
mers constant al furnalelor, exploa­
tarea corectă, a devenii posibil rea­
lizarea unui indice de peste 0J900
tone fontă pe mx. perioade înde­
lungate. Astfel, numai în primele
pînă la dala cînd se va !ine festiva­
lul raional al tineretului. Şi cu sigu­
ranţă că vor reuşi să-şi înfăptuiască
această dorinţă avînd permanent spri­
jinul organelor de partid şi de stal
care se preocupă cu multă răspundere'
de mobilizarea tuturor forţelor din o-
raş la această acţiune patriotică.
Pe drumul colectivei
Recoltele bogate obţinute an de an
de colectiviştii din Pianu de Sus, bu­
năstarea lor personală, au atras zil­
nic noi şi noi ţărani muncitori pe dru­
mul gospodăclei colective. Duminică,
9 mai, de exemplu, în timp ce se des­
făşura o adunare generală a colecti­
viştilor, 40 familii de ţărani muncitori
din sat au venit să-şi depună cererile
de înscriere în gospodăria colectivă.
Printre ei se numără Simion Meghin,
llie Roman, Gheorghe Şînca şi alţii.
Şi în Pianu de Jos s-au înscris în
gospodăria colectivă 34 de familii. A-
cum sectorul agricol socialist cuprinde
peste 70 la sută din întreaga suprafaţă
a comunei.
F. CHIRUŢA
corespondent muncii.
E le vi şi artişti
Zilele trecute pe scena Teatru­
lui de stat din Petroşani s-a
desfăşurat un concurs între for­
maţiile artistice ale şcolilor me­
dii din raioanele Petroşani şi
Haţeg. Cu această ocazie şi-au
dat concursul mai multe forma­
lii. corale, de dansuri, orches­
trale precum şi solişti vocali,
nslrumentişti şi recitatori.
In urma rezultatelor cfbtinute
concursul a fost câştigat la dan­
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
fu
nalul 5 s-a realizai un indice de
pe m.c. Luînd in considerare aceşti
indici, depăşirile de plan nu mai
surprind. Totodată, acest lucru dă
posibilitate oamenilor să privească
cu încredere rezultatul final al în­
trecerii cu Reşiţa.
k
xplicaţia tuturor acestor suc­
cese stă în munca plină de
elan a oamenilor. Prim-lopiforul
Alexandru Comşa de la furnalul 5,
de pildă, lupiă, împreună cu echi­
pa sa. perdru clşiigarea a cit mai
multe puncte in întrecerea dintre
brigăzi. Cu fiecare descărcare, cu
fiecare „lucru gata" cfeciuat, creş­
te numărul punctelor acumulate în
favoarea echipei.
Laufurile — scoarţele de fonlă
— nu mai sini aruncate, ci introduse
în furnal, lucru ce sporeşte numărul
tonelor de fontă elaborate peste 1 noştinţă, a fost elevul Petrişor Dărac
plan. De asemenea, cantitatea de
şpan introdusă in furnal pentru fie­
care şarjă a sporii cu 200 kg., ceea
ce a dus, după cum era şi firesc,
la obţinerea unor producţii sporite-
Disciplina fermă care domneşte
in brigadă, buna organizare a
au adus oamenilor lui Comşa ti­
tlul de jruntaşi. Şi ca un argu­
ment suprem privind modul in care
muncesc aceşii oameni, pol fi adu­
se cele 1.400 tone fontă peste plan
elaborate de ei de la începutul a-
niilui
Lăcătuşii loan Pascu strălucea de curăţenie. Pentru ziua a- vel agrotehnic superior. Consi­ tămîni, pe rînd la fiecare secţie lunară a preţului de cost şi a
w şi IIie Slepan de la'
termocentrala din Gu-
rabarza, lucrează cu ’
multă îndemînare şi<
pricepere. In luna aprilie, ei şi-au]
ţîndeplinit planul de reparaţii turbi-1
ne cu două zile înainte de lermen.'
In clişeu: Tovarăşii loan Pasai
şi llie Stepan lucrînd la montarea t
( unei turbine.
P l e n a r a c o m ite tu lu i de p artid Prin întocmirea unui asemenea
al u zin ei „ V ic to ria “ C a la n tatea să cunoască zilnic dacă a-
99 gregatele şi atelajele gospodăriei
Se ştie că un rol deosebit de
important în îndeplinirea sarci­
nilor de plan de către fiecare
colectiv, îl au analizele periodi­
ce. Ele au menirea să scoată în
evidenţă felul în care se îndepli­
neşte planul la toţi indicii, să e-
videnţieze secţiile, sectoarele,
brigăzile şi oamenii fruntaşi, să
arate care sînt lipsurile ce mai
împiedică buna desfăşurare a
O astfel de analiză a organi­
zat de curînd comitetul de par­ fR , : \
tid al uzinei „Victoria" Călan cu
prilejul unei plenare. La şedin­
ţă au participat membrii comi­
tetului de partid şi ai organiza­
ţiilor de masă, precum şi con­
ducătorii administrativi ai uzi­
nei şi secţiilor.
Pe baza unui referat prezen­
tat de tov. D’ruker Adolf, direc­
torul uzinei, participanţii la ple­
suri de echipa şcolii medii mix­
te tir. 1 Petroşani, la cor de,
formaţia şcolii medii mixte Lu­
peni, la recitări de eleva Eca-
terina Leach de la şcoala medie
din Lonea, iar la solişti instru­
mentişti de acordeonistul Betio-
ne Şchiopu de la Şcoala medie
mixtă nr. I Petroşani. Con­
cursul soliştilor vocali a fost
ciştigat de elevele şcolii medii 1
din Haţeg.
DM v i g r r a ,
1 la prerentoriMl
1 slip Mm
11
Í teanu, la locul
1 Nu departe de oraşul Haţeg, fntr-un
î frumos parc se află prevehtoriul din
¦J Nalaţi, situat în castelul fostului bo­
3 ier Fay Victor. Aici, sute de copii, fii
ai oamenilor muncii din diferite re­
1 giuni ale tării, se adună în perioade
3 de cîte 45 de zile, pentru a se odihni,
3 a învăţa şi a se distra. Copiii se pe­
3 rindă la frumosul castel în tot timpul
:
3 anului, cei de vîrstă şcolară avînd a-
3 sigurate aici toate condiţiile de învăţă­
3 tură — profesori şi învăţători, săli de
3 clasă corespunzătoare şi material di­
3
3 dactic din abundentă.
3 Prieteni
3 ia înălţimea sarci iilor
3 Sosisem la preventoriul din Nalaţi
3 în jurul orei 10. Cei 200 de copii erau
3 tocmai în recreaţie. Vocile lor crista­
3 line umpleau parcul străbătut de alei
3
I « minunate. Primul cu care am făcut cu-
din clasa VII-a, venit aici tocmai de
la Craiova. Am legat de îndată prie­
tenie. Din scurta lui relatare, am a-
„Electroputere“ din Craiova, că aici,
la Nalaţi, se simte cum nu se poate
mai bine şi că doreşte ca şi la anul
să se afle printre musafirii prevenlo-
riului.
Ni s-au alăturat apoi elevele Maria
Mîndreci din clasa a Vl-a. Leontlna
Vătonl din clasa IV-a, de la care am
aflat că este fiica unui maistru de zonă
la G.F.R. Filiaşi. Ne-au înconjurat a-
poi şi alţi copii. Dintre ei n-au lipsit
nici fiii unor mineri din Lupeni, Ânl-
noasa etc.
Fapte îmbucurătoare
Clopoţelul a întrerupt şirul discuţii­
lor noastre. Se servea gustarea de di­
mineaţă. Cu această ocazie,, l-am cu­
noscut şi pe tov. Vasile Cochcci, di­
rectorul şcolii de la preventoriu. De
la el am aliat fapte îmbucurătoare.
Am aflat, de pildă, că o bună parte
din copiii cu care făcusem cunoştinţă
cu cîteva minute mai înainte, sînt frun­
taşi la învăţătură, că Maria Mîndreci
are numai note de 10 şi că Petrişor
Dărac vrea să ajungă inginer.
Buni gospodari
Am vizitat apoi sălile de clasă. Peste minarea lor Ia timp şi la un ni­
tot, rînduială de buni gospodari. îm­
preună cu tov. Andrei Mujic, directo­
rul preventorlului, am trecut pe la bu­
cătărie şi pe la sala de mese. Totul
ceea — ca de altfel în toate zilele —•
se servea masa de cinci ori, la prînz
meniul constînd din trei feluri şi pră­
jituri.
Clubul preventoriului din Nalaţi, cu
bibliotecă, masă de plng-pong, şahuri
şi alte jocuri, oferă elevilor condiţii
din cele mai optime de recreaţie şi
destindere. S1DON1A RUSAN
corespondentă
nară au analizat cu mult simţ
de răspundere felul în care co­
lectivul uzinei luptă pentru în­
deplinirea sarcinilor de plan,
pentru creşterea productivităţii membrii consiliului au fost im
muncii şi reducerea preţului de părţiţi pe trupuri pentru a con­
cost al producţiei, în special al trola şi îndruma întreaga activi­
foniei şi semicocsului.
FEKETE IOSIF î este că însămînţările au fost ter­
corespondent
rjBU
^ >*¦Kijasas
Touarâşii Con­
stantin Plrvu-
lescu şi Miron
Munteanu, mun­
citori ta cubi-
tourile uzinei
„Victoria" -Călan
au redus preţul
de cost la fonta
lichidă cu 14 lei
pe tonă.
In clişeu: To­
varăşii Constan­
tin Pîrvulescu
şi Miron Mun­
de rnuncă.
!1 stat
De la apariţia hotărîrii C.C. iar calitatea lor este mult supe­ care sînt căile de reducere a
al P.M.R. şi a Consiliului de
Miniştri cu privire la unele mă­
suri pentru îmbunătăţirea con­
ducerii şi controlului de partid
şi a activităţii economice în gos­
podăriile de stat, nu a trecut de-
cît o lună. Cu toate acestea, în
cele 9 gospodării de stat din
regiunea noastră se observă pro­
grese însemnate în ce priveşte
întărirea vieţii de partid, a mun­
cii politice de masă şi a activi­
tăţii cultural-educative. Organi­
zatorii de partid din toate gos­
podăriile muncesc cu mult elan
şi sînt pătrunşi de marea răs­
pundere ce li s-a încredinţat,
După ce au tost constituite, con­
siliile gospodăriilor agricole de
stat au trecut în majoritatea lo­
curilor la luarea unor măsuri
menite să ducă la îmbunătăţirea
activităţii gospodăriei, la asigu­
rarea îndeplinirii Ia timp şi la
un nivel agrotehnic superior a
lucrărilor din campania de pri­
măvară, la creşterea productivi­
tăţii muncii şi reducerea în mod
simţitor a cheltuielilor de pro­
ducţie.
Consiliul gospodăriei agricole
de stat din Boz, de pildă, a avut
o şedinţă în ziua de 10 aprilie,
în aceasta s-a analizat modul
în care decurg însăminţările ş:
liul şi-a întocmit planul operativ
şi un grafic care cuprindea sar­
cinile din campanie defalcate pe
trupuri şi pe perioade. In acest
grafic s-a stabilit data fa care
trebuie să se termine fiecare lu­
crare, cîte şi ce fel de agregate
lucrează, viteza zilnică cu care
trebuie să lucreze fiecare agre­
gat sau atelaj, perioada optimă
de executare a lucrărilor, nor­
ma pe agregat sau atelaj etc.
gralic consiliu! a avut posibili­ anul 1956 în cinstea aniversării
lucrează cu întreaga lor capaci­
tate şi să ia măsuri urgente
pentru înlăturarea unor delicJ-
enţe. Pe baza planului operativ,
tate din campanie. Rezultalul
minate înainte de data stabilită
Tînăra . uUmistă
Ioana Filip a ter­
minat de curînd
şcoala profesională
din Hunedoara. In
prezent face practi­
că la centrala elec­
trică nr. 2 a Com­
binatului siderurgic
din Hunedoara. V-
nul dintre cei care
se ocupă de ridica­
rea nivelului, ei pro­
fesional este ingine­
rul Bădărău Mir-
cca.
In clişeu: Tînăra
Ioana Filip şi ingi­
nerul Bădărău M ir
cea, în sala de co­
mandă.
rioară faţă de anul trecut. Lu­
crările de întreţinerea culturilor
se desfăşoară şi ele in condi-
ţiuni bune.
Mult timp a existat părerea
greşită — şi în unele locuri mai
dăinuie şi acum — că în gos­
podăriile de stat preţul de cost
nu poate fi cunoscut decît din
bilanţul de sfîrşit de an. Faptul
că preţul de cost nu a fost cu­
noscut în fiecare lună şi pe fie­
care lucrare, a avut drept con­
secinţă realizarea unor lucrări
cu cheltuieli mari. Aceasta a
fost de fapt una din cauzele
principale care au făcut ca unele
gospodării de stat să încheie bi­
lanţul de sfîrşit de an deficitar
şi prin urmare să nu poată fi
rentabile. De aceea, Departamen­
tul gospodăriilor de stat din Mi­
nisterul Agriculturii şi Silvicul­
turii a luat măsuri să se urmă­
rească indicii economici şi de
producţie din G.A.S. pe baza
unor analize lunare şi trimes­
triale. Unele consilii ale gospo­
dăriilor de .stat se preocupă pen­
tru a cunoaşte preţul de cost
pe fiecare lună şi pe fiecare lu­
crare, pentru a putea lua mă­
surile necesare în vederea redu­
cerii lui. Consiliul gospodăriei
agricole de stat din Oarda or­
ganizează consfătuiri pe anumi­
te teme din două în două .săp-
sau brigadă. In aceste consfătu­
iri se prezintă o expunere de că­
tre un specialist bine pregătit.
In expunere se dau anumite in­
dicaţii de ordin tehnic. Se arată
:ar:
„N A U R IS"
Filmul „Nauris“, realizat de stu­
dioul diri Riga, a fost creat pe baza
unui scenariu care a obţinut pre­
miul al treilea pentru scenariu la
Concursul Unional, organizat în
Marii Revoluţii Socialiste din Oc­
tombrie.
Premiul s-a décernât pentru origi­
nalitatea şi profunzimea cu care
Leonid Leimanis, autorul, a reuşit
să prezinte elanul
şi puritatea su-
fletească a tinere­
tului leton, iniţia­
torul acţiunilor menite să creeze
noul, şi lupta Iui împotriva corup­
ţiei, a rigidităţii în gîndire.
Nauris, figura centrală a filmu­
lui, întruchipează simbolul acestui
tineret. Ideea centrală a scenariului
a fost aceea de a reprezenta prin
frămîntările lui Nauris, lupta dintre
datoria faţă de societate şi senti­
mentele sale pentru un bunic viciat
şi retrograd.
Acţiunea filmului se desfăşoară
într-un sat leton, lurţemsk, de pe
ţărmul mării. Tineretul şcolar ia
parte la construirea unei clădiri noi
pentru şcoala medie şi la alte ame­ Nauris nu îndrăzneşte s-o încredin­
najări menite să înfrumuseţeze sa­ ţeze nici Dainei, după cum nu se
lul. poate hotărî s-o dea în vileag în
Nauris, elevill • clasei, a X-a, este faţa nimănui.
unul din tinerii cei mai activi în
aceste munci, pe lîngă faptul că în­
vaţă bine şi e fruntaş în echipa
de sport a şcolii. Totuşi, caracterul
lui Nauris, ca ,şi viaţa sa în în­
tregime,- se deosebeşte mult de cel
al colegilor săi de clasă.
Pe umerii săi apasă mari răs­
punderi . familiare. Qrfan de ambii
părinţi, el poartă grija bunicului
Upmal şi a surioarei sale, micuţa
cheltuielilor de producţie, se
popularizează metodele folosite
de unele secţii sau brigăzi care
au obţinut cele mai bune re­
zultate în ce priveşte executarea
la timp a lucrărilor şi cu mini­
mum de cheltuieli. La una din
consfătuiri s-a arătat, de pildă,
că brigada de la Ţelna a reali-
lucrările de dezgropat, tă-
iat, arăcit şi cercuitul viei la
timp şi cu cheltuieli ce se ridi­
că la numai 434 lei Ia ha. Tru­
pul Şard a executat aceleaşi lu­
crări cu cheltuieli de 535 lei la
ha., iar trupul Bărăbanţ cu 512
Iei la hectar, în timp ce la tru­
purile din Alba Iulia şi Valea
Popii cheltuielile respective s-au
urcat la 780 şi, respectiv, 813 lei
la hectar, Din aceasta analiză
comparativă a preţului de cost
al lucrărilor au fost trase con­
cluziile necesare de către toţi
tovarăşii din conducerea trupu­
rilor şi secţiilor din cadrul gos­
podăriei. Ei au avut de învăţat
din experienţa brigăzlior şi tru­
purilor fruntaşe şi nu încape în­
doială că sfe vor strădui ca la
viitoarele consfătuiri să se pre­
zinte cu situaţii mai bune.
Trebuie arătat că în ce pri­
veşte urmărirea preţului de cost
şi reducerea lui, gospodăriile de
stat din regiunea noastră mai
au încă mult de făcut. Analiza
realizării altor indici din phnul
de producţie nu este privită încă
ca o măsură de cea mai mare
însemnătate în lupta pentru mic-
(Continuare în pag. 8-a)
Mărite. Bunicul lui, bolnav şi be­
ţiv, vrea să-l détermine' pe Nauris
să renunţe la şcoală, socotind că
învăţătura nu ajută la nimic şi îi
împiedică pe Nauris să cîştige bani.
Nauris, însă, dotat cu inteligenţă
şi cu o forţă fizică excepţională, nu
vrea să renunţe la învăţătură, pri­
mind să-şi sacrifice tot timpul li­
ber pentru a cîştiga cele necesare
întreţinerii familiei. Experienţa vie­
ţii îi face să fie
nta i înţelegător în
faţa necazurilor
oamenilor, mai s ă ­
ritor în a-i ajuta. Toate a,ceste ca­
lităţi îi determină pe cei din jurul
lui să-l simpatizeze, să-l respecte
şi să-i acorde încredere’. Aceste ca­
lităţi ale băiatului o atrag şi pe
Daina, noua colegă care a sosit în
timpul anului şcolar. Mama ei fu­
sese transferată în satul acesta ca
responsabilă a cooperativei de con­
sum. Daina, cu sensibilitate femi­
nină, intuieşte frămîntarea lui Nau­
ris, încearcă să-l ajute, să-l apere
în fa{a acelora care sînt prea aspri
în judecarea băiatului.
Există totuşi 6 taină pe care
In desfăşurarea sa. filmul devine
tot mai palpitant, mai dramatic.
Se succed întîmplări din ce în ce
mai emotive, care dezvăluie carac­
terul curat, cinstit şi curajos al lui
Nauris. Prin prezentarea sa, filmul
aduce o mare contribuţie la edu­
carea tineretului.
Filmul rulează pe ecranul cine­
matografului „Fillmon Sîrbu" din
Deva, între 14— 17 mai 1959.