Page 38 - 1959-05

Pdsr. 2
Din experienţa gospodăriilor agricole colective fruntaşe
Ramurile anexe aduc mari
Gospodăria agricolă colectivă din
Apoldu de Sus este o unitate socia­
listă puternică. Din an în an ea s-a
dezvoltat, s-a întărit din punct de ve­
dere economico-organizatoric. Fondul
ei de bază a crescut la peste 1.000.000
lei, iar veniturile colectiviştilor s-au ri­
dicat anul trecut la valoarea de 42
lei la zi-muncă.
Care este sursa acestor venituri, pe
ce cale au fost ele obţinute ? Răspun­
sul la această întrebare îl poate da
oricare colectivist din cele 178 familii
cuprinse în gospodăria colectivă. El
se rezumă de fapt la cîteva cuvinte;
dezvoltarea ramurilor anexe. Istoricul
dezvoltării tor este destul de semnifi­
cativ. La început, unor colectivişti nu
le prea venea să creadă că veniturile
gospodăriei vor creşte prin dezvoltarea
ramurilor anexe, Ei susţineau ca dez­
voltarea gospodăriei să se facă numai
prin extinderea culturilor cerealiere.
F.xperienţa unor gospodării ce păşise­
ră deja pe drumul dezvoltării ramuri­
lor anexe, precum, şi veniturile ce au
fost obţinute de propria lor gospodă­
rie în primii ani de existenţă i-au
convins de necesitatea dezvoltării ra­
murilor anexe şi de mărirea număru­
lui br. Consiliul de conducere, sîătu-
indu-se cu colectiviştii, precum şi cu
unii specialişti, a trecut la crearea
acelor ramuri cărora condiţiile locale
de climă şi sol le permitió dezvoltare
continuă.
Iri primii ani paşii au fost mai ti­
mizi. Apoi rezultatele din ce în ce
mai hune, veniturile crescînde din an
în an, au adus cu sine încrederea.
Anul trecut gospodăria colectivă avea
dezvoltate în mai mare măsură gră­
dina de legume şi zarzavaturi, fermele
de oi, porci, bovine, . şcoala de viţă,
varniţa, diferite ateliere etc. Venitul a-
dus de acestea s-a ridicat anul trecut
la peste 760.000 lei.
lată un tabel al cîtorva din ramu­
rile anexe care au adus venituri mari
gospodăriei:
Ramura Unitatea de
măsură
Grădina de 3,50 ha.
j legume
1Oi 830 buc.
1Porci 12 scroafe
împreună cu
Şcoala de prăslla
viţă 2 ha.
I Varniţa — Terminîndu-se faza raională a
•'.» =îot*t
Datorită veniturilor mari obţinute,
colectiviştii an hotărît să dezvolte şi a-
nul acesta ramurile cele mai rentabile,
S-a hotărît, de exemplu, să se măreas-
l bune formaţii artistice selecţio­
c trele Vinţu de Jos, Galda de Jos,
(_
L aşteaptă...
r minelor culturale din Berghin,
L Pe strada Mihail
t ionale de cultură din Alba lu-
l nr. 17 din oraşul Deva se află ^
f. Casa pionierului, m im m t loc )
I de intilnire si însuşire a am m i- 1
l tor deprinderi de către pionieri. ^
L Er?x. .zte_r_ioru..1l clăx da :i~ri: ;i en ostIen )sdf oecsftnul l .
C Galtiu şi Intregalde, echipa de
l de frumos. Chiar şi în interior j
l unele săli sini curate şi aspec- j
l tuoase. Pe uşa uneia din săli ^
Í scrie cu litere m ari: Cerc foto. ^
l Sîntimbru şi Vinţ. Dat fiind nu­
L cerc sportio, cerc coregrafic şi j
t mlini uideminatice. Citind cele
C scrise, ni un simfămînt de respect 1
l nă alunei nu se puteau lăuda
l pentru pionierii care
aici, cit şi pentru cei care-i în- ^
•Í drumă zi de zi. Dar dacă în- •j
t cerci să intri, nu poţi. Uşa este )
închisă. Dacă totuşi insişti, iov.
Oliviu Sirbu. directorul Casei
pionierului, îţi va deschide cu
cheia şi-ţi va atrage atenţia să
fii cu mare băgare de scamă.
In sală, le înlimpină, chiar de
la intrare, mormane de moloz
răsplndii în încăpere. A căzut 1
înlr-o bună zi din tavan, atunci
ciad w sc aflau pionierii la lu- 1
cru. Pentru ca distrugerile să I
nu fie mari, conducerea Casei -j
pionierului a luai. măsuri de 7)
prevenire, plinind doi slîlpi de
susţinere.
Se înţelege că in accaslă sală ^
pionierii nu mai pot activa. Con- j
ducerea Casei pionierului a fă-
cui încă din anul trecut adrese -j
către secţia de învăţămint şi I
cultură h Sfatului popular oră- -j
şenesc Deva să se ia amimile 1
măsuri. Dar nu s-a făcut nimic -j
L pînă acum şi sala nu poate fi 1
deci folosită. Cei mai supăraţi ^
sînt desigur pionierii. Şi ei aş- )
teaph5 în fiecare zi ca cineva ^
să se intereseze de reparaţia să-
Iii, să poaiă activa aşa cum au ţ
făcui şi pînă acrim,
V. A.
U IviM / u J w J I— I p~ J U'.J l—I C-J t—J V
VENITUR
că suprafaţa de grădină, faţă de anul
trecut, cu încă un hectar; numărul de
scroafe a fost dublat şi deja, prin fă-
tări, numărul de purcei s-a ridicat pînă
acum la 100 bucăţi; ferma de vaci va
fi mărită cu 33 capete, iar numărul
boilor contractaţi cu statul va creşte
cu 10 perechi faţă de anul trecut. Nu­
mai prin mărirea şcolii de viţă la
4 hectare, faţă de două cîte au fost
anul trecut, venititt obţinut de la a-
ceastă ramură se va ridica la 570.000
lei. In total gospodăria îşi va mări
anul acesta veniturile prin dezvoltarea
ramurilor anexe cu peste 300.000 lei
faţă de anul trecut, ajungîndu-se la
un venit total de peste 1,000.000 lei.
Pentru asigurarea hranei şi a adă­
postului numărului crescînd de anima­
le, colectiviştii au hotărît să construias­ me va fi cea mal rentabilă pentru a
că în acest an două grajduri în capa­
citate totală de 130 capete (unul este
deja construit), o maternitate pentru 24
scroafe (terminată din luna aprilie, în
¦roşu), silozuri pentru 300 tone porumb
furajer şi alte construcţii.
Venituri |
realizate |
08.000 leii
Anul acesta, pentru a asigura adnpostirca animalelor, al căror nu­
238.000 lei măr este în continuă creştere, colectiviştii din Apoldu de Sus au con­
struit un nou grajd.
In clişeu: Noul grajd al colectiviştilor, cu o capacitate de 60 capete.
160.000 lei SPECTA CO LU L FESTIV
370.000 lei ai echipelor artistica din raionul
78.000 leii
celui de-al V-lea concurs al e-
chipelor artistice de amatori de
la căminele culturale, casele ra­
ionale de cultură şi colţurile ro­
şii din gospodăriile agricole co­
lective, secţia raională de învă-
ţămîrit şi cultură a raionului
Alba .a organizat în ziua de 26
aprilie a.c. în sala casei raio­
nale de cultură spectacolul fes­
tiv cu participarea celor mai
nate la faza raională din cen­
Zlatna, Hăpria şi Teiuş.
La spectacolul festiv şi-au dat
concursul echipele de cor ale că­
Mihalţ, Zlatna, Galda de Jos,
Stremţ, Sîntimbru şi casei ra­
Eminescu
lia, echipele de dansuri din Zlat­
na, Peţelca, Stremţ, Intregalde
şi Berghin, brigăzile artistice
de agitaţie din Vinţu de Jos,
fluieraşi din Inuri şi taraful că­
minului cultural din Stremţ, pre­
cum şi soliştii vocali din Zlatna,
mărul mare de formaţii artistice
care au fost promovate la acest
spectacol, comisia regională de
concurs a stabilit ca selecţiona­
activează ^ rea formaţiunilor artistice pen­
tru faza regională de concurs
să se facă cu această ocazie.
Juriul trimis la Alba Iulia a pu­
tut constata cu satisfacţie că
echipele selecţionate pentru spec­
tacolul festiv, în majoritatea lor,
au reuşit să se prezinte la un
nivel satisfăcător, care confirmă
munca depusă cu perseverenţă
în acest concurs, atît de către
colectivul secţiei raionale de în-
văţămînt şi cultură, cît şi de co­
lectivele de miinc'ă ale cămine­
lor culturale, împreună cu toţi
membrii formaţiilor artistice.
Reuşita acestei manifestări, pre­
cum şi a celor anterioare, se
datore.şte în primul rînd condu­
j membrilor A.V.S.A.P.
cerii şi îndrumării competente a
activităţii culturale de către or­
ganele raionale de partid, Comi­
tetul executiv al Statului popu-
ţaţ raional gi organizaţiile
r n'DRUMUn SOeiAmMULUi
Experienţa acumulată de colectiviştii
din Apoldu de Sus arată că ei s-au
orientat bine în crearea şi dezvoltarea
ramurilor anexe, dezvoltîndu-le tocmai
pe acelea care sînt cele mai rentabile
în condiţiile de climă, sol şi aşezare
geografică.
In regiunea noastră multe gospodă­
rii colective au alte condiţii de climă,
sol şl aşezare geografică. Unele au
terenurile aşezate pe malurile rîulul.
Acolo poate fi dezvoltată mult legumi­
cultura. Altele posedă o bază fura­
jeră bogată care favorizează creşterea
animalelor etc. Consiliile de conducere
ale gospodăriilor, ajutate practic de
inginerii şi tehnicienii agronomi, con-
sultîndu-se cu colectivişti pricepuţi, tre­
buie să chibzuiască care ramură anu­
o crea şi dezvolta. Experienţa colecti­
viştilor din Apoldu de Sus Ie este o
mărturie grăitoare că ramurile anexe
sînt unul din principalele surse de
venituri, care duc la creşterea venitu­
rilor gospodăriei şl ale lor personale.,
U.T.M. din centrele de comune
şi din sate.
Dacă ne oprim puţin asupra
conţinutului repertoriului se poa­
te constata că este orientat în
mare măsură înspre educarea
socialistă a oamenilor muncii.
Astfel. în repertoriu au fost in­
cluse 'cîntece cu tematică actua­
lă, care oglindesc succesele oa­
menilor muncii în construirea
socialismului, care cultivă sen­
timentul dragostei faţă de pa­
trie sau promovează' lucrări din
tezaurul folcloric al poporului
nostru.
Conţinutul programelor brigă­
zilor artistice de agitaţie a fost
îmbunătăţit faţă de fazele
anterioare de concurs, fiind
orientat în special înspre
a oglindi realizările dobîn-
dite în localităţile respecti­
ve pe linia transformării socia­
liste a agriculturii şi în mobili­
zarea ţărănimii muncitoare la
bătălia pentru sporirea produc­
ţiei agricole. N-au scăpat de
săgeata criticii o serie de ele­
mente care mai încurcă lucrurile
prin nepăsare, superficialitate,
comoditate sau alte atitudini îna­
poiate, care au fost combătute
prin programele brigăzilor.
De o bună. apreciere s-a bu­
curat în special corul german
al căminului cultural din Ber­
ghin, care deşi este destul de
tînăr, a reuşit să alcătuiască un
repertoriu cu un bogat conţinut
educativ.
Publicul spectator a apreciat
reuşita manifestare a formaţii­
lor fruntaşe din raionul Alba
şi s-a convins că în raion se
simte o creştere calitativă a
muncii culturale de masă.
Recomandăm instructorilor de
formaţii să nu considere activi­
tatea terminată, ci să muncească
şi de acum înainte cu mai mult
elan pentru a prezenta în faţa
spectatorilor de la sate cît mai
multe programe artistice şi cu
un bogat conţinut educativ,
VICTOR MUREŞ AN
îndrumător cultural In secţia
învăţămînt şi cultură a Sfatului
popular regional
întâlniri cu alegătorii
La Vulcan
Pînă la începutul acestei luni
52 de deputaţi orăşeneşti, raio­
nali şi regionali din circumscrip­
ţiile electorale de pe raza ora­
şului Vulcan au avut întîiniri
cu cetăţenii care i-au ales. După
ce dările de seamă au fost dis­
cutate şi apreciate ca pozitive,
alegătorii au tăcut noi propuneri
pentru buna gospodărire a ora­
şului şi înfrumuseţarea lui.
S-a propus, de pildă, construi­
rea unui pod peste Jiu la Paro-
La Petroşani
La întîlnirile deputaţilor cu a-
legătorii din circumscripţiile e-
lectorale nr. 61, 62 şi 63 din ora­
şul Petroşani au îost făcute de
asemenea noi propuneri.
Astfel, mai mulţi alegatori
din circumscripţia electorală
nr. 61 au propus curăţirea albiei
şi amenajarea malurilor pîrîuiui
ce traversează circumscripţia în
scopul înlăturării inundaţiilor
1 rea lui. Printre acestea amintim:
tovarăşul
De d iv a timp du loc in în­
treprinderile şi. ihsiituţiile re­
giunii noastre adunări sindicale
pe grupe şi secţii pentru dez­
baterea acliviiăţii culturale des­
făşurată pină acum. Cu acest
prilej se analizează şi felul cum
activitatea culturală a sprijinii
producţia, se iau măsuri de în­
dreptare a unor lipsuri eic.
Preşedintele comitetului sindi­
cal de secţie de la staţia C.F.R.
din Teiuş, tovarăşul Alexandru
Petric, împreună cu ceilalţi mem­
bri ai comUeiului, a sirius in­
tr-o bună zi oamenii să facă
o mică analiză a activităţii cul­
turale. Era una din adunările
grele, deoarece nu prea avea
ce spune oamenilor şi, putea fi
criticat de inactivitate, Cu ioa-
ie acestea, a întocmit un scurt
raport şi la adunare a începui
să arate cum s-au mai trimis
pairii oameni la cor, cum s-atl
( făcui abonamente la ziare şi...
( gala. A ţinui să scoală in evi-
$ denţă şi unele lipsuri: vArtico­
lele de la gazetele de perele
se schimbă cu îniirziere, agi­
taţia vizuală este slabă. lată
lipsuri care trebuie îndreptate"
—- spunea raportorul. Apoi, iol
pe scurt, şi-a luat şi un anga­
jament pentru viitor,
Şedinţa a durat puţin. Ca să
iasă din încurcătură, ra­
portorul a începui să ci­
tească, spre surprinderea iu-
iuror, instrucţiunile A.D.A.S.
Dar şi aceasta a durai puţin.
Oamenii s-au înscris la dis­
cuţii. Cum era şi firesc, au în­
ceput să araie lipsurile comtie-
iului sindical de secţie şi ale
iov. Alexandru Petric în ce pri­
veşte activitatea culturală. De
fapt, arătau mai mult ce ar fi
trebuit să se facă, deoarece pi­
cu nimic, Cînd a auzit aşa,
iov. Patrie şi-a ieşit parcă din
fire. Ceferiştii însă n-au dat îna­
poi, I-au spus tot ce aveau pe
inimă. Că iov. Petric s-a su­
părat foc, as!a-i altceva. Cefe­
riştii i-au recomandat însă, să
fio mai calm. Să se supere şi
in viitor, dar numai atunci cînd
activitatea culturală merge slab.
(După o scrisoare
primită de Ia Iov.
,GH. BOITOR
şeni, deschiderea unui drum
pentru îmbunătăţirea transportu­
lui de balast din Jiu şi complec-
tarea reţelei de iluminat în co­
lonia Gocoşvar şi străzile lătu­
ralnice.
De asemenea, cetăţenii au pro­
pus deputaţilor lor măsuri pen­
tru sistematizarea serviciului de
salubritate din oraş şi definiti­
varea lucrărilor de electrificare
în cătunul Paroşeni.
care sînt provocate de acesta
în timp ploios. In circumscrip­
ţia electorală nr. 62 cetăţenii
au propus deschiderea unei mă­
celării şi înfiinţarea unui post’
sanitar în cătunul Dîlja Mare.
Şi în cadrul întîlnirilor din­
tre deputaţii şi alegătorii din
circumscripţia electorală nr. 63
au fost făcute numeroase pro­
puneri pentru buna gospodări­
re a cartierului şi înfrumuseţa­
amenajarea străzii Gheorghe La-
zăr unde au fost construite în
ultimul timp un mare număr de
locuinţe individuale, recilindra-
rea străzii 6 Martie, construirea
unei balustrade pe strada Bra­
zilor, şi verificarea sistemului
de canalizare pe străzile George
Coşbuc şi Ion Creangă.
Pentru traducerea în viaţă a
propunerilor făcute, alegătorii
din Vulcan cît şi cei din cir­
cumscripţiile electorale ale ora­
şului Petroşani, s-au angajat să
presteze un mare volum de mun­
că voluntară.
Mai multă atenţie organizării
odihnei oamenilor muncii
An de an tot mai mulţi oa­
meni ai muncii îşi petrec conce­
diul şi îşi refac sănătatea în sta­ le, cum sînt cele de la Combina­ siliului sindical regional pe mo­
ţiunile de odihnă şi tratament
de la munte şi mare. Acest lu­
cru exprimă grija deosebită ce
o acordă partidul şi guvernul
nostru îmbunătăţirii continue a
condiţiilor dc viată a celor ce
muncesc. Anul acesta de pildă,
pentru organizarea trimiterii la
odihnă şi tratament a oameni­
lor muncii şi copiilor acestora
s-a alocat suma de 328.500.000
lei, cu 80.000,000 lei mai mult
decît în anul trecut. Sume im­
portante se cheltuiesc în acest
an şi pentru construirea de noi
staţiuni şi amenajarea celor e-
xjstente. Multe lucrări şi ame­
najări menite să ducă la îmbu­
nătăţirea odihnei salariaţilor şi
copiilor-se vor face în staţiunile
Tuşnad, Borsec, Timişul de Sus,
Sinaia şi Homorod, iar la Năvo­
dari se va amenaja o tabără
centrală pentru copii. Anul a-
cesta vor fi trimişi la odihnă
şi tratament un număr sporit
de muncitori — cu peste 60,000
mai mult decît anul trecut.
Numai din regiunea Hunedoa­
ra vor pleca în staţiuni peste
17.000 de oameni ai muncii şi
peste 3.000 de copii. Trebuie
Din aefivifafea A.V.S.A.P. cluburi şi colţuri roşii, expunîn-
Zilele trecute a avut loc ple­
nara lărgită a Comitetului or­
ganizatoric raional A.V.S.A.P.
Haţeg.
Din informarea prezentată de
tov. Nagy Bela, preşedintele co­
mitetului organizatoric raional
A.V.S.A.P., a rezultat că în ul­
tima perioadă activitatea aces­
tei organizaţii s-a îmbunătăţit
simţitor. Astfel, au fost consti­
tuite şapte noi comitete comu­
nale A.V.S.A.P., au fost reorga­
nizate alte 47 comitete de or­
ganizaţii din întreprinderi, insti­ tului organizatoric raional
tuţii şi sate, mărindu-se, în a-
celaşi timp, simţitor şi numărul
De asemenea, s-au mai înfiin­
ţat în ultima perioadă două
cercuri de conductori auto, două
cercuri de telefonişti-centralişti
(la Glopotiva şi Pui), un cerc
de radiotelegrafie (în comuna
Rîu Alb) şi alte cercuri de spe­
cialitate.
Informarea ă scos în relief
faptul că în activitatea A.V.S.A.P. tor acţiuni legaie de educarea
din raionul Haţeg mai există
şi lipsuri, dintre care cea mai
importantă este aceea a şlabei
l preocupări faţă de încasarea co>
Nr. 1365
(H e e ita t& a w a
Cortina s-a mişcat puţin în cererea comisiei, 'Marjana a
valuri —: doar atît cît i-a tre­
buit unei fetiţe cu obrajii revenit şi a recitat din nou
plini, cu părul şi ochii negri,
ca să se strecoare şi să iasă finalul poeziei. Comisia a ca­
în faţa numerosului public ce
umplea pînă la refuz sala. Se lificat-o pentru faza regio­
întreceau în cadrul concursu­
lui artistic al pionierilor şi nală.
şcolarilor, cele mai bune for­
maţii ale şcoli- A
lor de 4 şi 7
ani din raionul Zilele acestea am fost la
Haţeg.
Baru Mare şi am întîlnit-o pe
Prezentatorul
fusese scurt: Marjana. Am observat la ea
„Ascultaţi acum
pe Marjana Şer- ceva n o u : purta la glt cra­
bănescu, elevă
în clasa a Il-a vata de pio­
la şcoala de 4
ani din Baru nier. Am cerut
Mare, care va
recita p o e z i a am ănunte:
„Trei doamne şt §
toţi trei“, de L — La cîteva
George Coşbuc.
zile după faza
Din sală, su­
te de priviri o raională a con­
urmăreau cu a-
tenţie pe mica recitatoare. cursului, am
O linişte perfectă pusese stă-
pînire pe întreaga sală. Nimic împlinit 9 ani
nu trebuia să tulbure pe mi­
cuţa ce de pe scenă evoca şi am fost pri­
tragedia sufletească a omului
căruia războiul îi ucisese pe mită pionieră
cei trei fii ai săi. Căldură, în­
ţelegere şi multă pricepere a — mi-a spus
pus Marjana Şerbănescu în
recitarea versurilor poeziei lui tinăra şcolări­
Coşbuc.
ţă.
O graţioasă înclinare a cor­
Am distins
pului şi mica recitatoare a
în glasul ei
dispărut după faldurile corti­
mîndria celui
nei. In sală s-a dezlănţuit un
care pricepe,
ropot prelung de aplauze. La
înţelege şi a-
preciază aşa
cum trebuie ca­
litatea de purtător al cravatei
roşii. Am felicitat-o şi pleclnd
mi-am amintit de cele ce-mi
spusese despre ea directorul
şcolii, tov. Nicolae Samochiş:
— E o elevă eminentă.
Fruntaşă la învăţătură şi e-
xemplu în comportare.
Şi tot atunci mi-a revenit
în minte expresia unui tova­
răş din comisia de selecţio­
nare a concurenţilor:
— Fetiţa aceasta va ajunge
departe.
Nu mă îndoiesc. Marjana
Şerbănescu, cu talentul şi pri­
ceperea sa, va ajunge de­
parte. p e t r e FARCAŞIU
spus că multe comitete sindica­ în cele din urmă biletele con­
tul siderurgic Hunedoara, C.F.R. tiv că ele nu sînt solicitate.
Petroşani, I. G. S. H. şi altele, Trebuie arătat că nici consili­
muncesc cu simţ de răspundere ile sindicale raionale nu mani­
în repartizarea oamenilor mun­ festă o grijă deosebită faţă de
cii la staţiunile de odihnă, fo­ această problemă. In această si­
losind judicios biletele trimise tuaţie se află consiliile sindicalo
de consiliul sindical regional. raionale Petroşani şi Brad.
Sînt însă în regiunea noastră Pentru lichidarea deficienţelor
şi organe sindicale care suba- ce există în organizarea odihnei
preciazâ munca ce trebuie să o şi tratamentului balnear al oa­
depună pentru buna organizare menilor muncii, organizaţiile sin­
a odihnei oamenilor muncii. dicale sînt chemate să dea un
Spre exemplu, ca urmare a unei sprijin mai eficace în această di­
slabe murei politice, comitetul recţie. Consiliile sindicale raio­
sindical de la mina Lupeni a nale, prin membrii biroului exe­
restituit numai în trimestrul I cutiv, au datoria să desfăşoare
al acestui an 77 bilete, cel de o muncă susţinută de îndrumare
la termocentrala Paroşeni 23 bi­ şi control în întreprinderi şi in­
lete, de lamina Petri la 21bi­ stituţii. Trimestrial ele trebuie
lete, de lamina Vulcan 30bi­ să analizeze felul cum se rea­
lete, de lamina Uricani 24bi­ lizează planul de odihnă şi cum
lete, de Iauzina „Victoria“-Gă-sînt respectate indicaţiile Con­
lan 20 bilete etc. Aceste comi­ siliului Central al Sindicatelor.
tete sindicale nu au colaborat cu Organele sindicale din întreprin­
organele medicale, lăsînd proble­ deri şi instituţii trebuie să întoc­
ma planificării concediilor pe mească planul de repartizare al
seama gestionarului de bilete că­ biletelor pe locuri de muncă, sec­
ruia în mod efectiv îi reveneau ţii, ateliere sau pe grupe sindi­
şi alte sarcini. Folosind metode cale. Numărul de locuri atribu­
birocratice, comitetele de între­ ite fiecărui atelier, secţie sau
prindere de la uzina „Victoria“ grupă sindicală va fi pus în
Gălan, minele Lonea şi Vulcan discuţia grupelor sindicale unde
nu rezolvă prompt cerinţele ce­ se va stabili cine să fie trimis
la odihnă şi tratament, iar lis­
lor care solicită bilete pentru tele vor fi afişate la locuri vi­
tratament sau odihnă, restituind zibile.
Este recomandabil a se orga­
niza acţiuni de popularizare în
du-se aici tablouri cu peisaje
din staţiuni. In această muncă
trebuie să fie atraşi îndeosebi
cei care s-au întors de la odihnă
tizaţiilor. A mai rezultat că în şi tratament. Acestora să li se
multe cazuri se duce încă o ac­ solicite a scrie articole la ga
tivitate neplanifioată, la voia zetcle de perete în care să a
întîmplării, multe organizaţii de rate cum au fost trataţi şi care
bază fiind lipsite de un control sînt condiţiile de viaţă din sta
permanent şi substanţial. ţiune. In adunările generale tri
mestriale, unde se prezintă dar
Numeroşi tovarăşi înscrişi la de seamă asupra executării bu
cuvînt au arătat că este nece­ getelor de asigurări sociale, t.re
sară o mai strînsă colaborare buie să fie analizată şi proble
între organele şi organizaţiile ma trimiterii la odihnă.
U.T.M. şi A.V.S.A.P., cît şi o Acestea sînt sarcini de răs
preocupare, mai intensă din par­ pundere, pentru îndeplinirea că
tea fiecărui membru al comite­ rora organele sindicale trebuie
să desfăşoare o muncă susţinu
A.V.S.A.P. tă. Aceasta pentru că în staţia
nile de odihnă şi tratament bat
Din concluziile trase de tov. near oamenii muncii îşi refac
Ladislau Gontesi, activist al sănătatea putînd astfel ca la
Comitetului raional P.M.R. Ha­ reîntoarecere să aducă un aport
ţeg, a rezultat că în munca de tot mai mare la lupta pentru
viitor, membrii comitetului, cît creşterea producţiei şi producti­
şi ceilalţi tovarăşi încadraţi' în
activitatea acestei asociaţii, vor vităţii muncii — condiţie esen­
trebui să intensifice activitatea
privitoare la primirea de noi ţială în creşterea nivelului de
membri, la îmbunătăţirea situa­
ţiei privitoare la cotizaţii, cît viaţă şi de trai.
şi la întreprinderea a mai mul­
TRA1AN PIRVA
patriotică a membrilor asocia-
membru în biroul executiv al
NICU SBUCHEA Consiliului sindical regional
corespondent Hunedoara