Page 39 - 1959-05

c
N r’ 1°65
CIND EXISTĂ GRIJĂ
ntni c iÉ R i IroafiiMiÉi É pari
In anul şcolar 1958-1959 Co­
mitetul de partid de la mina Lu-
peni a obţinut succese însemnate
în desfăşurarea învăţămîntului
de partid. Aceste succese sînt
oglindite prin calitatea învăţă-
mîntului, frecventa la cercuri şi
cursuri şi prin eficacitatea învă-
ţămîntului. Rezultatele bune se
datoresc preocupării intense a
comitetului de partid pentru con­
ducerea concretă a învăţământu­
lui de partid, faptului că mai
mult decît în anii trecuţi, majo­
ritatea birourilor organizaţiilor
de bază s-au interesat de mobi­
lizarea cursanţilor, iar propa­
gandiştii au căutat să se achite
cu cinste.de sarcina de onoare
ce le-a fost încredinţată.
Organizarea temeinică
a învăjămînfului —
* eondi}ie a succesului
La mina Lupeni au fost orga­
nizate şi funcţionează 20 de
cercuri şi cursuri ale învăţămân­
tului de partid. La organizarea
acestora ş-a ţinut cont, pe cît e
posibil, ca ele să funcţioneze pe
sectoare, lucru ce permite o mo­
bilizare mai bună a cursanţilor
şi un control mai temeinic din
partea organizaţiei de partid.
Gea mai mare parte a cercuri­
lor şi cursurilor cuprind cursanţi
din acelaşi sector, reuşindu-sc
astfel să se asigure o frecvenţă
bună la şedinţele acestora.
Au fost organizate 8 cercuri
politice speciale pentru mineri,
.care cuprind o mare parte a
membrilor şi candidaţilor de
partid. Fiind organizate pe sec­
toare, majoritatea acestora au o
bună activitate. Aşa, de pildă, la
cercul nr. 3 unde este propagan­
dist tov. Francisc Hornu-ng frec­
venţa atinge de cele mai multe
ori, un, procent de sută. la sufă.
Frecvenţă de peste 85 la sută
au şi cercurile politice speciale
pentru mineri conduse de tov.
Feher Vasile şi Francisc Vasilc-
zum.
D esp re p rogram u l
c o z e u r ilo r p o H ih q e p e n îr u făcătoare, se datoreşte preocupă-
m in e r i
Îndrumaţi de către comitetul
de partid, propagandiştii cercu­
rilor politice pentru mineri au
stabilit pentru a dezbate în şe­
dinţele cercurilor teme diferite
legate de specificul sectoarelor
şi care să fie cît mai atrăgătoa­
re pentru cursanţi. Aşa, de e-
xemplu, la cercul nr. 5, din care
fac parte cursanţii din sectorul
5 aeraj, într-una din şedinţe s-a
dezbătut tema legată de sarci­
nile măsurătorilor de gaze pen­
tru ajutorarea grupelor de mi­
neri. In cercul nr. 1 s-a discutat
Consiliile gospodăriilor agricole de stat
•— la înălţimea sarcinilor
(Urmare din pag. l-a )
şorarea cheltuielilor ele produc­
ţie. Dacă unele consilii şi-au
prevăzut în planurile operative
măsuri concrete în ce priveşte
reducerea preţului de cost în
* fiecare sector de activitate, apoi
altele nu şi-au prevăzut nimic în
această privinţă. Consiliul din
G. A ,S. Slntămărie - Orlea şi-a
prevăzut în planul operativ o se­
rie de măsuri bune în ce pri­
veşte asigurarea terminării la
timp a lucrărilor din campania
de primăvară. Nu şi-a prevăzut
însă nimic în ce priveşte reali­
zarea acestor lucrări cu cheltu­
ieli cît mai mici.
Această gospodărie are şi im
pronunţat caracter zootehnic. în
planul operativ puteau fi prevă­
zute o serie de măsuri care să
asigure mărirea producţiei de
lapte pe cap de vacă furajată,
realizarea pianului de livrări la
lapte, carne şi alte produse, re­
ducerea preţului de cost pe litru
de lapte, sau unitate de produs,
realizarea şi depăşirea planului
în ce priveşte sporul de greuta­
te, a planului de întări etc. Din
păcate planul nu prevede însă
la capitolul zootehnic decît că
se va lua legătură cu organele
silvice pentru a se repartiza pă­
şunea necesară gospodăriei. La
întocmirea viitoareior planuri
operative consiliul gospodăriei a-
gricole de stat din Sîntămărie-Or-
lea va trebui să studieze temei­
nic situaţia din fiecare sector de
activitate al gospodăriei şi să
prevadă asemenea măsuri care
să ducă la realizarea planului a-
despre reducerea preţului de cost
al cărbunelui, în cercul nr. 4
despre calitatea cărbunelui etc.
Alegerea unor asemenea teme a
făcut să crească interesul cursan-
ţilor şi astfel a contribuit la ri-
dicarea frecvenţei, la purtarea
unor discuţii vii, interesante.
Şi despre alfe cercuri
Activitate bună desfăşoară şi
cercul de studiere a Istoriei
P. M. R. al cărui propagandist
este tovarăşa Ferdinand Ana,
cercul de economie concretă şi
altele. In cercul de economie
concretă s-au făcui propuneri
preţioase în vederea îmbunâtă-
firii activităţii minei. Unele din
acestea au şi fost puse în apli­
care. Aşa, de exemplu, în urma
propunerii făcute în acest cerc
s-a trecut la sectorizarea aeru­
lui comprimat, lucru ce a dus
la o mai bună folosire a aeru­
lui comprimat, s-a trecut la ar­
marea în fier a unor abataje etc.
Dacă aceste cercuri au avut
în tot cursul anului rezultate
bune trebuie arătat că mai sînt
unele a căror activitate a lăsat
şi lasă de dorit. Cercul de eco­
nomie politică (propagandist
tov. Peter Iuliu) desfăşoară o
slabă activitate, are o frecvenţă
medie de abia 40 la sută. De
asemenea, cercul politic pentru
mineri nr. 3, al cărui propagan­
dist a fost tov. loan Pompiliu,
are o frecvenţă de abia 50 la
sută, ca urmare a slabei munci
desfăşurată de acest propagan­
dist.
Cercul de studiere a Istoriei
P.M.R., condus de tov. Iosif De-
lameia, este rămas în urmă faţă
de program cu o lecţie, iar
cursul seral anul II, condus de
tov. Alexandru Bugnaru, este şi
el în urmă cu 3 lecţii.
Preocuparea birourilor
organizaţiilor de bază
Faptul că s-a reuşit ca în a-
cest an şcolar frecventa la în-
văţămîntul de partid la mina
Lupeni să fie în general saţis-
rii mai temeinice a birourilor or-
ganizaţiilor de bază pentru mo-
bilizarea cursanţilor şi asigura-
rea calităţii cerute învăţămîntu-
lui de partid. Birourile organi-
zâţiilor de bază din sectoarele
I. A, IV. A, V sud, VIII şi alte­
le, se interesează îndeaproape
de bunul mers al învăţămîntului
de partid.
Nu acelaşi lucru se poate spu-
ne despre birourile organizaţiilor
de bază nr. 3 (secretar tov. An­
ton Barbarin) şi nr. 4 B (secre­
tar tov. Ludovic- Katanoj care
nu dau atenţia cuvenită bunei
desfăşurări a învăţămîntului de
nual de stat al gospodăriei la
toţi indicii. Nu este de ajuns
însă numai să se prevadă mă­
suri bune în plan. Odată întoc­
mit, planul trebuie să fie popu­
larizat pentru a fi cunoscut de
către toţi muncitorii din fiecare
secţie, trup, brigadă sau echi­
pă, Se cere apoi ca membrii
consiliului să exercite un control
permanent pe teren, iar periodic
să analizeze modul în care sînt
înfăptuite măsurile prevăzute. In
legătură cu aceasta este necesar
să se arate că în unele gospo­
dării de stat mai există tendinţa
de a nu se ţine seama de pla-
ind operativ, de a nu se urmări
sistematic realizarea Iui. O ast-
fel de tendinţă este dăunătoare
şi de aceea trebuie înlăturată,
In majoritatea gospodăriilor
de stat consiliile s-au întrunit
luna trecută în şedinţe pentru a
analiza anumite probleme ce in-
tră în competenţa lor, în unele
gospodării au avut loc şedinţe
de consiliu de cîte ori s-au ivit
probleme ce trebuiau rezolvate
fără întîrziere, Aşa, de pildă, con­
siliu! gospodăriei agricole de stat
din Boz a ţinut 4 şedinţe în
cursul lunii aprilie, In una din
ele s-a analizat modul în care
au fost îndeplinite sarcinile iz-
vorîte din planul de stat al gos-
podăriei pe primul trimestru, iar
în alta s-au dezbătut diferite
probleme de ordin organizatoric,
precum şi măsurile necesare pen-
tru întărirea disciplinei în mun-
că. Intr-o altă şedinţă s-a dis-
cutat problema cadrelor gospo-
dariei şi s-au luat măsurile co-
respunzăioare. Consiliile gospo-
DRUMUL SOCIALISMULUI F*ag. 3
^BBtsaxmmmKnMasEmm^BBXBSFBSBma
3mbbbbbbwwwmbbbbb
SA ÎNDEPLINIM r it m ic p l a n u l
Balul cosSumafl DE PRODUCŢIE I
de A. FRANCE Dezvoltarea economiei socia- lucru devine imposibil. Deci, o deficienţe care ar putea fi înlă­
turate dacă cei în drept (ne re­
partid. Lipsa de preocupare a Ilustraţii 2 culori liste implică o strînsă colabora- primă deficienţă a unei astfel ferim şi la colectivul de condu­
unor birouri ale organizaţiilor cere al atelierelor), ar fi mai
de bază faţă de conducerea în- - J. PERAHIM re între diversele sectoare de de munci: posibilitatea neînde- preocupaţi de problema ritmici­
văţămîntului de partid şi lipsa tăţii.
de control asupra studiului meni­ Intr-un şir de istorioa­ activitate. Dacă această colabo- plinirii sarcinilor de plan. Ina-
brilor şi candidaţilor de partid re, ilustrul' scriitor francez O primă deficienţă este trimi­
face ca unii cursanţi să subapre-. prinde cu un deosebit spi­ rare ar lipsi, în viaţa întreprin- fără de aceasta, practicînd mun- terea cu întîrziere a formelor de
cieze învăţămîntul de partid, să rit de observaţii anumite lucru de către serviciul de ex­
lipsească nemotivat de la şe­ manifestări ale copiilor, derilor s-ar produce perturbări, ca în asalt, secţia locomotive a ploatare al atelierelor. De ne­
dinţele cercurilor ’ şi cursurilor. prezentindu-le prin prisma pricepere nu poate fi vorba în
Aşa se poate explica faptul că înţelepciunii sale de om Aşa, de pildă, dacă minerii n-ar Atelierelor G.F.R. Simeria nu-şi munca celor de la acest servi­
unii cursanţi ca tov. Sabin Di- matur. In povestirea Fan- ciu. Mai curînd s-ar putea vorbi
chon, o fetiţă de cinci ani livra siderurgiştilor cărbune coc- mai poate îndeplini obligaţiile de delăsare şi aceasta presupu­
oancă, loan Gros, Francisc Si­ işi manifestă nedumerirea ne lipsa de control din partea
SÎ a ltii să lipsească de la văzînd că dintre păsările sificabil, furnalele ar avea de contractuale şi depourile pentru conducerii atelierelor.
pe care le hrăneşte, cele
învăţămînt, avînd în tot cursul puternice, măinîncă tot, ne- suferit şi odată cu ele şi cele­ care lucrează întîmpină greu­ Se mai constată (şi nu aşa
ar>ufuţ 1-2 prezenţe, lăsîndu-le pe cele slabe să de rar, cum afirma deunăzi me­
se înfrupte şi ele. lalte sectoare siderurgice. Toc­ tăţi din acest motiv. canicul şef al atelierelor), lipsa
Fata de asemenea atitudini aerului comprimat. Sîntem de a-
înapoiate, birourile organizaţiilor In Şcoala, fetiţa o în­ mai din această cauză se impu­ Fără îndoială că la o astfel cord că şi aici, ca oriunde, se
treabă pe mama ei care pot întîmpla defecţiuni. Neajun­
de b^za n-au luat măsurile ne- este folosul unei note bu­ ne ca fiecare întreprindere, fie­ de stare de lucruri au dus une­ surile acestea ar fi putut fi în­
cesare pentru tragerea la răs­ ne. Pinâ la urmă, ea află lăturate, dacă noul compresor
pundere a celor în cauză. că stăruinţa la învăţătură care secţie, să-şi realizeze rit­ le cauze. Să scoatem la iveală „Reşiţa“ ar fi fost pus în func­
nu aduce un folos imediat, ţiune.
a. ci o răsplată mai înaltă — mic planul de producţie. o parte din ele.
preţuirea omului — după In marea majoritate a cazuri­ Şi pentru că tot ne găsim la
!n legătură cu încheierea cunoştinţele multiple acu­ Secţia de locomotive întîmpL capitolul înzestrare tehnică, con­
mulate de-a lungul ani­ lor aşa se întîmplă. Totuşi — nă serioase greutăţi din partea siderăm că e bine să mai amin­
anului şcolar e drept, în cazuri din ce în ce comisiei de anchetare (AT), ca­ tim două aspecte. Intîiul. De
lor... mai izolate — se mai practică re, datorită superficialităţii în mai bine de un an s-a început
al învăţfămînfului de partid Ziua Caterinei, Balul cos­ încă munca în asalt. Un astfel muncă, nu apreciază bine felul montarea unui ştand de măsu­
de caz îl constituie secţia loco­ reparaţiei care urmează a se fa­ rat roţi. Deşi posibilităţi au e-
Peste puţin timp cercurile şi tumat, Marfa, Naiul, con­ motive din cadrul Atelierelor ce locomotivei respective. Din xistat, ştandul nu poate fi folo­
cursurile învăţămîntului de par: ţin, fiecare în parte învă­ G.F.R. Simeria. Dacă vom ur­ această cauză nu rareori se în- sit nici astăzi. Al doilea. De a-
tid îşi termină programul prevă­ ţăminte din cele mai uti­ mări lună de lună indicii de rea­ tîmplă ca o locomotivă căreia proape doi ani s-a început mon­
zut şi începe perioada recapitu­ le pentru transformarea lizare a planului, vom remarca i-a fost prevăzută o reparaţie tarea unei prese de forjat care,
lării în vederea desfăşurării con­ caracterului ^copilului. că deşi planul lunar este depă­ uşoară, în urma demontării, să însă, n-a fost terminată. Lipsa
vorbirilor de încheiere. Pentru şit, în această secţie, se practică reclame o reparaţie mai mare. acestei prese duce la o pierdere
reuşita acestor convorbiri, care în mod sistematic asaltul de însemnată de timp şi totodată
să ajute cursanţii la aprofunda­ sfîrşit de lună. Să dăm două In situaţia de faţă trebuie la irosirea metalului.
rea celor studiate în cursul anu­ exemple. Primul : în luna mar­ chemată o nouă comisie de an­
lui, Comitetul de partid al mi­ tie a.c., secţia locomotive şi-a chetare şi în acest din urmă caz, Bine s-a gîndit conducerea
nei Lupeni într-o şedinţă cu bi­ depăşit sarcinile de plan cu 4 procesul de producţie este per­ atelierelor atunci cînd a luat
rourile organizaţiilor de bază procente. Decadal însă, situaţia turbat. măsura ca arcurile de locomo­
şi toţi propagandiştii au dezbă­ îndeplinîrii planului se prezintă tive să fie lucrate în atelierele
tut problemele legate de înche­ astfel: 34,67 procenterealizate V. ino„va,te se. ,fac. un,eori,. şi. u­ secţiei vagoane. Partea proastă
ierea învăţămîntului de partid. neIe întreprinderi beneficiare, este că recepţia făcută aici este
S-au stabilit sarcinile concrete ce
revin propagandiştilor în perioa­ în prima decadă, 21,33 procente care produc greutăţi atelierelor, superficială, din care cauză, u-
da de recapitulare, felul în care neie din aceste arcuri trebuie
se vor desfăşura consultaţiile in­ realizate îna doua decadă şi Aşa, de pilda, Combinatul side­ schimbate din nou.
dividuale şi colective, subliniin- rurgic din Hunedoara, tnnuţind
du-se totodată necesitatea lichi­ Povestea 48 procente realizate în a treia Atelierelor C.F.R. Simeria loco­ O lipsă de pe urma căreia,
dării rămînerii în urmă faţă de unei raze de soare decadă. Al doilea : în luna apri­ motiva nr. 324.983 pentru a fi are de suferit secţia locomotive,
program a unor cercuri. lie, situaţia decadală se prezin­ reparată, a „uitat“ că s-a anga­ este şi aceea, că din neglijenţa
de ILIE BARBU tă astfel: 4,16 procente reali­ jat să lanseze şi comanda pen­ magazionerului, la magazia
-k zate în prima decadă, 18,1 pro­ tru instalaţia de ars păcură. centrală se găsesc cam rar une­
Colecţia „Să ştim“ cente realizate în a doua deca­ le piese mărunte (tampoane, cu­
Au fost redate cîteva aspecte dă, şi 73,6 procente realizate în De asemenea, datorită com­ ple etc.), care sînt destul de în­
alé desfăşurării învăţămîntului Autorul povesteşte copii­ a treia decadă. Fireşte că în a- poziţiei necorespunzătoare a ma­ semnate.
de partid la mina Lupeni, însă ceastă lună, nici planul lunar terialului din care sînt făcute
din ele se poate desprinde fap­ lor (9—-12 ani), drumul n-a putut fi realizat decît în pro­ plăcile tubulare clin cupru, aces­ In fine, o mare parte din vi­
tul că datorită preocupării mai porţie de 95,8 la sută. tea nu pot fi sudate. Din aceas­ nă aparţine şi colectivului de
temeinice din partea comitetului plin de peripeţii al unei tă cauză, plăcile trebuie să fie conducere al atelierelor, care
de parţid şi a birourilor organi- Din aceste cifre se vede că înlocuite, ceea ce n-a fost pre­ controlează insuficient şantiere­
zaţiilor de bază pentru conduce- raze pornită din vllvătaia bătălia pentru realizarea pla­ văzut în documentele reparaţiei le, din cauză că se lasă antre­
rea concretă a învăţămîntului nului se dă în ultimele 10 zile locomotivei respective. nat într-o serie de probleme de
de partid, s-au obţinut unele de foc a soarelui şi aflată, ale lunii. Uneori se reuşeşte ca mai mică importanţă, cu carac­
succese mulţumitoare, ter administrativ.
mai tîrziu, în cuptorul în­
Măsurile preconizate a se în- Considerăm că acestea ar fi
făptui în perioada recapitulării cins al unei, cocserii. o parte din cauzele care fac ca
vor duce Ia consolidarea succe- secţia locomotive de la Atelie­
selor şi la înlăturarea unor lip- De fapt, drumul razei de ^ rele C.F.R. Simeria să nu-şi
suri care mai persistă. poată îndeplini ritmic planul de
soare reprezintă naşterea, c producţie. După cum se vede,
Experienţa dobândită în acest sînt greutăţi uşor de trecut mai
an şcolar al .învăţămîntului de extragerea şi utilizarea căr- / planul să fie îndeplinit, dar al­ Pe lîngă aceste cauze obiecti- ales de către un colectiv încer­
partid de către organizaţiile de cat cum este cel de la Simeria.
partid de la mina Lupeni, va bunelul. c teori (vezi căzui lunii aprilie), ve, care.nu depind de secţia res-
permite ca în organizarea viito- N. ĂNDRONESCU
rului an şcolar şi în desfăşura­ -V i/v y W cu toate eforturile' depuse, acest pectivă, mai sînt şi o serie de
rea lui să se obţină succese tot
mai de seamă în educarea mem­
brilor si candidaţilor de partid.
p. u.
Consiliul de conducere al op o s -
podăriei agricole colective „Ogor
nou" din Simeria Veche, are in
preocupările sale şi îmbunătă­
dariilor agricole de stat din Oar- planificată, ce-i drept, o şedin­ ţirea rasei de vaci din fermă.
da, Petreşti şi altele s-au întrunit ţă de consiliu la data de 6 mai Datorită acestăi fapt, majorita­
de asemenea luna trecută în şe­ în care urma să se analizeze pla­ tea vacilor ce le posedă gospo­
dinţe pentru a analiza diferite nul preţului de cost pe primul dăria, dau însemnate cantităţi
probleme de mare însemnătate trimestru şi unele probleme cu de lapte.
şi pentru a lua măsuri menite să privire la planul de cheltuieli,
ducă la îmbunătăţirea activită­ dar nu s-a ţinut. Aceasta din In clişeu: Vaca Mîndraia, ca­
ţii organizatorice, economice şi cauză că la tov. inginer Augus- re, zilnic, dă cîte 16 litri de
lapte.
financiare a gospodăriilor res­ tin Mocanii, directorul gospodă­ Pe_ urmele materialelor publícate
pective. riei, se manifestă tendinţa gre­
şită de a munci de unul singur
Este necesar de arătat cg în şi de a neglija consiliul gospo­
anumite locuri se observă defi­ dăriei. O astfel de tendinţă gre­
cienţe în ce priveşte respectarea şită va trebui să fie combătută
sarcinilor trasate de hotărîrea
C.C. al P.M.R. şi a Consiliului cu tărie de organizaţia de bază
de Miniştri din martie a.c., în şi de toţi membrii consiliului. Din nou despre calitatea minereului
ce priveşte îndeplinirea atribu­ Tovarăşul Mocanu va trebui să
ţii for consiliilor gospodăriilor a- înţeleagă că numai îolosindu-se Sub titlul de mai sus, în zia­ cu pondere mai mică, calitatea clambajul (alegerea sterilului
rul nostru nr. 1.343 a fost pu­ este oarecum neglijată, din minereu pe bandă) şi între
gricole de stat. In această ho- în întreaga sa activitate de aju­ blicat un articol în care se fa­ linia I-a şi a Il-a de la staţia'
ce un scurt bilanţ asupra felu­ In răspunsul trimis redacţiei de sortare.
tărîre se arată că „Pentru înde- torul consiliului şi al întregului lui cum minerii de la Teliuc de către conducerea întreprin­
şi-au respectat în primele trei derii miniere Teliuc se arată că Articolul a fost prelucrat în
plinirea atribuţiilor sale, consi- colectiv de muncitori, ingineri şi luni ale anului curent angaja­ articolul a fost studiat amănun­ consfătuirea de ' producţie şi în
mentele luate pentru îmbunătă­ ţit de către colectivul de con­ adunarea activului de partid
Hui se întruneşte obligatoriu in tehnicieni va putea face faţă sar­ ţirea calităţii minereului nece­ ducere al minei. Sub îndruma­ lărgită, la care au participat
sar furnalelor de<la Hunedoara rea organizaţiei de partid s-au şefi de sectoare, maiştri, tehni­
fiecare lună, înaintea fiecărei cinilor multiple ce-i stau în faţă luat măsuri pentru lichidarea cieni, şefi de echipă, fruntaşi în
şi Gălan. In articol se arată că lipsurilor. In acest sens, a fost producţie etc. De asemenea, au
campanii agricole şi în alte ca- în calitate de conducător al unei
la sorturile care deţin ponderea instruit colectivul controlului ca­ fost trimşi delegaţi din partea
zuri cînd se ivesc probleme im- întreprinderi de sfat. lităţii ; pentru respectarea gra-
livrărilor, calitatea minereului nulaţiei s-au confecţionat gră­ conducerii întreprinderii la con­
portante ce intră în competenţa Din analiza făcută reiese că tare deasupra rostogoalelor de
se respectă în cea mai mare la mina 1 Mai si, s-a introdus sfătuirea furnaliştilor de la Hu­
sa“. consiliile gospodăriilor agricole
parte. In schimb, la sorturile nedoara.
Deşi în G.A.S. Galda de Jos, de stat au obţinut succese de
raionul Alba, s-au ivit asemenea seamă în activitatea lor deşi a
probleme, totuşi consiliul nu s-a trecut puţin timp de cînd au fost
întrunit pentru a le discuta şi constituite. Reiese, de asemenea,
rezolva. Mai mult, planul de li- că ele au largi posibilităţi să-şi
vrare la lapte pe luna aprilie nu îmbunătăţească necontenit acti­
a fost îndeplinit. De asemenea, vitatea, să-şi perfecţioneze me­ C u m e r a t ă tt a g r o u ori iii centru!
nu au început lucrările planifi- todele şi stihii de muncă. Lup-
cate în vederea instalării unei tînd necontenit pentru continua d e ra d io fic a re î
conducte pentru alimentarea cu îmbunătăţire a activităţii şi a
apă a gospodăriei. Consiliul tre- stilului de muncă, consiliile vor Intr-un articol publicat în zia- a primit un răspuns din partea data de 19 aprilie a.c. cu un alt
rul „Drumul socialismului“ nr. Comitetului orăşenesc de partid tovarăş corespunzător • acestei
buia să se întrunească pentru a reuşi să ridice gospodăriile de 1.339 au fost semnalate lipsuri­ Deva, în care se arată măsu­ munci.
le staţiei de radioficare Deva rile luate pentru înlăturarea lip­
discuta cauzele care au împie- stat la înălţimea roiului ce-1 au, în ce priveşte, felul cum erau surilor. Responsabilul colectivu­ Pentru viitor emisiunile la sta­
pregătite şi transmise emisiuni­ lui de redacţie — se arată în ţia de radioficare din Deva vor
dicat realizarea acestor impor- acela de a deveni mari producă­ le locale. Zilele trecute redacţia răspuns •— a fost Înlocuit la fi urmărite mai perseverent, iar
colectivului de redacţie, i se va
tanfe sarcini de plan şi să ia toare de cereale şi produse ani­ acorda mai mult sprijin.
măsurile necesare, dar totuşi nu male, cu minimum de cheltuieli,
s-a întrunit în şedinţe nici mă- de a deveni model de gospodă
car o dată de la constituire. Era !'ii socialiste,