Page 40 - 1959-05
P. 40
Pagf. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI M« P5<5
x m tt.*i*e**WW
LA C O N FE R IN ŢA DE LA G E N E V A ix itlrn e lß uiiXmeJua. .ultima, ştiri
DOUÂ ATITUDINI
m problema germană
GENEVA 13 (Agerpres). — marea atomică a armatei vest- SESIUNEA CONSILIULUI § s.O.LZ. cere O.N.U. m m m 9 sosit l i u p o
Corespondenţă specială. După în- germane şi înzestrarea ei cu ar MONDIAL AL PĂCII SĂ INTERVINĂ
cheiejrea celei de-a doua şedinţe ma nucleară.
a Conferinţei miniştrilor Aface PENTRU PUNEREA GHIŞINAU 13 (Agerpres).— tru a înmîna Ordinul Lenin cu
rilor Externe au avut loc con Intre Republica Democrată
ferinţe de presă ale pur Germană şi cele două ţări — STOCKHOLM 13 Trimisul man, sol al partizanilor păcii ÎN LIBERTATE A LUI TASS transmite: In dimineaţa care a fost distinsă această re
tătorilor de cuvînt a delegaţiilor Polonia şi Cehoslovacia — a zilei de 13 mai. N. S. Hruş-
participante la conferinţă. Tema continuat purtătorul de cuvînt, special Agerpres transmite: In americani. Manolis Glezos ciov a sosit la Ghişinău, capi publică pentru succesele în dez
dezbătută a fost problema par există strînse legături de prie după-amiaza zilei de marţi, în In aplauzele furtunoase ale tala R.S.S. Moldoveneşti, pen voltarea agriculturii.
ticipării Poloniei şi Cehoslova tenie şi colaborare. Noi dorim, sala clădirii „Medbourgarhu-
ciei la lucrările Conferinţei Mi a conchis el, ca şi Germania set“ au continuat lucrările se asistenţei, reprezentantul dele PRAGA 13 (Agerpres). —
niştrilor Afacerilor Externe, idee occidentală să stabilească rela siunii jubiliare a Consiliului
care se bucură de sprijinul pu ţii normale cu aceste ţări, care gaţiei americane a asigurat pe După cum transmite Geteka, se MACMILLAN : Speram ca reuniunea
ternic a! opiniei publice. trebuie să dobîndească s'guran- Mondial al Păcii. luptătorii pentru pace că parti cretariatul Organizaţiei Inter de la Geneva va fi urmată
ţa că nu vor mai suferi conse In cadrul discuţiilor generale zanii păcii din America nu-şi naţionale a Ziariştilor a adre
Conferinţa de presă a dele cinţe de pe urma agresivităţii sat secretarului general al de o conferinţă ia nivel înaH
gaţiei R.D. Germane a stirnit militarismului german. pe marginea raportului lui
un deosebit interes, la ea parti- John Bernal, au luat cuvîntu! vor precupeţi' forţa şi energia O.N.U. o telegramă în care. cere
cipînd un număr foarte mare de Purtătorul de cuvînt al dele
ziarişti. gaţiei R.F. Germane, Eckhanut, a Han Ser Ia, sol al partizani pentru a ridica întregul popoi punerea în libertate a ziaristu
adoptat cu totul altă poziţie in lor păcii din Coreea, Ben Sli-
Purtătorul de cuvînt al dele problema participării Poloniei şi american în apărarea cauzei lui greo Manolis Glezos. LONDRA 13 (Agerpres). — declarat printre altele: „Gontf-
gaţiei Republicii Democrate Ger Cehoslovaciei la lucrările confe man (Tunisia), Saudi, care a Luînd cuvîntul în cursul zilei nuăm să sperăm că se va putea
mane, Gerhard Kegel, a decla rinţei. El a declarat că guvernul vorbit în numele Consiliului de sfinte a păcii. In numele a 70.000 de lucră - de marţi la dineul oferit de realiza un progres şi că reu
rat că delegaţia ţării sale este vest-german aprobă poziţia pu „Newspaper Society" premierul niunea de la Geneva va ii ur-
de părere că atît Republica terilor occidentale care se opun solidaritate al ţărilor Africii şi După comunicarea făcută de l lori din presă din. 59 de ţări, englez Macmillan, referindu-se maiă de o conferinţă cu parti
Populară Polonă cît şi Republi participării Poloniei şi Cehoslo Asiei, prof. Clara Maria Fas se spune în telegramă, ne adre la conferinţa de la Geneva, a ciparea şefilor de guverne“.
ca Cehoslovacă au dreptul legi vaciei la lucrările conferinţei. sbinder (R.F.G.), Lemencara- Velio Spano cu privire la ho- săm dv. cerîndu-vă să luaţi mă
tim de a lua parte la lucrările După părerea guvernului vest- glia, delegatul luptătorilor pen
conferinţei ca participanţi cu german, cele două ţări ar putea, tru pace din Italia şi Fridch- tărîrile biroului Consiliului surile necesare pentru punerea
drepturi egale. Purtătorul de cu după cum cer şi puterile occi
vînt al delegaţiei R.D. Germane dentale, să participe numai în Mondial al Păcii rn problemele în libertate a lui Manolis Glezos
a subliniat că R.P. Polonă şi calitate de consilieri pentru a-
R. Cehoslovacă sînt state vecine numite probleme. întrebat la ce organizatorice, şedinţa de sea care a fost arestat ilegal de
cu Germania şi că Republica probleme se referă guvernul de
Cehoslovacă are frontieră co la Bonn, purtătorul de cuvînt a ră a sesiunii Consiliului a luat mai bine de 5 luni. Lui Mano SUB PRESIUNEA OPINIEI PUBLICE
mună cu ambele state germane. declarat că este vorba de proble
De aceea este absolut firesc ca mele referitoare la frontiere. Pur sfîrşit. lis Glezos —- erou naţional al
problemele discutate la Confe tătorul de cuvînt al delegaţiei
rinţa miniştrilor de Externe să Greciei şi ziarist talentat şi cu Qtawefprata! hpitaroi© va saneţigm a
aibă o însemnătate deosebiţii vest-germane a anunţat că gu
pentru aceste state. vernul de la Bonn nu va da pu •EZ8- pe comandanţii lagărului Ho!a din Kenya
blicităţii nici o declaraţie cu pri
Securitatea ambelor ţări — vire Ia poziţia sa faţă de pro spirit de abnegaţie - - i-a fost
Polonia şi Cehoslovacia —este blemele discutate la conferinţă.
ameninţată de forţele militaris El şi-a exprimat de asemenea A nglia a prim ii din S .U .A . bom be conferit premiul internaţional în LONDRA 13 (Agerpres). — din Kenya deţinuţi în acest la
te din Germania occidentală, de „speranţa“ că puterile occidenta domeniul ziaristicii pentru meri Agenţia Associated Press rela găr, au murit în luna martie
propaganda revanşardă şi de le nu vor permite delegaţiilor a. c. din cauza tratamentului
pretenţiile teritoriale vest-germa celor două state germane să fa cu h id ro g e n „c u fiflu de îm p ru m u t'\ tele sale deosebite în lupta pen tează că guvernul britanic a a-
ne. Purtătorul de cuvînt s-a re că declaraţii de principiu în ca tru pace, democraţie şi progres. nunţai în cursul zilei de marţi barbar la care au fost supuşi
ferit de asemenea la faptul că drul lucrărilor conferinţei cu pri de autorităţile britanice. Cerce
pentru aceste ţări prezintă un vire Ia fondul problemelor dis LONDRA 13 (Agerpres). — dată ce Marea Britanie va ii Ne adresăm dv. cu cererea de că se vor lua măsuri discipli
pericol din cele mai mari înar cutate. Intr-o relatare din Londra, zia fabricat o cantitate suficientă a folosi întreaga dv. autoritate tările judiciare făcute la Mom
rul american „New York Herald de arme de acest fel“. spre a satisface dorinţa a mii nare împotriva comandantului basa, la începutul acestei luni,
Tribune“ anunţă că (Ministerul şi mii de oameni care se pro şi locţiitorului de comandant al an dezvăluit că ei au fost tor
de Război al Marii Britanii a Un acord similar cu cel de nunţă în apărarea lui Manolis lagărului Hola din Kenya, pre turaţi în chip bestial de către
confirmat ştirile apărute în „împrumutare“ a bombelor cu Glezos. cerînd să i se acorde li cum şi împotriva personalului paznicii lagărului cu consimtă-
hidrogen americane Angliei es bertatea. în subordine din acest lagăr. mintul comandantului britanic,
presa americană şi engleză, po te în momentul de faţă înche Michael Sullivan.
trivit cărora, în momentul de iat şi în ce priveşte încărcătura După cum se ştie, 11 patrioţi
faţă unităţile aviaţiei militare atomică pentru proiectilele tele
britanice au primit „cu titlu de ghidate americane de lip J h o r “.
împrumut“ un număr de bom
be cu hidrogen din partea Sta amplasate în Anglia. Rampele IN BERLINUL O C C ID E N T A L
telor Unite. de lansare de la bazele pentru
rachete sînt în competenţa unor O provocare grosolană a adversarilor
Aceste bombe — relatează unităţi britanice, care au pri
Poiifia argennniana atacă sediile „New York Herald Tribune" — mit „cu împrumut" încărcătura destinderii internaţionale
organizaţiilor democratice
„urmează să fie înlocuite cu al atomică a proiectilelor din par
tele de fabricaţie britanică în tea S.U.A.
. BUENOS AIRES 13 (Ager gentinei, Vitolo, a declarat că Criza industriei carbonifere din farile BERLIN 13 (Agerpres). — ridorul aerian dintre R.F.G. şi „solemnităţi" l-a constituit mi
pres). — TASS anunţă: Dună guvernul se pregăteşte să trimi Corespondentul TASS V. Iva Berlinul occidental de către a- tingul organizat la 12 mai la
cum informează ziarul „La nov transmite.: Găutînd să în vioane americane. care au luat cuvîniul Kaisen. pre
Prensa“, poliţia a atacat sediul tă spre examinare Congresului şedintele Bundesraîului, genera
partidului comunist din provin Adversarii destinderii încordă- lul Gl-ay, primarul vest-berlinez
cia Mendoza. In oraşele Men- naţional proiecte de lege pri membre ale C .E .C .O . veninbze atmosfera internaţiona Hi internaţionale nu s-au măr Brandt şi alţii. Ei s-au pronun
doza, San Rogue, San Rafael, vitoare la restrîngerea dreptu lă' Şi'să zădărnicească trataţi ginit însă numai la aceasta. A ţat pentru menţinerea regimului
Lujan, Las Heras şi în alte ora doua zi după începerea Confe de ocupaţie. în Berlinul occiden
lui ‘de întrunire şi la „reglemen LUXEMBURG 13 (Agerpres). rile membre în „comunitatea vele dintre Est şi Vest adver rinţei de la Geneva, senatul tal şi au cerut guvernelor pu
şe sediile partidului comunist vest-berlinez, în frunte cu prima terilor occidentale să-şi menţi
tarea“ activităţii partidelor po Agravarea crizei carbonifere europeană şi a oţelului“ este sării destinderii încordării inter rul Willy Brandt, a întreprins o nă „poziţia fermă“ faţă de Uniu
au fost închise. Poliţia a făcut" ilustrată şi de faptul că stocu naţionale şi-au intensificat în ul nouă acţiune îndreptată spre nea Sovietică. Cu alte cuvinte
litice. prin care trec în prezent ţă- rile de cărbune acumulat numai timul timp activitatea provoca agravarea situaţiei din Berlin au cerut continuarea politicii „de
percheziţii la locuinţele unor în cea de-a treia săptămînă a toare în Berlinul occidental. A şi înrăutăţirea atmosferei poli pe poziţii de forţă“.
Premierul francez preconizează lunii aprilie s-au ridicat la mai cest fapt este dovedit de „vizite tice în timpul conferinţei de la
conducători ai partidului comu continuarea războiului în Algeria mult de o jumătate de milion le" făcute în Berlinul occiden Geneva. Toată această zarvă febrilă a
de tone. cercurilor reacţionare din Ber
nist. De data aceasta provocarea a linul occidental în timpul confe
In acelaşi timp poliţia a ata PARIS 13 (Agerpres). — fice“ Algeria, ceea ce înseamnă Potrivit ultimelor cifre furni tal, în ajunul conferinţei de la luat torma unei „solemnităţi“ în rinţei de la Geneva reprezintă o
Primul ministru al Franţei, continuarea politicii de înăbu zate de către „înalta autorita Geneva a miniştrilor Afacerilor legătură cu cea de-a zecea ani
cat sediile Uniunii femeilor din Michel Debré, a rostit în sea şire cu forţa a mişcării de eli te“, organul suprem al G.E.G.O.. Externe, de generali americani versare de la terminarea aşa-zi- încercare de a exercita anumite
ra zilei de 12 mai la posturile berare naţională a poporului >n Germania occidentală a fost suspuşi care au declarat că sei „blocade" a Berlinului occi presiuni asupra desfăşurării
Argentina, Asociaţiei artelor de radio şi televiziune o cu- algerian. Şeful guvernului a re înregistrată o . creştere de „Berlinul merită un război“, dental. La aceste „solemnităţi“ conferinţei de la Geneva. For
vîntare consacrată Algeriei. cunoscut totuşi că „pacificarea“ precum şi de repetatele încăl- organizate cu mare pompă au ţele reacţionare din R.F.G. şi
plastice şi Institutului pentru Algeriei va necesita un timp în 208.000 tone, în Franţa de participat generali şi oameni po
Michel Debré a declarat că 170.000 tone, în Belgia de litici americani, englezi şi fran Berlinul occidental, cu sprijinul
legăturile culturale argentinia- cezi care poartă răspunderea
„Franţa intenţionează să paci- delungat. 37.000 tone etc. \ cări ale regulilor de zbor în co- pentru scindarea Berlinului şi anumitor cercuri ale ţărilor occi
no-sovietice. transformarea părţii occidentale
Ministrul de Interne al Ar dentale, caută să împiedice prin
a oraşului într-un aşa-zis „oraş
La 14 mai anul acesta se im puterilor occidentale, un ase toate mijloacele rezolvarea paş
plinesc 4 ani ds la încheierea. menea pact nu a fost înche de front“.
iat. Ca urmare a politicii con nică a problemei Berlinului şi
P a w a a a a p ă c i iTratatului de la Varşovia, tra Punctul culminant al acestor
tat de prietenie, colaborare şi secvente de pace şi colaborare să menţină atmosfera „războiu
asistenţă mutuală la care par dusă de către ţările Tratatului lui rece“.
ticipă R. P. Albania, R. P rea încordării internaţionale, nu e limitată în timp, Tratatul şovia, in frunte cu marea şi de la Varşovia, în frunte cu
Bulgaria, R. Cehoslovacă, R.D la colaborarea rodnică dintre de la Varşovia va exista nu puternica Uniune Sovietică, Uniunea Sovietică în prezent
Germană, R. P. Polonă, R. P state cu orinduiri sociale dife mai pînă la crearea unui sis luptă neobosit pentru slăbirea se desfăşoară la Geneva şi es VINERI 15 MAI 1559
Romînă, R. P. Ungară şi Uni rite. Ţările socialiste se pro tem general european de secu încordării internaţionale, pen te urmărită cu atenţie încor Spectacole cinematogra fice
unea Sovietică, unite prin te nunţă cu consecvenţă împotri ritate colectivă, pentru reali tru oprirea cursei înarmării a- dată de către întreaga lume
lui comun de construire a so va blocurilor militare. Dat fi zarea căruia luptă cu eforturi tuinice, pentru asigurarea pă Conferinţa miniştrilor Aface
cialismului şi comunismului, ind însă faptul că puterile im sporite toate ţările socialiste. cii. şi colaborării internaţionale. rilor Externe ai celor patru DEVA: Naurisî PETROŞANI : lui părăsit; SIMERIA: Fala cu chi
D-ale carnavalului; Misterul cas tara : ILIA : Legendă din Polezia i
de apărare şi consolidare a pă perialiste au trecut la acţiuni In felul acesta, este limpede Exemple sînt suficiente şi gră puteri, ta care participă şi re telului părăsit; HUNEDOARA: Mo LONEA: Anu! 1918: T E IU Ş: Suro
ralitatea doamnei Dulska; ALBA IU- rile: ZLATNA : Rita : PAROŞEN1:
cii în lumea întreagă. Creat făţişe de pregătire a unui nou pentru oricine că între N.A.T.O. itoare în această privinţă. Din prezentanţi ai celor două sta LIA : Pe Donul lin iştit: Prima z i ; Comunistul; APOLDl! DE SUS : Noile
SEBEŞ : Fata căpitanului; ORAŞ- aventuri ale motanului încălţat: BARU
în condiţiile în care cercurile război mondial, au încercuit şi Tratatul de la Varşovia exis iniţiativa U.R.S.S., la Geneva te germane. Această conferin T IE : Viaţa nu iartă: HAŢEG: Zile MARE : Gei trei din pădure : GALAN :
furtunoase; BR A D : Misterul castelu; Jucătorul de loto.
imperialiste occidentale şi-au ţările socialiste cu baze mili tă deosebiri fundamentale iar se desfăşoară o conferinţă tri ţă poate adopta hotărîri im
intensificat politica „războiu tare şi au înjghebat numeroa încercarea de a pune semnul partită la care participă Uni portante pentru cauza păcii, şi
lui rece“ şi a provocărilor la se pacte şi păctulefe agresive, egalităţii între aceste două gru- unea Sovietică, Statele Unite rămîne de văzut în ce măsură
adresa popoarelor iubitoare de războinice, ţările socialiste nu pari este dezminţită de reali şi Anglia pentru încheierea u- reprezentanţii puterilor occi
pace din întreaga lume, Tra puteau privi cu indiferenţă toa tatea istorică. Activitatea blo nui acord cu privire la înceta dentale vor da dovadă de înţe
tatul de ta Varşovia este o te aceste acţiuni primejdioase cului N.A.T.O. este îndreptată rea pentru totdeauna a expe legerea cerinţei imperioase a RADIO
pavăză a păcii, o frînă puter cauzei păcii. Mai ales ca ur spre pregătirea unui nou răz rienţelor nucleare. Aceluiaşi timpului nostru: apărarea pă
nică împotriva planurilor răz mare a primejdiei ce decurgea boi, spre intensificarea încor scop al distinderii internaţio cii şi securităţii popoarelor PROGRAMUL 1 : 7,30 Melodii popu PROGRAMUL' I I : 14,07 Concert
lare romîneşti ; 8,30 Muzică ; 9,30 Mu simfonici 15,40 Muzică uşoară; 17,00
boinice ale cercurilor agresive din existenţa pactului agresiv dării. internaţionale. Preocu nale, dezarmării şi asigurării- lumii. zică populară romînească ; 11,03 Con Cîntă Ana Bălăci i 18,05 Din viaţa
cert de estradă ; 12,00 Doine şi jocuri muzicală a oraşelor şi regiunilor,, pa
internaţionale, o chezăşie si al Atlanticului de Nord — parea cea mai intensă a con păcii, ii servesc şi alte iniţia In aceste condiţii este evi populare romîneşti ; 12,40 Muzică u- triei ; 18,35 Muzică populară moldove--
gură a construirii cu succes a N.A.T.O., ţările socialiste au ducătorilor blocului N.A.T.O. tive deosebit de importante dent că Tratatul de la Varşo şoară de Soloviov Sedoi ; 13,05 Arii nească ; 19,00 Muzică de estradă ; 19,Ş0
societăţii socialiste şi comu fost NEVOITE să se unească este construirea pe teritoriul prezentate de către ţările parti via îşi menţine în întregime şi duete celebre din opere; 14,00 Mu Selecţiuni din opera „Hovanscina" de
niste în ţările participante la într-o organizaţie militară de ţărilor participante la acest cipante la Tratatul de la Var actualitatea şi însemnătatea, zică uşoară din ţări prietene; 14,30 M usorgski; 22,35 Cîntece lirice; 23,15
acest tratat. fensivă, fiind pregătite astfel bloc de baze pentru arme ra şovia cum ar fi, de pildă, pla ţările participante la el pro- Muzică populară romînească;
Muzică populară romînească: 15,10
Aşa cum a subliniat Vladi să dea riposta cuvenită acelo chetă şi atomice. Nu se poate nul guvernului R. P. Polone, movînd cu consecvenţă o poli Muzică uşoară ; 18,05 Actualitatea în BULETINE DE ŞTIRI: 5,00 : 6,001
ţările socialiste; 18,35 Muzică din ope 7,00; 11,00; 13,00; 15.00 j 17.00) 19,00)
mir Ilici Lenin, trăsătura fun ra care ar îndrăzni să aten să nu stîrnească îngrijorare cu privire la crearea în cen tică de pace şi colaborare cu rete romîneşti ) 19,35 Program de cîn- 20,00; 22,00; 23,52 (programul I) j
teze la suveranitatea şi inde 14,00; 16.00; 18,00; 21,00 1 23,00
damentată a politicii externe a pendenţa ţărilor socialiste. fapte c a : înzestrarea armatei trul Europei a unei zone de- toate ţările lumii, împotriva lece populare romîneşti ; 20,40 Din (programul II).
statelor socialiste este politica După cum bine este ştiut, or pregătirilor războinice ale comoara folclorului nostru ; 21,25 Con
de coexistenţă paşnică şi cola ganizaţia Tratatului de la Var vest-germane cu arme atomi nuclearizate, sau propunerea cercurilor imperialiste interna certul „Seară de primăvară“ ; 22,30
borare pe care o promovează şovia a luat fiinţă la 6 ani du ţionale. Cu prilejul celei de-a Melodii populare romîneşti.
acestea in relaţiile lor cu ce pă crearea blocului agresiv ce, construirea pe teritoriul I- guvernului. Republicii Populare patra aniversări a Tratatului
lelalte ţări. Statul sovietic nu N.A.T.O. şi, spre deosebire de de la Varşovia, poporul romîn,
s-a abătut nici o clipă de la pactul Atlanticului de Nord, taliei, Germaniei occidentale Romine cu privire la organiza constructor activ al socialis
înţeleaptă învăţătură leninistă care este o grupare închisă de mului, . îşi exprimă hotărîrea
cu privire la politica de coexis state, Tratatul de la Varşovia şi Angliei de rampe pentru ar- rea unei rodnice colaborări co- fermă de a-şi aduce ca şi pînă
tenţă paşnică. Acelaşi lucru au este o organizaţie deschisă şi acum. întreaga sa contribuţie
făcui şi celelalte state socia la ea poate participa orice ţa me nucleare, tratativele ce se . lective în Balcani. Ţările par- la creşterea forţei, de nebiruit
liste, dnd socialismul s-a tran ră din Europa, indiferent de
sformat intr-un sistem mondial. orînduirea ei socială şi de stat. duc în prezent cu Turcia şi ticipante la Organizaţia Tra a acestei alianţe defensive fră
Întreaga tor politică externă se De asemenea, spre deosebire
caracterizează prin acţiuni me Grecia pentru ca şi pe terito tatului de la Varşovia au pro ţeşti, pavăză sigură a victoriei
riul lor să se construiască în pus nu odată puterilor socialismului.' în patria noa zM i
curînd asemenea instalaţii. Al N.A.T.O. să se încheie între
te şi alte evenimente vin să aceste organizaţii un pact de Timpul probabil în regiunea noastră
confirme politica agresivă, pri neagresiune. Realizarea unei a-
mejdioasă cauzei păcii, pe ca- semenea propuneri ar avea, fi Pentru ziua de 14 mai, vreme ră grade, iar noaptea Intre 8 ta 12 grade,
coroasei cu cerul variabil, mai mult Vlnt slab din sectorul estic.
' re o promovează ţările partici reşte, o mare însemnătate pen noros, local precipitaţii sub formă de
ploaie sau averse. Temperatura staţio Pentru următoarei- 3 zile vreme
pante la blocul N.A.T.O. tru cauza păcii în Europa şi nară. Ziua va oscila între 14 la 18 nestabilă, cu temperatura în scădere.
nite să contribuie la destinde- de N.A.T.O., a cărei existenţă rile Tratatului de Ici Var- în întreaga lume, dar, din vina stră.
Redacţia şi admiuistra|ia ziarului str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr, 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică J Mai" — Deva.