Page 41 - 1959-05
P. 41
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNJŢI-VAI Gazificarea
muísoci subterană
a cărbunelui
La Angren, în Uzbekistan se
termină lucrările de construcţie
a primei părţi a staţiunii de ga-
zificare subterană a cărbunelui,
cu o capacitate totală de
2.300.000.000 metri cubi de gaz
pe an. Staţiunea de la Angren
va fi cea mai mare întreprinde
Anul Xi Nr. 1366 Vineri 15 mai 1959 4 pagini 20 bani | re de acest gen din lume.
Specialiştii sovietici au reco
mandat aplicarea pe scară indus
trială a acestei metode eficiente
ÎNTRECEREA MINERILOR DIN VALEA JIULUI de obţinere a combustibilului e-
Vă prezentăm : în s e m n a t e c a n t it ă ţ i nergetic, metodă care pînă în
prezent se aplica numai în con
Muncitori fruntaşi diţii de laborator sau semiindus-
triale.
de !a întreprinderea In prezent, în diferite regiuni
ale ţării se construiesc sau se
cărbune cocsificabil peste plideexplorări dinLupeni, extind şase staţiuni de gazilica-
re subterană a cărbunelui.
Sporesc Succesele obţinute în întrecerea LaLupeni In primele trei luni ale anu
lui curent întreprinderile de ga-
randamenfele desfăşurată în cinstea zilei de 1 Palru secioare zificare subterană a cărbunelui
Mai constituie un puternic imbold au şi realizat un beneficiu con
DUMITRU CORNESCU Multe din brigăzile minei Vul în lupta minerilor din Valea ţiu cu pianul depăşit In U.RiS.S. s-a realizat o nouă maşină destin dă săpării gropilor de siderabil, reducînd preţul de cost
rabotor la atelierele de repa-( can s-au evidenţiat în aceste lui pentru îndeplinirea cu cinsie al producţiei cu aproape 17 Ia
, raţii din Bărbăteni, îşi intre- , zile atît prin depăşirea sarcini a sarcinilor trasate de Conferinţa In ultimele zile graiicul de fundaţie pentru stilpii reţelei de con ia d a căilor ferate. Ea exccdă în sută în comparaţie cu anul tre
,ce cu 20 —30 la sută sarcinile • lor de plan, cît mai ales prin regională de partid. Iată un exem producţie a! minei Lupeni a în cîleva minute o groapă adincă de 4 m. Mecanismul de săpare cu cupe cut.
,lunare de plan. sporirea simţitoare a randamen plu grăitor: numai in zilele ceput să oglindească faptul că poale fi înlocuit printr-un braţ care permite folosirea maşinii ca macara
telor. de 9, 11 şi 12 mai, din abatajele multe din sectoarele minei îşi de de ridicare. Noua maşină poale fi moniată fie pe un tractor, fie pe o In regiunea AAoscova, a fost
minelor din Valea Jiului au fost păşesc sarcinile de plan. După drezină de calé ferată. încercată cu succes o turbină
La sectorul 1!, prin faptul că extrase, peste sarcinile de plan, 8 zile lucrătoare din luna cu cu gaze cu o putere de 12.000
brigăzilor de mineri le-au fost 1.345 tone cărbune cocsificabil. rentă, de pildă, 4 sectoare de In clişeu : Maşina de săpat gropile de fundaţie instalată pe o dre kW. In Ucraina, la Harkov se
create condiţii optime pentru în producţie sînt cu planul la zi de zină de cale ferată. fabrică o turbină cu o putere de
deplinirea ritmică a sarcinilor Cărbune mai mult păşit.
de plan, randamentul pe sector 50.000 kW. — cea mai mare din
a sporit cu peste 0,200 tone căr şi mai bun In fruntea tuturor se situează
bune pe post de miner. Cele minerii sectorului I B, care au lume, — iar Ia Leningrad se e-
mai bune rezultate le-au obţinut In primele patru luni ale anu extras în plus, faţă de pianul Ia
minerii frontalişti conduşi de lui minerii din Uricani au ex zi, aproape 500 tone cărbune. laborează proiectul unei turbine
Gheorghe Drob, care au extras tras peste 12.000 tone cărbune Rezultatele cele mai frumoase cu gaze cu o putere de peste
zilnic în medie cîte 2,200 tone cocsiiicabil în afara sarcinilor
cărbune peste plan pentru fie de plan. Acest lucru l-au obţinut le-au obţinut frontaliştii din bri 100.000 kW. Exploatarea acestor
care post prestat. Randamente gada condusă de minerul Gheor maşini va permite ca la termo
ghe Solomon. Aţinerii din aba centrale să se obţină clin gazele
de cărbune cea mai ieftină e-
nergie.
sporite au obţinut şi minerii din pe seama sporirii randamentu tajele cameră ale sectorului I A nmii'i
abatajele nr. 4 şi 5 ale acelu lui mediu pe mină la 1,070 tone şi-au depăşit şi ei sarcinile la zi
iaşi sector. cărbune pe post. Pentru a-şi dez cu peste 250 tone cărbune.
volta realizările, ei au păşit în
In sectorul I, printre brigăzile luna mai, hotărîţi la fapte şi mai Recuperînd rămînerea în urmă
care obţin randamente mari se mari. După 8 zile lucrătoare, pe din primele zile ale lunii, mine ffU M E U E »flVISTILQR DEMNFAPTE
numără cele conduse de minerii întreaga mină depăşirea de plan rii sectorului IV A au început
foan Gagyi, loan Vişa şi Iosif se ridică la peste 200 tone căr şi ei să-şi depăşească sarcinile La G.Â.C. .rO„Pelru Groza“ -
Nikelsky, care îşi depăşesc zil bune. La obţinerea acestui rezul de plan. Ei au scos din abata
nic cu 0,700-0,950 tone cărbune tat au contribuit majoritatea bri jele lor în zilele de 8, 9, 11 şi
sarcinile de plan pentru fiecare găzilor din abatajele celor două 12 mai cu 214 tone cărbune mai
sectoare. Minerii sectorului I, de
CONSTANTIN STANCU post prestat. pildă, şi-au depăşit sarcinile de mult decît aveau planificat. în Colectiviştii din gospodăria ha. iar acum lucrează la plan capacitate de 50 bovine şi se
Ca urmare a randamentelor plan la zi cu peste 180 tone semnate cantităţi de cărbune au agricolă colectivă „Dr. Petru tarea legumelor şi zarzavaturi pregătesc pentru a prăşi po
cărbune. De remarcat este fap extras în plus şi minerii de Ia Groza“-Sîntuhalm s-au angajat lor în grădină. Pînă în ziua de rumbul, care este deja răsărit în
sporite a crescut şi producţia tul că prin aplicarea unor mă sectorul V sud. în cadrul întrecerii dintre gos 13 mai în grădina colectiviştilor proporţie de 80 la sută.
minei. Sectorul 11, de pildă, şi-a suri cu caracter tehnic şi orga podăriile agricole colective să din Sîntuhalm erau plantate
depăşit planul la zi cu peste 260 nizatoric, ei au îmbunătăţit sim Pe lingă creşterea producţiei, obţină la hectar cel puţin 2.000 9.000 fire de varză timpurie, Cu multă sîrguinţă au mun
tone cărbune. ţitor calitatea cărbunelui. în activitatea minerilor de la kg. grîu şi 3.000 kg. porumb şi 3.000 fire varză de vară, 2.000 cit pentru realizarea angajamen
fire gulioare timpurii şi s-a a- telor colectiviştii Traian Almă-
fsondor într-o echipă de soti-\ In 12 zile 1.430 tone fontă peste plan i Lupeni se remarcă în prezent şi să cultive o suprafaţa de 5 ha. plicat. prima praşilă la ceapă. şan, Petru Igna, Todor Almă-
7daj. EL îşi depăşeşte cu 15-25< o vădită atenţie abordată calită cu legume şi zarzavaturi. Pen Zilele acestea ei vor începe plan şan, Gheorghe Almăşan, Geor-
Na sută sarcinile planuhii<, tru respectarea angajamentului tatul roşiilor, ardeilor şi vine-
' lunar. După sărbătorirea zilei de 1 Mai, De asemenea, o contribuţie de sea ţii cărbunelui. In primele 8 zile ei acordă o deosebită atenţie în telor. gina Igna din brigada l-a,
treţinerii culturilor — mijloc
fumaliştii secţiei a 11-a furnale din mă au adus-o echipele de la încăr lucrătoare din luna curentă, can Pe lingă aceste realizări co Gheorghe Murar, Adam Igna
lectiviştii din Sîntuhalm au ter
MmmM C. S. Hunedoara au continuat cu un carea furnalelor, care au respectat cit titatea de şist vizibil din cărbune important de sporire a recolte minat fundaţia grajdului cu o (Racănă), Petru Ciupea, Petru
m? mmm ş , avînt sporit întrecerea socialistă cu multă stricteţe refeta de încărcare. a scăzut cu 0,9 la sută faţă de lor. Acest lucru este dovedit de
reşifenii. In perioada 1—13 «nai ei an Aici s-au evidenţiat în mod deosebit faptul că ei au terminat pl ivitul Igna (Racănă) şi loan Igna
k ' ' ‘t o dat peste plan 1.439 tone fontă. tovarăşii Mihai Militarii, Dumitru Po- cantitatea înregistrată în luna a- griului pe o suprafaţă de 125
wMţMn pescu, şefi de echipe şi dozatorii Sil prilie, (Iepure) din brigada a Il-a.
La obţinerea acestui rezultat au vestru Atarían şi loan Diaconu.
contribuit în mare măsură schimbu -B 3 - La G. A. C. „Viaţă nouă“ -
rile conduse de inginerul Dumitru
Sîntanărei
<m EEE Bîrzuică, loan Romoşan şi prim-furna- ARCADIE SGHWARTZ Lăcătuşul Vastle
mi AxAMEiimA'- liştii Ludovic. Csosz şi Simion Jurcă. corespondent Lazăr lucrează la
ta uzina de seinicocs
r n î m din Călan. Nu de Cu multă însufleţire muncesc rie, 1 ha. cu gulioare şi roşii
pentru respectarea angajamen şi a semănat 2 ha. cu rădăci-
Tinerii economisesc metalul mult, împreună cu telor şi colectiviştii din Sînt- noase. întreaga grădină va fi
Tinerii din întreprinderile siderurgice şi metalurgice din brigada pe care o andrei. Ei au plivit pînă acum irigată cu ajutorul unei pompe
regiunea Hunedoara, desfăşoară o largă acţiune de economi conduce a terminat întreaga suprafaţă însămînţată obişnuite şi a unei motopompe.
sire a metalului. cu trei zile înainte cu grîu, din care mai mult de De remarcat faptul că din gră
de termenul plani jumătate pe cale chimică, sînt pe dina de legume şi zarzavaturi
Brigăzile de tineret de ta noua oţelârie Martin a Combi
natului siderurgic Hunedoara au economisit în primele 4 luni ale ficat reparaţia unui terminate cu prima praşilă la au fost deja livrate pe piaţă
MARIN BODEA anului acesta aproape 1.700 tone de metal prin evitarea pier cuptor. floarea-soarelui, iar construcţia peste 3.000 kg. spanac, 250.000
tractorist, derilor de oţel la turnare şi prin alte măsuri. IN CLIŞEU: Tov. grajdului se apropie de sfîrşit. fire varză, roşii şi alte răsaduri.
Acum ei destăşoară o intensă Veniturile obţinute din vînzarea
ntreţinînd în condiţii optimei De asemenea tinerii de ta furnalele noi ale combinatului V. Lazăr, urmărind activitate în grădina de legume acestora, a laptelui şi a altor
ractorul, el realizează depă-' au economisit, anul acesta peste 1.700 tone de metal. rodajul cuptorului şi zarzavaturi, ce se întinde pe produse au dat posibilitate con
iri lunare de 10— 15 la sută.' reparat.
Succese importante au obţinut şi tinerii muncitori de la,
alte întreprinderi cum sînt uzinele „Victoria"-Călan, Uzinele me
talurgice din Cugir etc. o suprafaţă de 32 hectare. Sub siliului de conducere să împar
Sn a n u l i 0 5 9 Elevi în excursie conducerea' grădinarului I. Bor- tă primele avansuri băneşti co
deianu, echipa legumicolă a lectiviştilor în sumă de 6 lei la
plantat 5 ha. cu varză timpu zi-muncă.
Ţip i noastri vi popticlpa li i serie ie îîpprl Sîmbătă, 9 mai, elevii şcolilor şcolar, discuţii despre sarcinile La G. A. C. „23 August“
din satele Răduleşti, Stănceşti, ce revin pionierilor în perioada
şi expoziţii economice internaţionale Ohaba, Mimcelu Mare, AAerişoru actuală. Rapoltu Mare
de Munte şi Faţa roşie, raionul
Printre acţiunile întreprinse necesităţilor dezvoltării continue lizate de industria noastră şi li llia, cît şi cei din satul Poeniţa, A urmat apoi un program bo Rea1izat;eă ahga ja mentelor lectiviştii din Ra'polt terminase
de guvernul Republicii Populare a comerţului nostru exterior. vrate în diferite ţări. raionul Hunedoara, au îăcut o gat ce a constat din jocurile luate în întrecerea ce se desfă ră deja plivitul griului şi au e-
Romîne pentru dezvoltarea rela excursie la locul numit „Plai", pioniereşti: „Şarpele“, „Iepurele şoară între gospodăriile agrico xecutat prima praşilă la floarea-
ţiilor economice cu toate ţările, Produsele industriei construc Prezenţa R. P. Romîne la a- fără culcuş", „Cursa cu nume le colective este un obiectiv de soarelui şi sfecla de zahăr pe o
se numără şi participarea ţării toare de maşini şi ale altor ra ceste importante manifestări e- Cei aproximativ 24 km. au re" şi numeroase dansuri popu Seamă în munca colectiviştilor suprafaţă de 34 hectare. In gră
noastre la tîrgurile şi expoziţii muri ale industriei grele vor for conomice internaţionale va con (ost parcurşi într-o atmosleră lare locale executate de micii din Rapoltu Mare. Pentru a- dina de legume şi zarzavaturi
le internaţionale. ma pînă la 50 la sută din tota stitui încă un prilej pentru in pădureni. ceasta ei participă zilnic la di
lul exponatelor pavilioanelor ro- tensificarea schimburilor comer plină de veselie. Instructorii su au fost plantate 30.000 fire
In anul 1958 ţara noastră a mîneşti la aceste tîrguri şi ex ciale pe care statul romîn le periori de pionieri au dat expli Excursia organizată la „Plai“ ferite lucrări ce se desfăşoară varză timpurie şi s-a semănat
participat la 10 tîrguri cu pa poziţii. Un toc important îl vor are în prezent cu peste '70 de a fost instructivă şi va rămîne în actuala campanie agricolă în
vilioane sau standuri proprii şi ocupă şi produsele industriei ţări, precum şi pentru stabilirea caţii elevilor pe tot parcursul o amintire plăcută pentru elevi. proporţie de 98 la sută. Dato suprafaţa de 1,30 ha', cu rădăci-
ia 10 tîrguri cu birouri de infor petrolului şi chimiei, precum şi de noi relaţii economice. excursiei. rită acestui fapt lucrările de în
maţii comerciale. ale industriei lemnului şi mate ELENA OSOIAN treţinerea culturilor se găsesc noase. Gu multă însufleţire au
rialelor de construcţii. In pavi La locul de întîlnire au avut într-un stadiu destul de înain
Pavilioanele R.P. Romîne la lioanele romîneşti vor fi expuse, activistă a comitetului raional tat. Pînă în ziua de 14 mai co- participat la aceste munci Alaria
tîrgurile şi expoziţiile internaţio printre altele, utilaj petrolifer, loc consfătuiri privind întîmpina- ----------------- !yrssas-------------------
nale din ultimii ani s-au bucu strunguri şi alte maşini-unelte, U.T.M. - llia Meştereagă, Silvia Magda, Ma-
rat de aprecierea favorabilă a rea cu succes a încheierii anului
ria Oană, şi alţi colectivişti.
cercurilor comerciale, a presei tractoare şi diferite maşini agri Pregătiri pentru Ziua internaţională a copilului
şi a publicului din străinătate cole, produse electrotehnice, a-
şi au contribuit la prezentarea vioane sanitare, maşini pentru Pregătesc un program 1 Iunie, copiii de Ia cele două piilor cu ocazia sărbătorii (or.
produselor de export şi a pro industria alimentară, chimicale comun grădiniţe din Cîlnic pregătesc în De asemenea, prin unităţile co
gresului economiei R.P. Romî şi produse obţinute din valori comun un bogat program artis merciale din toate oraşele regi
ne, precum şi la cunoaşterea ficarea superioară a petrolului, Recent, în comuna Cîlnic au tic. Printre altele ei pregătesc unii ‘Vor fi puse în vînzare cu
început să funcţioneze două gră cîteva scenete din basmul „Scu prilejul zilei de 1 Iunie, 3.000 de
diniţe sezoniere cu program re fiţa roşie“, recitări, cîntece şi baloane, triciclete, trotinete, hăi
concretă a cerinţelor pieţelor materiale de construcţii, mobilă dus, frecventate de aproape 80 jocuri — toate alese după po nuţe şî încălţăminte, buşeurl de
străine. şi diferite produse din lemn şi In satul Batiz a fost construit şî idat in folosinţă de cu- de copii. Cele două educatoare, sibilităţile lor de interpretare. ciocolată, bomboane etc. Tot în
Guvernul R.P. Romîne a a- alte mărfuri care sînt exportate rind un cămin cultural. Aici, pregătesc şi prezintă programe, Rafila Ionaş de la secţia romî- cinstea zilei de 1 Iunie, în ora
în mod curent în numeroase formaţiile artistice din sat şi din împrejurimii nă, şl Anelize Amalafier 'de *a Alte pregătiri şul Deva se tac pregătiri inten
probat ca ţara noastră să parti ţări ale lumii. Sub formă de ma secţia germană, manifestă o gri se pentru organizarea a o sea
cipe şi în anul 1959 la o serie chete vor fi prezentate diferite IN CLIŞEU: Căminul cultural din Batiz jă deosebită faţă de educaţia co In cinstea zilei de 1 Iunie co mă de întîlniri între pionierii
de tîrguri şi expoziţii economi nave şi instalaţii uzinale, rea piilor. Astfel în cinstea zilei de mitetele de părinţi din oraşul romîni şi maghiari, precum şî
ce internaţionale, corespunzător Deva pregătesc numeroase ca între pionieri şi părinţi.
douri care vor îi distribuite co
