Page 42 - 1959-05
P. 42
PdfT. 2 D R U im w m s m m v L u is Nr. 1366
¦B8MHgBBBSB8BBapaaB gBE8 S
T o a tă a te n ţia m u n c ii p o lit ic e ş i c u lt u r a l- a r t is t ic e în G .A .S .
fxytfyynacog^^fggxayacotxxxaociocgxytxxxxicxy^x^iogxxxKgxxxy c ^ g ^ ^ ^ g g o ^ ^ g g g o o ţM O M M o o T O ^ ^ n ţ^ g o o g x ^ iT O o g ^ o ft^ g o o o ţ^ ţ^ ^ ^ ^ ^ o i^ ^ ^ ^ ^ c g ^ o g
C A Z E U D E P E R E T E -M IJ E O C Munca politica de masă B rigadă artistică de agitaţie
trebuieîmbunătăţită cu un program bine orientat
de ananzare şi mobilizare a maselor
n mijloc important şi efica metodele lor şi critică stările de blică articole scrise mai mult la I n desfăşurarea muncii poli care să fie instruite temeinic şl 5 rigada artistică de agita Şi desfăcînd un plic citeşte:
ce de organizare şi mobili lucruri nesănătoase, pe chiulan general. Articolele publicate nu tice de masă multe organi să desfăşoare o susţinută mun ţie din gospodăria de stat
zare a maselor la înfăptuirea gii, leneşi etc. zaţii de partid din gospodăriile că politică de la om la om, să Boz, raionul Sebeş, a luat fiin „Arătaţi în faţa muncitorilor din
sarcinilor politice şi economice arată starea de fapt din gospo agricole de stat au obţinut re organizeze convorbiri şi discuţii ţă de eîteva tuni. Ea numără
îl constituie gazeta de perete. Prin gazetele de perete şi foi dărie, nu dau soluţii şi nu indi zultate bune, mai ales în urma pe diferite teme, să informeze pe aproape 10 tineri şi tinere, mun G.A.S. Boz, pe cei mai destoinici mun
Multe organizaţii de partid din le volante s-au popularizat sar că metode practice, contribuie alegerii organizatorilor de par muncitori despre cele mai im citori şi funcţionari din G.A.S.
gospodăriile agricole de stat fo cinile ce revin G.A.S. din hotă- tid ca secretari ai organizaţiilor portante evenimente ce au loc şi cîţiva învăţători de la şcoa citori. Ei sîn t: Ilie Goagăr, Vasile
losesc cu pricepere gazetele de rîrile plenarei C.C. al P.M.R. prea puţin la răspîndirea expe de bază. Deşi nu a trecut decît pe plan intern şi internaţional. la elementară. Odată constitui
perete — organele lor de pre din noiembrie 1958, măsurile rienţei înaintate şi nu combat o lună şi ceva de la numirea or tă, brigada şi-a propus să pre Hăbian, Luca Raţiu Dumitru...“.
să — în organizarea şi mobili luate de conducerile gospodă In acelaşi timp organizaţiile gătească şi să prezinte în faţa
zarea muncitorilor, inginerilor, riilor în vederea bunei desfăşu ca tărie lipsurile ce se manifes de partid trebuie să ia măsuri muncitorilor gospodăriei un pro Evidenţiind pe cei mai harnici
tehnicienilor şi funcţionarilor la rări a campaniei de primăvară pentru confecţionarea de grafi gram strîns legat de activita muncitori, brigada nu uită însă
îndeplinirea prevederilor planu şi vară; au fost publicate arti- tă în diferite sectoare de muncă. ganizatorilor de partid, au şi ce, panouri, lozinci etc. care să tea acestora. Îndrumată de or că în gospodărie sînt şi oameni
lui de producţie, la executarea Dînd dovadă de slabă orien fost luate măsuri concrete cu pri popularizeze sarcinile ce stau ganizaţia de partid, s-a trecut care nu-şi văd de treabă, care
lucrărilor ta timp şi în bune Din activitatea unor vire la complectarea colectivelor în faţa gospodăriilor şi rezulta la strîngerea şi redactarea ma se poartă urît cu tovarăşii lor,
condiţiuni agrotehnice. gazete de perete tare, organizaţiile de bază din de agitatori, instruirea şi repar tele ce se obţin în producţie. De terialului. S-a format un colec care fac lucrări de mîntuială.
Prin intermediul gazetelor de aceste gospodării nu au luat tizarea lor pe toate locurile de asemenea, este necesar să se a- tiv de creaţie şi munca a înce Şi în acest caz, în program, îşi
perete sînt popularizate metode cole cu privire la stadiul lucră măsuri pentru editarea unor foi muncă. De pildă, în gospodăria corde mai mare atenţie difuzării put. In eîteva zile, brigada avea face loc ascuţişul satirei. Nu
le înaintate de muncă, experien rilor în diferite sectoare şi cu presei în rîndurile muncitorilor. deja redactat materialul ce-l a- este cruţat nici merceologul Ior
ţa pozitivă a unor brigăzi şi privire la sarcinile ce revin lu volante care să fie difuzate în de stat Boz s-a deschis cursul vea de prezentat în faţa mun dan Marinescu, care e slugarnic
fruntaşi, regulile agrotehnice ce crătorilor în îndeplinirea planu Un obiectiv important al mun citorilor. Au început repetiţiile. cu şefii, dar arţăgos cu subal
trebuie aplicate în executarea lui de producţie. toate secţiile şi locurile de mun cu agitatorii şi s-au predat pri cii politice de masă trebuie să Mai multe săptămîni, acest har ternii şi care lucrează de mîn
'diferitelor lucrări agricole şi sînt fie antrenarea întregului colectiv nic colectiv de tineri şi tinere, tuială, nici codaşul I. Muntean,
criticate lipsurile şi deficienţele Aşa de pildă, la gazeta de că din afara sediilor gospodă mele două lecţii. de muncitori în lupta pentru în şi-a consacrat timpul liber, re- nici chefliul Toma Pîţan, nici
ce se manifestă în muncă. Sînt perete şi în foile volante din deplinirea planului de producţie, petînd programul. Desigur, pe birocratul 1. Cosman. In eîteva
popularizate prevederile hotărî- G.A.S. Oarda, s-au publicat, în riilor. Astfel, majoritatea mun In acest domeniu important al creşterea productivităţii muncii, parcurs, programul a suferit mo versuri pline de ironie ustură
rilor partidului şi guvernului şi cele cinci ediţii apărute de la muncii de partid se manifestă reducerea preţului de cost, livra dificări, a fost îmbunătăţit. Tre toare, programul brigăzii prinde
cete mai importante evenimen începutul anului şi pînă la 1 citorilor din secţiile productive încă lipsuri serioase. In unele rea către stat la timp şi în bune buie remarcat faptul că în toa în focul satirei şi pe tractoristul
te ce au loc pe plan intern şi mai, numeroase articole cu pri condiţiuni a întregii producţii tă această perioadă, organizaţia Mihai David, care pleacă deseori
internaţional. vire la măsurile pentru dezvol nu pot să ia cunoştinţă de con \ gospodării de stat ca cele din marfă, întărirea continuă a gos de partid a acordat tot sprijinul cu tractorul acasă.
Organizaţiile de partid din tarea culturii sfeclei de zahăr, podăriilor şi dezvoltarea lor ca şi îndrumarea sa pentru reuşi
G.A.S. Apoldu de Sus, raionul gospodărirea chibzuită, rolul or ţinutul articolelor ce se publică Oarda şi Galda raionul Alba, unităţi mari producătoare de ce ta spectacolului. Şi, ziua mult ?Unui David la Gostat, tractorist
Sebeş, şi Oarda, raionul Alba, ganizaţiilor IJ.T.M. în realizarea reale marfă. aşteptată, atît de membrii brigă
manifestă o grijă deosebită fa planului de producţie, păstrarea la gazetele de perete, nu ştiu ce Sîntămărie Orlea raionul Haţeg zii, cît şi de muncitorii gospo neînfricat".
ţă de gazetele lor de perete. Ga şi îngrijirea vinurilor, dezvolta se întimplă în celelalte secţii şi altele, agitatorii nu desfăşoa Gu ajutorul muncii politice de dăriei a sosit. Brigada artistică „Fie toamnă, fie vară, fie ziuă,
zetele sînt orientate spre trata rea spiritului gospodăresc şi al ale gospodăriei. ră o susţinută muncă politică masă trebuie mobilizat întregul de agitaţie a prezentat nu de
rea celor mai importante pro grijii faţă de avutul obştesc, de la om la om în vederea mo colectiv de muncitori la tradu mult primul său program. Sala fie seară“,
bleme privind activitatea gos pregătirea campaniei de primă Organizaţiile de partid sînt bilizării tuturor lucrătorilor la cerea în viaţă a măsurilor adop riaţii gospodăriei de stat au fost
podăriilor. Este exercitat contro vară în sectorul viticol, legumi datoare să ia măsurile cores îndeplinirea sarcinilor de pro tate de consiliu plăcut impresionaţi şi au apre „El se suie pe tractor şi-o porneşte
lul asupra conţinutului şi cali col etc., organizarea muncii în explicînd muncitorilor importan ciat strădania colectivului bri
tăţii articolelor, asupra întregii vederea obţinerii cu cheltuieli punzătoare pentru a face din ducţie, în executarea lucrărilor ţa şi necesitatea înfăptuirii a- găzii. Acest prim succes a sti pe ogor".
activităţi a colectivului de re mici a unei producţii mari etc. cestor măsuri. O mare atenţie mulat mult pe membrii brigăzii „S-avîntă cu tot elanul, c-asta are-n
dacţie. Se acordă atenţia cuve Au fost publicate articole cu pri gazetele de perete organe de în bune condiţiuni agrotehnice. trebuie acordată popularizării şi de aceea, ei au pornit la pre
nită apariţiei la timp şi în con vire ta hotărîrile Congresului al angajamentelor luate în întrece gătirea unui nou program. gînd e l : planul1",
ciliiuni tehnice corespunzătoare XXl-lea al P.C.U.S., a unor zile presă vii şi combative, să le Agitatorii nu au fost îndru rea socialistă, a rezultatelor ce „Planul lu i: s-ajungă-acasă...“.
a fiecărei ediţii. însemnate şi a unor evenimen folosească din plin la organiza maţi şi nu au organizat diferite se obţin, popularizării fruntaşi Faptul că programul brigăzii
Este de remarcat faptul că te importante pe plan intern şi rea şi mobilizarea maselor pen convorbiri privind unele proble lor şi a metodelor lor de muncă. artistice de agitaţie din G.A.S. Apoi, adresîndu-se direct trac
organizaţiile de bază din aces- internaţional. tru îndeplinirea planului de pro me importante ca : căile de creş Boz a fost apreciat, se datoreş toristului cu pricina, prezentato
te două gospodării au trecut la ducţie. In acest scop trebuie să tere a producţiei în sectorul a- Munca politică de masă tre te îndeosebi felului cum au ştiut rul continuă:
scoaterea unor foi volante care Dacă în aceste gospodării e- gro-viticol, căile de reducere a buie să ducă la întărirea disci membrii brigăzii să lege anumi
oglindesc în mod sistematic ac diţiile gazetelor de perete şi foi te aspecte ale muncii de sarci „Spuneai tu întotdeauna",
tivitatea întregii gospodării. Foi te volante apar cu regularitate, existe o preocupare permanentă preţului de cost pe unitatea de plinei în muncă, la întărirea răs nile generale ce le stau în faţă,
le votante apar într-un număr iar articolele publicate tratează „C-amîndoi sînteţi tot una",
corespunzător cu secţiile şi tru probleme strîns legate de acti faţă de îmbunătăţirea activită produs sau lucrări, cum se pot punderii faţă de sarcini, îngriji de felul cum au respectat îndru „Că tractoru-ţi este frate“,
purile gospodăriilor respective. vitatea gospodăriei, nu aceiaşi ţii gazetelor de perete. realiza economii în G.A.S. etc.
Ele conţin articole despre ini lucru se poate spune despre ga Aceasta se datoreşte slabei în rea şi păstrarea avutului obş mările organizaţiei de partid. Şi, „Că ţi-e rudă apropiată...".
ţiativele valoroase ale unor mun zetele de perete din alte gospo O mare atenţie trebuie acor drumări a activităţii agitatorilor.
citori sau colective de muncă, dării de stat. De exemplu, ga dată calităţii şi conţinutului ar tesc. Ea trebuie să combată cu pentru ca alte brigăzi artistice „Măi, să-ţi fie, ori ce-ar fi",
despre rezultatele obţinute în în zetele de perele din G.A.S. Boz, ticolelor, formelor de prezentare Este ştiut că munca politică
deplinirea sarcinilor de produc raionul Sebeş, Sîntămârie Or- grafică a gazetei şi foii volan de agitaţie nu se poate desfă tărie lipsa de răspundere, risi de agitaţie din gospodăriile de „Dar să nu-ţi fie taxi“.
ţie, popularizează pe fruntaşi şi tea, raionul Haţeg şi altele, pu şura în bune condiţiuni fără zia
pa, tendinţa de chiul, lenea etc. stat să. poată învăţa din expe „Lasă planul de plimbare",
te. Planurile de muncă ale co re, reviste, carnetul agitatorului
lectivelor de redacţie ale gaze etc. Organizaţiile de partid din Desfăşurînd o permanentă şi rienţa brigăzii din G.A.S. Boz, „Că ai plan la-,nsămînţare".
telor de perete trebuie să cu G.A.S. Boz, Galda, Oarda etc. susţinută muncă politică de ma vom analiza pe scurt programul Cu tot atîta curaj critică bri
prindă cele mai esenţiale pro neglijează difuzarea presei în prezentat. gada artistică de agitaţie şi alte
bleme ce stau în faţa organiza mijlocul maselor. In aceste gos.- să- în rîndurile muncitorilor, in stări de fapt negative de la
Brigada artistică de agitaţie G.A.S. Boz. Este satirizată sla
ţiei de partid, a gospodăriei şi podării pătrund rn număr foarte ginerilor, tehnicienilor Şi' func ba muncă culturală, difuzarea
a avut în atenţia sa, în primul presei etc.
care trebuie să fie tratate în mic de ziare şi reviste. Abona ţionarilor strîns legată de sar
rînd, rolul său agitatoric şi edu Important este faptul că pro
mod operativ în diferite articole. mente la carnetul agitatorului nu cinile economico-financiare ale gramul brigăzii artistice din
cativ. De aceea, programul pre G.A.S. Boz este legat de fapte
Activitatea colectivelor de redac există. De asemenea lipsesc gra gospodăriilor, explicîndu-le zi de
zentat nu s-a mulţumit doar cu concrete şi militează pentru îm
ţie trebuie îndrumată şi contro ficele, panourile şi lozincile mo zi politica partidului, importanţa bunătăţirea muncii, pentru întă
enunţarea în general a muncii
lată în mod permanent. bilizatoare. înfăptuirii sarcinilor de produc rirea disciplinei. Un astfel de
şi a rezultatelor pozitive obţi program are un însemnat rol
Organizaţiile de partid tre Pentru înlăturarea lipsurilor ţie, organizaţiile de partid vor
nute în gospodărie, ci a mers educativ. Colectivul brigăzii tre
buie să se îngrijească de crea existente şi îmbunătăţirea muncii putea să mobilizeze pe toţi lu buie să persevereze în alcătui
la concret, evidenţiind cu nume
rea unui larg activ de corespon politice de masă în raidurile crătorii din G.A.S. la înfăptui rea de astfel de programe, Sîn-
le pe muncitorii fruntaşi. De
denţi în toate sectoarele de muncitorilor din G.A.S., pentru rea la timp şi în bune condiţi tem siguri că îndrumată în per
pildă, la un moment dat, pre
muncă. educarea acestora în spiritul a- uni a tuturor lucrărilor, la înde zentatorul spune : manenţă de organizaţia de par
Imbunătăţindu-şi metodele de titudinii noi — socialiste — faţă plinirea şi depăşirea planului de „Bană vreme, măi feciori", tid, brigada artistică de agitaţie
muncă în ce priveşte conducerea de muncă şi avutul obştesc pen producţie, la obţinerea de noi „V-am adus nişte scrisori“,.. din G.A.S. Boz, va contribui în-
şi îndrumarea activităţii gazete tru a-i mobiliza la lupta pentru succese în întărirea şi dezvolta tr-o măsură tot mai mare la li
lor de perete, organizaţiile de sporirea producţiei agricole ve rea gospodăriilor agricole de chidarea anumitor lipsuri din
partid din G.A.S. vor putea fa getale şi animale, reducerea pre stat. munca gospodăriei, va deveni
ce din organele lor de presă, ţului de cost al producţiei şi un factor de seamă în educa
........................ . ¦m ------ mjloace importante şi puterni realizarea de economii, organiza rea şi mobilizarea muncitorilor
ce de organizare şi mobilizare ţiile de partid sînt datoare să la înfăptuirea cu succes a sar
L a G .A .S . O r ă ş t ie a maselor la înfăptuirea sarci ia măsuri pentru crearea unor cinilor trasate de partid.
nilor ce le stau în faţă. puternice colective de agitatori P. GEORGESCU
O slabă activitate cultural C ontinua îmbunătăţire ă mun tor dotat iar biblioteca numără
cii în producţie, întărirea
educativă disciplinei socialiste, ridicarea Să privim ce toată răspunderea abia 15 cărţi !
nivelului politic şi de cultură ge In general, se poate spune că
G ospodăria agricolă de stat cest birou se observă mai mul nerală, educarea oamenilor în în majoritatea gospodăriilor de
din Orăştie a obţinut o te colecţii de ziare, care nu sînt spiritul vigilenţei revoluţionare activitatea cultural —artistică stat, activitatea cultural-artisti
seamă de rezultate frumoase în ţinute la zi. faţă de uneltirile duşmanului de că este slabă. Puţinele formaţii
ceea ce priveşte ducerea la bun clasă, într-un cuvînt, formarea
sîîrşit a sarcinilor de plan. Nu Slabă activitate desfăşoară şi omului nou, nu poate avea loc die G* Ae So artistice care există, nu -activea
acelaşi lucru se poate spune brigada artistică de agitaţie de fără o intensă activitate cultu- ză sau activează sporadic, neor
privitor la activitatea cultural- la G.A.S. Orăştie. Ea n-a mai ral-artistică, strîns legată de ganizat. Nu există colective de
educativă. prezentat un program în faţa sarcinile pe care partidul le pune
p Gospodăria agricolă de stat lucrătorilor de la 8 martie. De în faţa oamenilor muncii. Gu ducativă este privită fără intere acordă atenţia cuvenită antrenă secţia Berthelot. Or, în cazul conferenţiari, deşi în toate gos
din Orăştie dispune de o biblio 1 Mai, muncitorii aşteptau să cît această activitate va fi mai sul cuvenit din partea organelor rii tinerilor în activitatea cultu- acesta, chiar dacă ar vrea să podăriile de stat se găsesc in
tecă cu circa 1.000 volume inte asiste la un bogat program dat intensă, cu atît nivelul polilie şi în drept. In alte părţi, nu nu ral-artistică. Organizaţia de par facă ceva, tot nu ar putea, din gineri, tehnicieni şi muncitori de
resante. In bibliotecă se găsesc de brigadă. Aşteptările le-au fost cultural al oamenilor va fi mai mai că nu există activitate cul tid are datoria să analizeze a- cauza depărtării de sediul gos valoare, cu experienţă, care ar
atît cărţi de literatură beletristi însă zadarnice. E adevărat că ridicat iar rezultatele muncii pro turală, dar nici condiţiile mate ceastă stare de lucruri şi să tre a podăriei. Şi la G.A.S. SînlăirO- putea desfăşura o activitate bo
că cît şi politică, tehnică şi de s-a ţinut după conferinţa festi ductive vor fi mai bogate. In riale necesare n-au fost asigu că la remedierea ei. Responsa rie Orlea, conducerea gospodă gată în domeniul propagandei
specialitate. In ultima vreme însă vă un scurt program artistic dar gospodăriile agricole de stat din rate. La G.A.S. Galda de Jos, bilul cu munca culturală, tova riei trebuie să aibă mai multă agricole sau în explicarea unor
numărul cititorilor scade. In lu acesta a fost prezentat de că regiunea noastră, s-au obţinut în de pildă, clubul este lăsat la răşa ing. Maria Suhov, are dra grijă faţă de munca culturală, fenomene ştiinţifice. Tot aceştia
na martie de pildă au fost peste tre practicanţi şi nu aşa cum se această direcţie unele succese voia întîmplării. Nu există acolo iar organizaţia de partid să se ar putea fi antrenaţi la recenza
65 cititori, în aprilie 51 iar în aştepta. îmbucurătoare. In unele din a- nici o masă de şah, nici biblio Prîra cîîeva gospodării ocupe cu toată răspunderea d» rea unor cărţi cu un înalt nivel
primele 10 zile ale lunii mai, ceste unităţi s-au format- brigăzi tecă. De asemenea, la această îndrumarea şi controlul activită educativ, care să dezvolte con
numai 6, Aceasta, din cauză că Este evident faptul că activi artistice de agitaţie, există bi gospodărie nu activează în pre agricoli® de ţii cultural-educative. ştiinţa oamenilor, să le insufle
tov. dr. Munteanu, responsabilul tatea culturală este slabă la blioteci active, coruri, echipe de zent nici o formaţie cultural-ar- sentimentul patriotismului socia
cu biblioteca nu popularizează G.A.S. Orăştie, din cauza lipsei teatru etc. De pildă, la G. A. S. tistică. E drept, se munceşte în goste şl capacitate să organize Nu am spune adevărul dacă list, să le determine o conduită
cărţile existente în rîndurile lu de interes a comitetului de în Oarda de Jos, raionul Alba, bi prezent pentru formarea unei ze o activitate artistică bogată. am trece cu vederea lipsurile morală înaltă, o disciplină con
crătorilor gospodăriei. Cînd erau treprindere şi personal a tov. blioteca, deşi necorespunzător brigăzi artistice de agitaţie şi a Ea trebuie însă să fie mai mult care se manifestă în activitatea ştientă.
instalate cele eîteva difuzoare şi Ioan Cenuşeru — responsabil dotată cu cărţi, este vizitată de unui cor, dar comitetul de între sprijinită, cultural-artistică şi în gospodă
staţia de radioficare a gospodă cultural. Intr-o mare măsură se muncitori care împrumută dife prindere nu acordă tot sprijinul riile de stat mai sus menţionate Este necesar ca organizaţiile
riei funcţiona, se popularizau face vinovat de acest lucru şi rite cărţi şi le citesc cu interes. pentru a grăbi formarea lor şi, O situaţie asemănătoare so ca avînd anumite rezultate pozi de partid din G.A.S. să îndrume
cărţile şi pe această cale. Acum consiliul gospodăriei şi personal Printre cititorii mai activi, ar ce-i mai important, să treacă la găseşte şi la G.A.S. Sîntămărie tive. La G.A.S. Oarda de Jos, concret activitatea cultural-artis
însă, staţia nu mai funcţionea tov. director Ioan Mîrza care nu putea fi amintiţi muncitorii frun pregătirea şi prezentarea de di Orlea din raionul Haţeg. Glubul de exemplu, nu există în pre tică. Trebuie mai întîi să se du
ză de circa două luni. In biroul acordă sprijinul necesar muncii taşi Mihai Stan, loan Demeni, ferite programe. La Galda de nu este dotat şi amenajat, na zent nici o formaţie cultural-ar- că o muncă perseverentă pentru
comitetului de întreprindere stau culturale. Vasile Bran şi alţii. O activita Jos, activitatea culturală nu este există nici o formaţie cultural- tish'că. Deşi în planul comitetu crearea de formaţii artistice, a-
în dezordine patru difuzoare, te care poate fi remarcată există sprijinită nici de conducerea artistică, nu există bibliotecă. lui de întreprindere s-a prevă poi, pentru orientarea programe
staţia, un aparat de radio căruia Organizaţiei de partid din şi în G.A.S. Boz, raionul Sebeş, gospodăriei, şi în primul rînd, Deşi gospodăria are. printre sa zut înfiinţarea unei brigăzi ar lor lor spre cele mai importante
îi este arsă lampa finală şi îi G.A.S. Orăştie îi revine sarcina unde, brigada artistică de agita de directorul acesteia, ing. Au- lariaţii săi permanenţi peste 20 tistice de agitaţie, totuşi, prac şi mai concrete probleme ale
lipsesc eîteva piese. Mai există de a trage la răspundere pe cei ţie a pregătit şi prezentat pro gustin Mocanu. Condiţii pentru de utemişti, comitetul U.T.M. nu tic nu s-a întreprins încă nimic muncii din fiecare gospodărie.
aici şi un aparat de radio care vinovaţi de faptul că munca cul grame legate de munca şi sarci a se desfăşura o activitate cul desfăşoară nici un fel de muncă în această direcţie. Şi posibili Comitetele U.T.M. şi comitetele
funcţionează, dar nu e întrebu turală nu a fost extinsă pe mă nile gospodăriei. turală bogată sînt. In gospedâ pentru antrenarea acestora în tăţi există. Sînt mulţi muncitori de întreprindere trebuie determi
inţat decît foarte rar. Tot în a- sura posibilităţilor şi de a lua rie lucrează ca salariaţi perma activitatea cultural artisTică. Tre talentaţi care ar putea evolua nate să se ocupe cu mare grijă
măsurile cele mai eficiente pen Păcat că despre o activitate nenţi peste 30 de tineri. Gu a- buie remarcat şi faptul că res într-o formaţie artistică. Trebuie de desfăşurarea unei activităţi
tru remedierea lipsurilor exigen culturală, cît de cît remarcabilă, ponsabilul cu munca culturală însă mai multă preocupare pen cultural-educative intense şi e-
te în această muncă. nu se poate vorbi în toate gos ceştia se pot înfăptui lucruri fru din 'comitetul de întreprindere, ficace. Organizaţiile de partid,
podăriile" agricole de stat. In este Inactiv şi nici nu se numă tru mobilizarea şi antrenarea au datoria să controleze dacă
unele părţi, deşi există condiţii moase dacă vor fi mobilizaţi şi ră printre salariaţii de la sediu! munca aceasta se desfăşoară la
lor într-o astfel de activitate. De nivelul cerinţelor şi să ia mă
materiale, activitatea cultural-e- antrenaţi în munca cultura 1-ăr-
asemenea', la G.A.S. Boz, deşi suri de îmbunătăţire a ei.
tistică. Trebuie spus însă că nici
există un cor, totuşi, el nu acti
comitetul U.T.M. din G.A.S. nu gospodăriei, ci printre cei 53Fn vează. Glubul este necorespunza- GH. PAVEU
