Page 43 - 1959-05

Nr. I566 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Tehnica nouă are cav in tu i Organizaţiile le

partid din G.A.C.
Era prin toamna anului tre­ prin luna noiembrie 1958, iar lui de refractare, fontă şi alte

îşi consolideazăcut. Oţelaria de Ia Reşiţa se rezultatele s-au dovedit mulţu­ materiale“.
oprise conform planurilor stabi­ mitoare. Din punct de vedere Urmează apoi numele celor rîndnrilc
lite, pentru modernizare. Indus­ tehnic, problema era oarecum re­ care au introdus noul procedeu. C um com batem mana la legum e
tria noastră în plină dezvoltare zolvată, dar procedeul amintit Cele mai multe organizaţii de
avea însă nevoie de oţel. Se ce­ era totuşi costisitor şi nu cel In faţa acestei cifre comenta­ partid din gospodăriile agrico­ In ultimii ani, cultura legume­ zeamă la hectar. Prin această bază sub forma unor pete mici,'
rea din zi în zi tot mai mult mai indicat. Acesta a fost înce­ riile sînt de prisos. Şi, notaţi le colective acordă o atenţie deo­ lor în regiunea noastră ă luat o se combate şi pătareă brună a circulare, de culoare albicioasă.
oţel obişnuit şi oţel special. In putul unor mari frămîntări care bine, e vorba numai de o raţio­ sebită întăririi rîndurilor lor prin dezvoltare tot mai mare. In fie­ frunzelor de cartof (alternarig-
această situaţie toate privirile aveau la bază încrederea în iz- nalizare, de introducerea unui primirea de noi membri şi can­ care an însă o parte din recoltă za). In cazuri de a-
s-au îndreptat spre Hunedoara. bîndă. încurajaţi de primele re­ procedeu nou care a răsturnat didaţi de partid din rîndul ce­ este pierdută datorită atacului tac puternic se;
Oţelarii hunedoreni au înţeles zultate, inginerii Aurel Bîrsan, toate concepţiile învechite ce lor mai harnici şi pricepuţi co­ diferitelor boli. Pentru a obţine Mănarea sau pălirea usucă în între­
mai bine ca oricînd sarcinile noi Natan Kraft şi alţii, au conti­ existau în ţara noastră în legă­ lectivişti, care dovedesc prin producţii sporite de legume, este fasolei gime şi cad. A-
şi importante care le revin. Ei nuat cu multă perseverenţă în­ tură cu această problemă. Fap­ fapte că sînt ataşaţi partidului necesar ca toţi legumicultorii să tacul pe plăntu-
şi-au sporit eforturile şi au reu­ cercările. Au urmat zile şi nopţi tul în sine merită multă aten­ nostru şi luptă pentru înfăptui­ cunoască aceste boli şi să ia apare din primele faze ale ţe duce la piei-
şit să dea oţel mai mult, mai de nelinişte şi frămîntări. S-au ţie. Dacă pînă în toamna anului rea hotărîrilor sate. Iată cîteva măsurile de combaterea lor. dezvoltării plăntuţelor. Pe frun­ rea lor în scurt
bun şi mai ieftin. Dovadă grăi­ cercetat, rînd pe rînd, reviste trecut, la Combinatul siderurgic exemple care oglindesc această ze, pe ambele feţe, apar pete
toare o constituie faptul că pla­ străine de specialitate, s-au ana­ din Hunedoara se elabora în preocupare. Dintre bolile care dijmuiesc de un verde deschis, care mai Mănarea frunzelor tjm p _ In tr_0 { a .
nul anual a fost realizat cu mult lizat documentele existente des­ medie lunar 3.000-5.000 tone în fiecare an recoltele, mana tîrziu devin galben-roşietice sau
înainte de termen. Din acest pre tehnica mondială a elabo­ oţel calmat, acum, numai oţelă­ La G. A. C. „Dr. Petru brune şi se usucă. Porţiunile de tomate mai înainta­
punct de vedere sarcinile au rării oţelului şi în cele din ur­ ria nouă poate să elaboreze lu­ Groza“ din Băcia
fost îndeplinite cu cinste, dar mă s-a născut o nouă şi valo­ nar peste 10.000 de tone, cifră tă plantele se opresc din dez­
depăşită de altfel în primele voltare, nu înfloresc şi deci nu
fructifică.

uzinele constructoare de maşini roasă propunere: „In anumite luni ale anului. De la înfiinţarea sa, organi­ legumelor este cea mai răspîn- Boala poate fi combătută prin

aveau nevoie de oţel calmat în condiţii tehnologice obişnuite, Tehnica nouă şi-a spus cuvîn- zaţia de bază P.M.R. de la gos­ dită şi mai păgubitoare. In cele stropiri imediat după plantare
cantităţi şi mai mari. lingotierele direct conice pot îi tul şi încă un cuvînt greu. Pro­ podăria agricolă colectivă „Dr. ce urmează vom face o scurtă cu zeamă bordeleză 0,5 la su­
folosite la turnarea oţelului cal­ motorii noului, care au determi­ Petru Groza“ din satul Băcia, descriere a modului cum se ma­ tă. Gînd plantele au înaintat în
Acest sortiment, care necesi­ mat fără alte modificări com­ raionul Hunedoara, a acordat o vegetaţie, se va stropi cu zea­
tă o pregătire specială, se pro­
ducea în cantităţi mici la Hu­ plicate“. nat acest succes, nu s-au decla­ atenţie deosebită muncii de pri­ nifestă atacul de mană la prin­ mă bordeleză 1 la sută, pentru

nedoara şi după părerile unor Pentru treaba aceasta se cere rat însă pe deplin mulţumiţi. Ei mire în partid. Tuturor membri­ cipalele legume cultivate în re­ a combate şi făinarea frunze­

tehnicieni, se credea că nu exis­ să se toarne oţel în lingotieră continuă încercările şi experien­ lor de partid le-a fost încredin­ giune, indicînd în acelaşi timp lor de tomate, care în atacuri

tă posibilitatea sporirii produc­ pînă la nivelul prescris, să se ţele pentru perfecţionarea meto­ ţată, încă de la început, sarcina şi mijloacele de combatere. timpurii poate produce uscarea

ţiei. Problema s-a analizat în răcească brusc la suprafaţă şi a- dei amintite, pentru găsirea al- de a se ocupa de 1— 2 colecti­ Mana cartofului şi pieirea plantelor. i
consfătuiri de producţie, în şe­ poi să se pompeze oţel fluid sub 1;r procedee poate chiar mai vişti fruntaşi, cărora să le vor­
dinţele organizaţiilor de partid. presiune pînă cînd pîlnia refuză bune. Şi nu se ştie ce va aduce bească despre partid, despre se manifestă pe toate orga­ Mănarea castraveţilor

Comuniştii îşi dădeau seama că să mai primească. Această va­ viitorul. Tehnica n-are limite, lupta dusă de comunişti în a- nele aeriene şi subterane ale este o boală răspîndită mai

au în faţă o problemă de inte­ riantă a fost acceptată de întreg mai ales atunci cînd îşi găseşte nii ilegalităţii, despre politica plantei. Atacul cel mai puter­ cu seamă în anii cu tempera­
partidului nostru, despre îndato­ nic apare însă pe frunze, sub
res naţional, care trebuie rezol­ colectivul, dar primele încercări prieteni harnici. turi scăzute şi umiditate abun*
S. GOR.JANU ririle pe care le au membrii de forma unor pete galbene, nere­ Frunză şi păstaie de fasole mânată. dentă.
vată cu orice preţ. puteau aduce surprize neplăcute. partid, cu alte cuvinte de a-i

* Era suficient să nu se lucreze cu pregăti să poată deveni candi­ gulate. Gu tim­ uscate pot cădea iar frunza a- Pe suprafaţa frunzelor 'apar,
rapiditate şi în condiţiile tehno­ pul aceste pete pare găurită. Datorită vînturilor pete galbene-brunii, ce pot cu«,
Rînd pe rînd s-au făcut diver­ logice prescrise, pentru ca să Cereţi în librării daţi de partid. se brunifică şi aceste frunze se pot desprinde, prinde întreaga frunză. In ca-,
se încercări, cu sau fără rezul­ rezulte o mare cantitate de re­ Muncind alături de comunişti, lăsînd planta complect desfrun­ zul unui atac puternic, frunze-,
tate. Un colectiv de tehnicieni but, dacă nu chiar un accident ţesuturile din zită. Frunzele tinere se răsu­ le bolnave se zbîrcesc. se bru­
de la oţelăria nouă, studiind teh­ grav. Conducerea combinatului însuşindu-şi din calităţile lor şi dreptul lor se cesc şi se zbîrcesG. Pe păstăi nifică, se usucă şi în cele din
nica mondială, care se foloseşte a încurajat însă pe promotorii usucă. ca şi pe tulpină, apar de ase­ urmă se fărîmiţează, rămînînd
în pregătirea oţelului, au propus noului şi primele încercări s-au * * Mărturii despre unire. Ediţie > urmîndu-le exemplul, numeroşi menea pete ce se adîncesc şi se numai vrejii.
să se facă diverse modificări la încheiat cu succes. îngrijită de Virgiliu Ene. Pre-v colectivişti.' şi-au manifestat do- înconjoară de un inel roşu-că-
lingotierele direct conice, care, faţă de Gh. Georgescu - Buzău.) ! rinţa de a intra şi ei în rîndu- Petele se mă­ rămiziu, asemănătoare cu cele Pentru combatere se recoman­
în mod obişnuit, servesc la tur­ A fost o zi de mare sărbătoare 512 pag. — 12 lei broşat: 16 lei> rile candidaţilor de partid. Cînd de antracnoză, cu deosebirea că dă stropirea culturilor de cas­
narea oţelului necalmat — pen­ la O.S.M. nr. 2. La cea mai < organizaţia de bază a conside­ resc, putînd o- au un aspect unsuros, iar traveţi cu zeamă bordelează 1!
tru ca ele să fie folosite şi la nouă şi modernă oţelărie a ţă­ cartonat. Ed. tineretului. ) rat că sînt îndeajuns de pregă­ cupa porţiuni apoi se usucă. Pot fi atacate la sută. Prin aceasta combatem
rii s-a introdus un procedeu nou Frunză de carto! marf din frunze, şi seminţele. Plantele atacate şi antracnoza castraveţilor, pre­
elaborarea oţelului calmat. Du­ de mare valoare pentru econo­ cum şi pătarea brună.
pă cum se vede, totul depindea mi naţională. In registrul ino­ W1LLIAM MAKEPEACE mânată. care se usucă,
de găsirea unei lingotiere cores­ vaţiilor de la cabinetul tehnic, THAKERAY: Bîlciul deşertăciu-.• tiţi., i-a primit în rîzidurile sale.
punzătoare şi ieftine. la numărul de ordine 58 din a- In ultimele 4 luni această or- se răsucesc, iar mai tîrziu cad
nu! 1959, s-a consemnat cu li­ nilor. Un roman fără erou. E -ş ( ganizaţie de bază a primit încă la pămînt şi lujerii rămîn goi.
Primele încercări au adus şi tere mari acest succes : „Turna­ diţia a Il-a. In romîneşte de In dreptul petelor, pe faţa infe­
primele rezultate. Prin cîteva 7 candidaţi de partid, printre rioară, se formează un puf alb-
operaţiuni, nu prea complicate, rea oţelului calmat în lingotiere Constanţa Tudor şi Ion Frun- cenuşiu, constituit din organele mai intens se usucă şi pier. A- Mană verzei
s-a stampat partea superioară a zetti, („Clasicii literaturii uni­ care Irina Onciulenco, Olivia de înmulţire ale ciupercii. tacul se manifestă în special
iingotierei direct conice, obţinîn- direct conice aduce economii a- versale“) ’ voi. J, 590 pag. — Rusii, Mana Irimie, Rozalia Te- cînd temperatura este ridicată şi este răspîndită în special în
du-se astfel maselota absolut ne­ nuale de 2.257.540 Iei, prin eli­ 9,40 l e i ; voi. II 508 pag. — glaş şi alţii. umiditatea redusă. răsadniţe, dar poate apare şi
cesară pentru turnarea oţelului în cîmp în condiţii favorabile
calmat. Experienţele s-au făcut minarea maselotei care costă 8,65 lei. E.S.R.L.A. La G, A. C. „23 August“ Pe tulpini apar pete asemă­ ¦Ga măsură de combatere se de umiditate. Cînd atacul se ma­
H. G. WELLS: Omul invizibil. In Rapoliu Mare nătoare cu cele de pe frunze, de- recomandă să se facă stropiri nifestă de timpuriu, întreaga’
scump, prin reducerea consumu­ terminînd înnegrirea şi uscarea cu zeamă bordeleză în concen­ suprafaţă a frunzelor este ocu­
romîneşte de A. Ralian şi G. acestora. traţie de 1 la sută, aeoperindu- pată de pete galbene cărora le
se cît mai bine întreaga supra­ corespund pe faţa inferioară pe­
Camil. 184 pag. — 5 lei. Ed. Rezultate dintre cele mai bu­ Pe tubercule mana poate a- faţă a frunzelor. Totodată prin te acoperite cu un puf cenuşiu
pare sub forma unor pete bru­ acest tratament se combate şi constituit din filamentele şi spo­
tineretului. ne în munca de primire în par­ ne sau albăstrii, uşor cufundate antracnoza, cît şi veştezirea bac- rii ciupercii.
şi de diferite mărimi. In sec­ teriană a tufelor de fasole.
PETRU DUMITRIU : Cronică de la, tid a obţinut şi organizaţia de ţiune, tuberculul prezintă spre Combaterea se face prin stro­
periferie un inel brun ce progre­ Primul tratament se va apli­ piri cu zeamă bordeleză 1. la’
cîmpie — ediţia a II-a. („Bi­ bază de la gospodăria agricolă sează spre centru sub forma u- ca la 15—20 zile dc la răsări­ sută. Odată cu aceasta se .în­
nor dungi brune. rea plăntuţelor, al doilea la o lătură şi posibilitatea de atac a
blioteca ţăranului muncitor"). colectivă „23 August" din Ra- săptămînă după înflorire. Se ciupercii ce produce albumeala
recomandă să nu se facă stro­ sau rugina albă a verzei.
> 312 pag. — 4,80 lei. E.S.P.L.A. poltu Mare, raionul Hunedoara. piri cînd se recoltează păstăile
verzi pentru consum, pentru că Mana cepei
La preparafia din lupeni ION CREANGA: Moş Ion Roată şi Ocupîndu-se cu răspundere de

Două porţi mari, metalice, se cabil livrat a fost realizat. în Unirea. Ilustraţii de Silvia Gam-^ educarea celor mai buni colecti­ Mana cartofului poate fi pre­
deschid larg. Din cabina de a- proporţie de 103,1 la sută. bir. 12 pag. — 3 lei. Ed. tineretu­ vişti, comuniştii din organizaţia venită prin aplicarea a trei tra­
lâturi îşi face apariţia un om de bază au reuşit să-i facă pe tamente cu zeamă bordeleză în
cu un fanion mic în mină. Se — Frumos — zic eu. Dar cu lui. concentraţie de 1 la sută în tim­
uită cercetător într-o parte şi în preţul de cost...? pul vegetaţiei. Primul se va fa­
alta. Privirea i se îndreaptă că­ THOR HEYADHAL: Expediţia Kon-’ aceştia să înţeleagă că locul lor ce înainte de înflorire, avîndu-
— E trecut şi ăsta ceva mai este alături de membrii de par­
jos, îmi răspunde inginerul. Tiki. 246 pag. - 7,75 lei. Ed.' tid din gospodăria colectivă îm­
preună cu care sînt datori să
ştiinţifică. '

w w vw v lupte pentru înflorirea unităţii se pot produce otrăviri. este mult răspîndită la aceas­

tre podul dinspre mină şi înce­ Avea dreptate. Pe ultimul rînd lor. se grijă ca frunzele de jos şi Mana la mazăre tă cultură şi produce pagube
pe să fluture deasupra capului solul din jurul tulpinii să fie mari. Ciuperca se instalează pe
micul său fanion; o locomotivă era scris; „Economii la preţul Numărul colectiviştilor care bine stropit. Al doilea se aplică se manifestă mai ales pe frunze, care se îngălbenesc în-
gîfiind, trage după ea un convoi solicită să fie primiţi în rîndul după 10 zile dacă timpul este frunze. Pe partea superioară a cepînd de la vîrf. Pe suprafaţa’
de vagoane. Mecanicul, cu ca­ de cost, în primele 4 luni ale candidaţilor. de partid este pe ploios sau la un interval mai acestora apar pete galbene unt- frunzelor se poate vedea un în­
pul scos pe fereastra cabinei lo­ zi ce trece tot mai mare. Acest mare dacă vremea este secetoa­ delemnii, iar pe cea inferioară, veliş pufos cenuşiu, care este
comotivei, privind atent cînd îna­ anului: 350.000 lei". lucru este dovedit de însuşi fap­ să. Dacă este cazul se aplică şi în dreptul lor, se găseşte un puf format din organele de înmul­
inte, cînd înapoi, dă semnale tul că numai în cele 4 luni care un al treilea tratament, la 2—3 alb-cenuşiu, constituit din fruc-
de fluier unui alt mecanic ca- Cînd notam numele unor oa­ au trecut din acest an, au fost săptămîni de la al doilea. Tra­ tificaţiile ciupercii. ţire ale ciuper­
re-l ajută să remorcheze con­ primiţi în rîndul candidaţilor de tamentul cu zeamă bordeleză, cii. In scurt
meni care s-au evidenţiat în partid 11 colectivişti fruntaşi, pe lîngă faptul că împiedică in­ Combaterea se face prin stro­ timp, ţesuturile’
voiul. cum sînt Virgil Crişan, Toma fecţia cu mană, are o influenţă piri cu zeamă bordeleză 1,5—2 se înmoaie şi
— Să ajungeţi cu bine la Hu­ mod deosebit, ca Vasile Ciula, Branea, Simion Oaziă, Inochen- favorabilă şi asupra creşterii la sută. Primul tratament se a- frunzele ataca­
tie Filimon şi alţii. Un număr plantelor. Stropitul se va face plică la 15—20 zile după răsă­ te se frîng şi
nedoara — l-am auzit şoptind Gheorghe Munteanu, Victor Si- pe timp frumos şi ,fără vînt, fo- rirea plăntuţelor, apoi încă o cad la pămînt,
pe omul cu fanionul. de doi candidaţi, cărora le-a ex­ losindu-se între 800— 1.000 1. stropire sau două la intervale unde putrezesc.
bişan şi inginer loan Ionică, am de circa 15 zile. Prin aplicarea Combaterea se
...Pe cînd mă apropiam de pirat stagiul de candidatură, au face prin apli­
clădirea administrativă a pre- fost întrerupt de cîteva semna­ carea a 2—3
paraţiei din Lupeni, l-am întîl- fost primiţi în rîndurile membri­ stropiri cu zea­
nit pe inginerul Gheorghe Filip, le date de locomotiva pe care o
care e şi secretarul organizaţiei lor de partid.
zăream în faţa unui alt convoi

gata de plecare. Al doilea con­

voi de vagoane încărcat cu căr­

bune cocsificabil pleca din pre-

paraţia cărbunelui Lupeni, spre

Hunedoara... GR. GOANŢA

corespondent

de partid de aici. Că e veşnic acestor tratamente combatem şi mă bordeleză t

vesel ştiam, dar de data aceas­ O FRUMOASA MUNCA antracnoză mazărei, care pro­ la sută, în tim­
ta în veselia lui avea parcă duce pagube importante mai a-
ceva deosebit. M-a invitat în De multă vreme vroiam să scriu Spectacolul public prezentat nerească, sau tablourile vivante în îmbinarea muncii instructive les cînd sînt atacate păstăile. pul vegetaţiei,
biroul său. Dintr-un sertar a despre Şcoala de 7 ani nr. 1 din duminica trecută de către elevii după poezia „Doina“ de George cu activitatea cultural-artistică Ceapă atacată de,cu adaus de pia­
scos o hîrtie pe care mi-a aşe­ Orăştie, dar tn-am lăsat furat de acestei şcoli, m-a îndemnat însă Coşbuc, care au redat atît. de va fi desigur dezvoltată şi pe Ratarea sau mănarea mană
zat-o în faţă, apoi a adăugat: frunzelor de tomate tră acră (100

— Iată, tot ce au putut face grame la 100 litri soluţie).

Aplicînd la timp şi în mod

o oarecare delăsare. Am vrut să şi mi-a oferit posibilitatea să-mi expresiv aspecte realiste ale vie­ mai departe, colectivul didactic conştiincios tratamentele indi­
scriu despre harnicul ei colectiv realizez vechea dorinţă. ţii romîneşti din trecut. Realiza­ de la această şcoală fiind con­
preparatorii noştri de la I ia­ didactic atunci cînd (a această te au fost, de asemenea, dansu­ vins că astfel se continuă buna este nelipsită din cultură şi cate, se pot obţine recolte tot
nuarie pînă la 30 aprilie... Intrucît ieşirile în oublic con­ produce în fiecare an pagube mai mari de legume.

Nu mi-a trebuit mult să aflu SARARU STELIAN

ce a putut face acest colectiv. şcoală s-a adăugat o aripă cu stituie un criteriu sintetic de a- rile sovietice şi romîneşti, punc­ tradiţie de muncă a şcolii. importante. Boala se manifestă cercetător la Staţiunea experi­

In faţă aveam cifrele, realiză­ săli de clasă spaţioase şi mobi­ preciere o activităţii instructiv- tele de gimnastică ritmică sau Prof. ÎOAN ILIESCU cu deosebire pe frunzele de la mentală pomicolă — Geoagiu

rile oamenilor. Am notat doar lier nou. M-am gîndit apoi că educative, mă voi mărgini a da recitările: „l.enin ş: prichindeii“
cîteva: pianul la cărbuni pre­ s-ar li cuvenit s-o fac atunci cîteva detalii despre amintita (Valeria Suvaina — clasa Vl-a),
paraţi a fost îndeplinit în pro­ cînd s-au pus temeiurile unui serbare de duminică. Spectacolul „Fir de borangic“ (Rodica Dră-
porţie de 102 la s u tă : recupe­ colţ viu, ştiinţific amenajat, sau s-a intitulat simplu : „O seară gan — clasa Vl-a), sau cînte-
rarea în cărbune cocsificabil s-a cînd, prin practica elevilor pe de poezie, cîntec, dans“, l a pri­ cu! micuţei Ileana Popa din cla­
făcut în proporţie de 101,5 la lotul şcolar, s-au obţinut rezul­ ma vedere, desigur, ceva con­ sa I-a „Căsuţa .din pădure“. E
sută; planul la cărbune cocsifi- tate bune. S-ar îi cuvenit să îi venţional, şcolăresc. Şi totuşi a- greu să poţi evidenţia pe elevii
fost popularizate strădaniile şi ceastă ieşire a fost. pregătită cu care au alcătuit ansamblul. Cu
preocupările cadrelor didactice multă seriozitate şi prinfr-o toate acestea trebuie să spunem
pentru ridic; rea nivelului la în­ muncă susţinută încă din no­ că elevi ca Adina Săliştean din
văţătură al elevilor, pentru că
cele 1.000 ore de meditaţii şi iembrie. Despre acest lucru au clasa VII-a, Petru Apostol tot PENTRUAPRIMI DESPĂGUBIRI
luat la cunoştinţă din timp părin­ dintr-a VII-a, Ileana Gheorghe MM M ARS m CAI DEDMIMÂ
consultaţii efectuate de profesori ţii, care au participat într-un şi Mariana Cazan dintr-a Vl-a,

numai în trimestrul al II-lea, nu număr atît de mare incit sala Dorica Popa dintr-a II-a şi-au

sînt un lucru chiar atît de sim­ casei raionale de cultură a de­ valorificat în faţa publicului ca­ ¦ţuQidwA/ :

plu. Nu întîmplător prin medi­ venit neîncăpătoare. lităţile artistice de care dispun.

taţiile permanente, prin consul­ Spectacolul s-a deschis cu ta­ Şedinţa de analiză în care se A W M M / O J E0 [ VITE CORNUTE M A R I, OVINE, CAPRltVE, p o r c in e ş i c a b a l in e J
taţiile pentru cei rămaşi în ur­ bloul „Stema ţării“, după poe­ vor discuta rezultatele şi lipsu­
mă ia învăţătură, procentul pro­ zia cu acelaşi nume a poetului rile spectacolului va trebui să • CULTURI AGRICOLE şi RODUL VIILOR;
movaţilor a crescut de la 77 Ia M. Beniuc. Alternînd cu jocuri, scoată în evidenţă munca pe
sută, cît era în primul trimestru, puncte sportive, recitări, progra­ care au depus-o profesoarele Lu­ 0 M A V Ş M şi U N E L T E
Ia 85 Ia sută în al doilea tri­ mul nu prea încărcat, bine. orien­ cia Oprean, Doina Iliescu, Au­
mestru. De asemenea, ar fi tre­ tat tematic şi realizat artistic, a relia Cîrneanu, precum şi aju­ • PRODUSE AGRICOLE, ViT/COLL,POMICOLE,FURAJg•
buit de mult să semnalez ordi­ făcut o frumoasă impresie. Me­
nea, curăţenia, dar mai ales at­ torul dat de tovarăşele Iulia 0 M©B][]L][E;M si O B I E C T E CASM1ICE
mosfera de bună înţelegere a co­ rită a fi subliniate unele puncte
lectivului didactic, rezultatele Manughievici, Veturia Gelu şi u e H jM c m k  DM IN i ŞT RAŢIA ASiG D RARILOR DE STAT
cum au fo st: dansul florilor,
Maria Fiilop din comitetul de VAPLÂT/, DAS DREPT DEEPĂGUBIRĂUAMLE STABILITE.

PENTRU ÎNCHEIEREA A SIG U R ĂR ILO R , ADR ESAŢI-VĂ A G E N T U O R SAU INSPECTO RILO R
O/, A Ş J & U M R E , BĂN C ILO R COOPERATIVE S A U D IR E C T IN SP EC TO R AT H O N A $ A L .

frumoase ale muncii cu părinţii dansul spaniol, care au adus în părinţi.

\_11_1c-JbJuJ i_! şi altele. scenă multă viaţă şi graţie ti­ E x p erien ţa cîş'tîgătă d e şco a lă