Page 45 - 1959-05

\Biblioteca Centrate
Anul Xi Nr. 1367
NOI SUCCESE
ALE TU R N Ă TO R ILO R
DE LA C Ă LA N
La secţia turnătorie a uzinei
„Victoria"-Călan întrecerea so­
cialistă se desfăşoară cu inten­
sitate. Rezultatele ei pozitive
sînt concretizate prin depăşirile
de plan obţinute încă din pri­
mele zile ale lunii mai. Aşa, de
pildă, la sortimentul piese me­
canice, pînă la data de 7 mai
planul de producţie la piese tur­
nate a fost depăşit cu 10 la
sută şi fără nici un rebut, la
piese sanitare depăşirea a fost
de 2 la sută, iar procentajul
admisibil de rebuturi s-a redus
cu 0,5 la sută.
Cit despre sortimentul radia­
toare, la acestea planul de pro­
ducţie a fost depăşit în aceeaşi
perioadă cu 1,5 la sută, iar re­
buturile au. fost reduse cu 2 ta
sută.
In fruntea întrecerii socialis­
te se situează echipele conduse
de Iulian Sîrbu care şi-a depă­
şit planul cu 27 la sută-, Anton
Sepniczki cu o depăşire de 43
la sută, Lili Brănescu cu 34 la
sută si altele.
S. GHEORGHE
corespondent
Pe lotul experimental e-<
ţevii şcolii medii din Haţeg)
au sădit 40 pomi fructiferi.
IN CLIŞEU,: Un grup dej
elevi din clasa a Vl-a de la\
' şcoala medie din Ilaţeg dind 5
1îngrijire pomilor plantaţi în
această primăvară.
Tineri muncitori
pe scenă
Echipa de teatru de la U.I.L.
Sebeş, de curînd înfiinţata, a
reuşit ca numai în timp de o
lună să pregătească şi să pună
în scenă piesa „Un pas necu­
getat".
Cu această piesă, artiştii a-
matori de la U.I.L. Sebeş s-au
«¦ prezentat în ziua de 11 mai la
căminul cultura! din comuna
Cut, unde au fost nnilt apreciaţi
de către ţăranii muncitori pre­
zenţi Ia spectacol.
Noua formaţie artistică este
alcătuită din muncitori fruntaşi
în producţie, printre care ute-
mistu! Cornel Sara, maistrul de
lăzi llie Ghiţă, tinerii Mircea
Bădulescu, îoan Dicu, Elisabe-
ta Nicola şi Iolanda Godja.
La reuşita spectacolului a con­
tribuit mai ales inginerul şei
Mihai Voicu, instructorul echi­
pei de teatru, care a pus mult
suflet în pregătirea tinerilor ar­ Ar îi fost bine dacă odată cu
tişti amatori.
IOAN SLAVESCU şea şi unicul hectar însămînfat
corespondent
Festival intercomunal al tineretului
In comuna Călan m'aţii cultural-artis-
a avut loc festiva­ tice corul din Tîm-
lul intercomunal al pa, corul bărbătesc
tineretului. In ca­ al Comitetului de
drul acestui festival întreprindere al u-
au prezentat progra­ zinei „Victoria“-Că­
me cultural-sportive lan, echipele de
tinerii din comunele dansuri din Chitid,
Băcia, Streisîngeor- Călan, Nădăştia
giu, Hâşdat şi Că­ Superioară, Băcia comunal fiind bine
lan. şi Baiiz.
In urma desfăşu­ Un frumos pro­ curat de un succes
rării festivalului au gram au dat şi ele­
fost clasificate ca vii şcolii profesio­
cele mai bune for- nale din localitate,
fţeg’ţvne'* PROLETARI DJN TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VA! mmm Sosirea la Bucureşti
a tovarăşului Ţoi En Ghen,
de tin e re t
De curînd, la marginea din­ preşedintele Prezidiului Adunării
spre Livezeni a oraşului Petro­ Populare Supreme a R. P. D. Coreene
şani s-a ridicat, alături de sche­
lele metalice ale blocurilor în Ieri dimineaţă a sosit în Ca­ Consiliului de Miniştri, Constan­
pitală tovarăşul Ţoi En Ghen, tin Pîrvulescu, preşedintele Ma­
construcţie, o turlă de oţel, a preşedintele Prezidiului Adunării rii Adunări Naţionale, Dumitru
Populare Supreme a Republicii Coliu, preşedintele Comisiei Con­
doua de acest fel în Valea Jiu­ Populare Democrate Coreene. trolului de Stat, general-colonel
Leontin Sălăjan, ministrul For-
lui. Este vorba de sonda nr. 2 Gara Băneasa, unde a avut ţejor Armate.
loc primirea, era pavoazată fes­
a întreprinderii de stat pentru tiv, cu drapelele de stat ale Au fost de faţă de asemenea
R. P. Romîne şi R. P. D. Co­ tovarăşii : A. Bunaciu, ministrul
explorări miniere din Bucureşti, reene, cu portretele tovarăşilor Afacerilor Externe, Alexa Augus­
Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Kim tul, Florian Dănălache, Petre
Sîmbătă 16 mai 1959 4 pagini 20 bani care a deschis aici un şantier Ir Sen. Pe o pancartă mare, în Drăgoescu, Elena Lascu-Iordă-
de explorări la mare adîncime limbile romînă şi coreeană, a chescu, Paul Niculescu-Mizil, Ion
fost înscrisă urarea de s a lu t: Pas, Ghizela Vass, membri ai
a subsolului Văii Jiului. „Bine aţi venit, oaspeţi dragi !“. C.C. al P.M.R., Gheorghe Dia-
Pe peronul gării era aliniată o conescu, Mihai Suder, miniştri,
Aici lucrează o brigadă de ti­ companie de onoare. acad. P. Constantinescu - Iaşi,
M. Gh. Bujor, C. Paraschivescu-
plSS aTe FRUNTAŞII neret. Atît brigadierul-maistru Tovarăşul Ţoi En Ghen este Bălăceanu, Filip Geltz, Romulus
COOPERATIVEI sondor şef Gheorghe Smărăn- însoţit de Hon Men Hi, vicepre­ Zăroni, membri ai Prezidiului
înaintează lucrările la bateria descu cît şi cei trei maiştri son­ şedinte al Cabinetului de Miniş­ Marii Adunări Naţionale, con­
a IV-a de cocs dori Nicolae Blană, Aâarin Niou, tri al R.P.D. Coreene, Kan Rian ducători ai instituţiilor centrale
Uk, secretarul Prezidiului Adu­ şi organizaţiilor obşteşti, gene­
M unea constructorilor siderurgişti hunedoreni de la bateria Colectivul cooperativei meş- . şi llie Cărămidă, sînt uîernişti. nării Populare Supreme al
IV-a de cocs, nu cunoaşte răgaz. In prezent se bat ul­ teşugăreşti „Crişari“ din < In luna martie, această harnică R.P.D. Coreene, Li Don Ghen, rali şi ofiţeri superiori, activişti
timii piloţi de beton armat care vor susţine bateria. Amintim ministru-adjunct al Afacerilor de partid, de stat şi al organi­
că Ia fundaţiile bateriei au fost folosiţi circa 500 asemenea pi­ Bracl, secţiile croitorie femei ( brigadă şi-a depăşit cu 100 la Externe al R.P.D. Coreene, şi
loţi. Paralel cu aceasta, se execută săpăturile în vederea tur­ şi bărbaţi, şi-au depăşit pla- < sută sarcinile de plan, reducînd alte persoane oficiale. zaţiilor oamenilor muncii, zia-
nării ultimului contrafort al bateriei. Privind lucrările la ba­ nul de producţie pe luna a- < în acelaşi timp preţul de cost
teria propriu-zisă, pînă în prezent a fost turnat radierul, a
fost terminată zidăria din cărămidă roşie, lucrîndu-se în pre­ prilie cu 97 la sută. 4 cu 24 procente. Realizări ase­
zent la şamotarea canalelor orizontale de fum. mănătoare au fost obţinute şi pe
Iată cîţiva din muncitorii L
Cuvinte de laudă merită zidarii şamotori din brigada con- fruntaşi ai acestor secţii: < luna aprilie. In prima decadă a
<> dusă de tovarăşul Mihai Eckert. acestei luni, brigada de la son­
* Brigada lui Oheorghe Raduli da nr. 2 şi-a depăşit cu 35 la
sută planul de producţie. Acest
T ntr-un ritm susţinut se desfăşoară lucrările şi la turnul de
•^¦stingere, lucrare auxiliară care va deservi bateriile a 11l-a lucru a fost posibil datorită bu­
şi a IV-a de cocs.
nei organizări a muncii şi ra­
La turnul de stingere lucrările se află în stadiu avansat,
cca. 70 la sută din zidărie fiind terminată. Se apreciază că Ia ţionalei exploatări a utilajului. Preşedintele Prezidiului Marii (Continuare în pag. IV-a)
sfîrşitul acestei luni turnul va fi gata. Acest lucru se datoreşte Adunări Naţionale a R. P. Ro- •
în mare măsură conştiinciozităţii cu care au muncit zidarii din S-au evidenţiat podarii Alexan­ mîne, tovarăşul Ion Gheorghe- Ş tiri
brigada tovarăşului Gheorghe Raduli. Maurer, la a cărui invitaţie înal­
dru Ciobanu, Ioan Buzdugă şi tul oaspete coreean face o vizită
Turnul de cărbune în fata finală
Simion Ariton, electricianul Cor­
T a turnul de cărbune lucrările sînt şi mai avansate. A fost
¦B-4 deja montat întreg utilajul greu. In prezent se lucrează nel Popescu şi alţii. Pe lîngă
intens la finisajul exterior.
faptul că au efectuat lucrări de de prietenie în ţara noastră, a în- d in T e iu ş
De asemenea, a fost mon tat în mare parte calea de ru­ tîmpinat pe tovarăşul Ţoi En
calitate şi la un preţ de cost Ghen şi i-a urat bun venit. Kuncă de înîeres obştesc
redus, ei au obţinut în acelaşi
La primire au fost de faţă to­ Muncitorii şi tehnicienii sta­
timp un procent de recuperare varăşii: Chivu Stoica, preşedin­ ţiei G.F.R. Teiuş, sprijină în
tele Consiliului de Miniştri, Emil mod activ munca şantierului de
VIRGIL LUPU a probelor de teren de 91 la su­ Bodnăraş, Petre Borilă, Alexan­ construcţii G.F.R. din localita-»
croitor tă fată de 65 la sută prevăzut dru Moghioroş, vicepreşedinţi ai
în normativele pentru traversa­
rea straielor la această adînci­
me.
1e. Pînă în prezent ei au prestat
Pentru pionieri şi elevi muncă voluntară Ia transportul
zgurei necesară ridicării noului
Pionierii şi elevii se pregătesc in gogice îşi vor petrece o parte din va­ terasament pe o distanţă de 2
prezent pentru încheierea cu succes a canţa de vară în taberele ce vor fi or­ km. Printre cei care s-au evU
anului şcolar. Peste puţin timp, vor ganizate pe lîngă gospodăriile agri­ dentiat, sînt tovarăşii Ioan Stan,
sosi pentru ei zilele mult aşteptate ate cole de stat, unde vor avea prilejul Filip Litiu, Alexandru Petrie.
lare a celei de-a patra maşini de şarjare, a cărei montaj va vacanţei de vară. Comitetul Central al să contribuie şi la lucrările din cadrul GHEORGHE STOICA
începe nu peste mult timp. Uniunii Tineretului Aluncitor, Consi­ campaniei agricole de vară. corespondent
liul Central al Sindicatelor, Aliniste- Peste 1.500 de elevi fruniaşi la în­
Toată afenfla l u c r ă r i l o r ELISABETA CLEJ rul Invăfămîntului şi Culturii şi alte văţătură şi în activitatea sportivă, vor încă 20 hectare vor fi
de întreţinere a culturilor! croitoreasă organe de stat, au luat din timp mă­ merge în vacanţă în taberele sportive redate agriculturii
suri pentru ca elevii şi pionierii să-şi organizate de Ministerul Invăţămîntu-
Intr-o gospodărie colectivă tînără poată petrece această vacanţă într-un lui şi Culturii Ia Topliţa, Gheorghieni, Muncitorii complexului G.F.R.
mod cît mat plăcui şi mai folositor. Păltiniş, Rîmnicu-Vilcea şi Snagov. De Teiuş-Goşlariu au hotărî! dese­
asemenea, organele U.T.M. în colabo­ carea terenurilor cuprinse pe o
In cele peste 140 de tabere centra­ rare cu cele de învăfămînt vor orga­ porţiune inundabilă ce se află
le şi regionale, organizate de Consi­ niza pe timpul verii numeroase ta­ pe o distanţă de aproximativ
liul Central al Sindicatelor şi consi-
iile sindicale regionale, in unele din
t A¦L~' , cele mai frumoase colţuri ale ţării, îşi bere locale pentru pionieri şi şcolari. 1.000 metri de-a lungul căii fe­
Tn.fîharâ gospodărie cdleefi- cupă o suprafaţă de peste 5 li vor petrece vacanţa în vara aceasta In timpul vacanţei, copiii vor des­ rate Teiuş-Goşlariu.
vă „Mureşăna" din sătul Foit. mai mult de 64.000 de copii ai oa­
raionul Orăştie, lucrările de în­ leri 15 mai, colectiviştii din făşura o bogată activitate culturală, Primele lucrări de desecare
Foit, au început prăşitul carto­
treţinere a culturilor se desfă­ filor de pe cele 7 ha. Pînă în menilor muncii. Alte cîleva zeci de mii artistică şi sportivă. Se vor organiza au şi început. Gomunisîul Ua-
şoară cu intensitate. Antrenaţi seara aceleaşi zile, au fost pră­ !S de şcolari şi elevi se vor bucura de şezători literare, concursuri artistice rie Tălpaş, candidatul de partid
în întrecerea socialistă, harnicii şiţi cartofii de pe o suprafaţă de zilele frumoase ale vacanţei in cadrul de cînlece şi dansuri, reuniuni şi car­ Nicolae Sîrbu şi alţi muncitori
colectivişti de aici au terminat peste 3 ha. ANA NEMEŞ taberelor pe care le organizează sfa­ navaluri pioniereşti, focuri de tabără, vrednici au fost printre cei din­
în ziua de 14 mai a.c., prăşi tul croitoreasă turile populare regionale, Ucecom-ul, vizionări de filme şi piese de teatru, ţii care au participat la această
sfeclei de zahăr de pe cele 4 In întrecerea socialistă conti­
nuă să se situeze pe primele
hectare însămînţaie şi a florii- locuri brigada condusă de tov. xmm .mmi Cenlrocoopul etc. Diferitele ministere vizite Ia întreprinderi, muzee, expozi­ acţiune.
soarelui pe 2 ha. Totodată s-a Ioan Şerdeanu şi echipa legu­ economice vor organiza, de asemenea, ţii, unităţi agricole, intîlniri cu mun­ La terminarea lucrărilor do
terminat plantatul răsadurilor de tabere, pentru ucenicii din şcolile pro­ citori fruntaşi, oameni de ştiinţă, ar­
roşii şi ardei în grădina care o- micolă a colectivistului Ioan fesionale. tă şi cullură, jocuri distractive şi de desecare, vor fi redate agricul­
/’Aurar. orientare turistică, excursii, concursuri turii încă 20 hectare.
Un mare număr de elevi din cla­ sportive.
Roade ale muncii însufleţite l i ¦ v V ;f sele 8— 10 ale şcolilor medii şi peda­ GHEORGHE BOITOR
Rii*: v-w?
Şi colectiviştii din G.A.G. De asemenea, pînă ieri, 15 mai 1 A:>»îm - corespondent
„Ogor nou“ Simeria Veche mun­ au fost prăşite cu prăşitoarea
X §11: :-Âi
cesc cu însufleţire în aceste zile toate cele 17 ha. cultivate cu ÎNTRECEREA SIPERURGIŞTILOR H UNEDO RENI
pentru terminarea la timp a lu­ sfeclă de zahăr. Acum harnicii
crărilor de întreţinere a culturi­ colectivişti lucrează din plin la
lor. Zilele trecute ei au plivit prăşitul manual al sfeclei de .MIHAI GRADINA C Interviu în faţa graficului
întreaga suprafaţă de peste 80 zahăr. Intr-o singură zi ei au croitor
ha. însămînţată cu gnu de prăşit peste 4 ha. Printre cei L
toamnă şi au prăşit floarea-soa- V W V V W W vs
relui de pe cele 5 ha. însămân­ mai harnici colectivişti se nu­
ţate cu această cultură. Conco­ S im p o z io n L Hala laminorului de 800 mm. — Păi, necazul este altul — duc şi Vasile Lescenco.
mitent cu lucrările amintite s-a mără tov. Petru Boldor, AAaria I Macaraua scoate din cuptorul începu tovarăşul Constantin. — Şi întrecerea cu lamina
aplicat praşila I-a şi pe 3 ha. Buha, Ioan Dărăbanţ, Gheorghe
cultivate cu cartofi timpurii. Duminică 17 mai, orele 11, va [ adine un nou lingou înroşiţi Schimbul nostru este acum pe torii reşiţeni ?
Dănescu, Aurelia Popovici şi avea loc în sala cinematogra­ C gata pentru laminare. Rolele locul II. Ce pot să vă spun — Cum să vă spun ? Faţă 1
alţii. fului „Filimon Sîrbu" din ora­ I poartă cu repeziciune oţelul, este că întregul nostru colee- de angajament stăm bine. Noi I
şul Deva un simpozion pe tema [¦ care după fiecare trecere prin tiv incepînd cu muncitorul de ne-am propus să dăm peste -j
^ cajă, se subţiază, se lungeşte la cuptoare şi terminînd cu plan 6.000 tone laminate. Asta -j
Se pot d e p u n e şi mai m u lte e fort urs filmului „Nauris",
Organizat de secţia de învă- r şi 'mai mult. cel de la foarfecă — se stră- la început, pentru că atunci Í
Imediat după terminarea însă- „Viaţă nouă“ din Hărău. Dar s-a ţămînt şi cultură a sfatului [ In aşteptarea maistrului duieşte să recîştige locul frun- cînd am primit drapelul de I
mînţării porumbului colectiviştii neglijat prăşitul florii-soarelui, popular orăşenesc, în colaborare i Constantin Petru stăm şi pri- laş. Spun să recîştige pentru fruniaşi pe ţară, ne-am sporit ^
din Hărău au început plivitul deşi cultura de pe acest hectar | cu conducerea cinematografului vini la graficul din apropierea angajamentul cu 2.000 tone. -j
griului. In scurt timp ei au pli­ j
vit întreaga suprafaţă de peste este mare şi s-a dezvoltat tril- | „Filimon Sîrbu“, simpozionul pe r platformei. Graficul acesta es- TO Pînă acum am produs peste I
38 ha. însămînţată cu grîu de mos. tema filmului „Nauris“, la care [ te pentru laminatori frate gea- sarcinile de plan 4.468 tone -j
toamnă. ^
Organele locale de partid şi participă cadre didactice, pă­ l mări cu jurnalul de bord al profite de oţel, ceea ce dove- J
Protitînd de timpul prielnic, 1
colectiviştii de aici au aplicat de stat trebuie să arate colecti­ rinţi şi elevi din oraşul Deva, t marinarilor. întreaga lor acii- deşte că angajamentul nostru
recent praşila I-a la sfecla de 1
zahăr de pe suprafaţa de 5 ha. viştilor din Hărău că numai va constitui un bun prilej de e- uitate, e drept pe scurt, este va ji respectat. -j
însămînţată în primăvară. Har­ prin efectuarea Ia timp a lucră­ ducare a elevilor. consemnat.ă....a..i.c..i.,...in cifre clare, \
nici s-au dovedit a fi la aceste rilor de întreţinere a culturilor te concise. că anul acesta schimbul nos- — Ca întotdeauna, de alt- ]
lucrări colectiviştii Petru Iştoc, Cu această ocazie se va vorbi C j
Ladislau Vinczi, Victoria Iştoo, l fru numai in luna aprilie a fel...
Alexandru Propolczi şi alţii.
se pot obţine recolte bogate. despre conţinutul educativ al t ¦— Tovarăşe Constantin, am fost pe locul l i ­ în rest am — D a ! Pentru că laminata-
rii noştri sînt oameni de cu-
Totodată, trebuie să-i îndrume filmului şi despre sarcinile ca­ L vrea să ne vorbeşti despre fost tot fruntaşi,
spre a depune în acest sens şi drelor didactice şi părinţilor în munca din schimbul dumitale.
mai multe eforturi. t — Dar pînă acum cum staţi v în t; cînd au spus ei că vor
t
educarea şi creşterea elevilor. l cu planul 7 cîştiga întrecerea pe ţară, au
—— —= — 3ssas~--------------- — Nu stăm ! Mergem înain- ciştigat-o. Drapelul este mar-
\ te. Pînă astăzi (14 mai) ne-am tor.
depăşit sarcinile de plan cu — Şi iacă ce martor 1 Şi J
prăşitul sfeclei de zahăr se pră­ 470 tone. Fină ta tocul frun- acum ce vă propuneţi? 4
C las mai avem doar cîteva pro- — Să păstrăm mai departe -j
cente. Oricum, sîntem foarte drapelul şi să-i intrecem pe ]
cu floarea-soarelui la G. A. C.
t aproape. reşiţeni. Numai oţelarii să se j
La lila s-a con­ f — Şi cu rebuturile 7
ţină bine... jj
struit un palat ad­ ( — Aici stăm mai bine, schim- Ne-am despărţit de amabi-
ministrativ unde f. bul nostru fiind pe primul loc. Iul nostru interlocutor şi am •)
iar soliştii Traian îşi vor desfăşura t Uite graficul: procentul redus trecut pe la normatorii secţiei ]
Moraru, elev la activitatea toate ^ cu 70 la sută.
şcoala profesională, instituţiile admi­ f — Cum aţi ajuns aici. 7 pentru a afla cu cît şi-au de- 4
şi Gheorghe Draia
de la uzina „Vic­ păşit planul in această lună I
nistrative raionale. ( — Meritul principal este al laminatorii. Aici am aflat că
IN CLIŞEU : t cuptorarilor: ei acordă ateu- de ta începutul lunii mai şi j
toria", au interpre­ Noul palat admi­ L ţia cuvenită încălzirii lingouri- pînă acum s-a produs peste )
tat melodii populare
nistrativ din llia, j- lor. Ca să fie bun pentru la- sai'cinile de plan mai mult de -
romîneşti.
Eestivalul inter­ dat de curînd in [ minare, un lingou trebuie bine 1.000 tone laminate. -j
folosinţă. C încălzit. Ori dacă cei de laCifra aceasta vine să confir- -]
mm [. cuptoare nu sînt atenţi, lingou- me încă odată hotărîrea tami- j
j rile sc ard şi gata rebutul, natorilor hunedoreni de a-şi I
organizat, s-a bu­
{ Pentru priceperea cu care tu- menţine locul de fruntaşi pe I
deosebit. ( crează, au fost deseori feliei- ţară. AtIRCEA NEAGU
I taţi cuptorarii Grigore Seni- 1
ELENA ŞINCA
J U J Im j \ m l b J l— / O J u /u /tJ U~/UrniV
corespondentă