Page 46 - 1959-05
P. 46
Pac?. 2 DRV MV Ii SOCIALISMULUI Y5?! Nr. 1367
P rin şcoala uncii spre îo v â ţâ tn râ
rttR x x S ck xx ţB â E in ^^ :xx>^^:cc-r>t>3D^oot:o;x:c<;DC^rx^xxv.xxxxxxx3s^^xK^jcxxxx cx>ocgxxxxxxyxKxxxxxîO(XSxxxxxx>ooooooooooecrax>cxK3at>:.xxxxK*3^^
îmbunătăţirea învătămîntului Pentru ?nvă}ăm?nful sera) şi fără frecventă C
L
„SCOPUL ÎNVATĂMINTU LUI SERAL SI FĂRĂ FREC- -3i
seral şi fără frecventă —în atenţia Cadre didactice temeinic î VENTA, ESTE SĂ PREGĂTEASCĂ PE SCARA TOT MAI ţ
> LARGA, DIN RÎNDUL OAMENILOR MUNCI! CARE L U -1
pregătite JCREAZĂ DIRECT IN PRODUCŢIE, CADRE DE MUNCITORI, }
organizaţiilor de partid CTEHNICIENI SI INGINERI CU ÎNALTĂ CALIFICARE SI CU
LUN NIVEL DE CULTURA GENERALĂ RIDICAT, CORES- \
Hotărîrea Comitetului Cen La secţia serală de pe lîngă j-PUNZATOR NECESITĂŢILOR DEZVOLTĂRII CONTINUE A l
tral al P.M.R. şi a Consiliului şcoala medie din Orăştie, de
Organizaţiile de partid din o- dă, popularizarea hotărîrii s-a Constantin Pricop, oţelarii Ioan de Miniştri al R.P.R. privind pildă, sarcina de responsabil al LECONOMIEI ŞI CULTURII".
raşul Hunedoara au acordat o făcut în adunări de partid, de Maftei şi Vasile Voican, lăcătu îmbunătăţirea învăţământului se cursului a fost încredinţată co
atenţie deosebită înfăptuirii Ho- U.T.M. şi consfătuiri pe grupe şii Petru Mihuţ, ioan Balaşa şi ral şi fără frecvenţă de cultură munistului Remus Dănilă, pro L (Din Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Minişiri j
tărîrii C.C. al P.M.R. şi a Con sindicale. .In urma popularizării alţii. generală şi superior, precizează fesor cu experienţă în conduce
siliului de Miniştri al R.P.R. cu prevederilor hotărîrii, numeroşi că un ro! însemnat în ridica rea învăţămîntului şi un bun al R.P.R. privind îmbunătăţirea învăţămîntului serat şi fără j
privire la îmbunătăţirea învăţă- tineri şi-au manifestat dorinţa Trebuie arătat însă că în C.S. rea noii intelectualităţi din rîn organizator. Matematica — una
mîntului seral şi fără frecvenţă, să se înscrie în şcoala serală de Hunedoara, nu peste tot s-a a- dul poporului muncitor îl au din materiile de bază — va fi r freovenţâ de cultură generală şi superior). 1
de cultură generală şi superior. cultură generală. Ei s-au pre cordat aceeaşi atenţie populari cadrele didactice. Ele, — subli predată de profesorul Pavel Co
Prevederile hotărîrii au fost dez zentat în faţa comisiei de selec zării hotărîrii şi selecţionării ce niază hotărîrea — au datoria ciorva, un cadru didactic apre f «— I «— I > * (<J u J i I t— I '— ! i— 1<— I i— f i— t*— I »— I i— G— /«— >r /, /. >. >, ţ . ». 1
bătute mai întîi într-o şedinţă ţionare. Cu toţi cei care au în lor care vor să urmeze cursu de-a pune toată capacitatea şi ciat în întreaga regiune pentru
plenară a comitetului orăşenesc trunit condiţiile stabilite în ho- rile şcolii serale de cultură ge puterea lor de muncă pentru a- calităţile lui de pedagog şi un i. "]
de partid, în care s-a discutat tărîre, s-a întocmit un tabel no nerală. In unele secţii, datorită sigurarea unui nivel înalt al bun cunoscător în domeniul ma
şi situaţia secţiilor serale şi fără minal. La Î.C.S. Hunedoara, slabei îndrumări din partea or învăţământului seral şi fără tematicii. Celelalte materii vor Toată atenţia pregătirii
frecvenţă existente. Plenara a a- s-au înscris pentru a urma ganizaţiilor de bază, în ziua de frecvenţă. Acest lucru presupu fi de asemenea predate de ca v iito rilo r elevi m u n c ito ri!
doptat atunci un plan de mă cursurile şcolii serale de cultură 12 mai, încă nu se terminase se ne o selecţionare atentă a ca dre calificate cum sînt prot. Lu
suri, în care s-au stabilit sarcini generală peste 85 de tineri mun lecţionarea elevilor. Sînt puţini drelor didactice care predau la cia Todoruţiu, utemistul Kuna Şi tinerii din Simeria au în ducţiei, care duc o bogată acti
concrete pentru toate organiza citori. Dintre aceştia, majorita recrutaţi să urmeze şcoala sera cursurile serale şi tără frec Otto şi Erica Cernea. Toate a- ţeles pe deplin scopul învăţă vitate obştească şi care sînt dor
ţiile de partid, conducerile între tea sînt absolvenţi ai şcolilor lă din secţiile furnale, turnăto venţă. Din rîndul acestora tre ceste cadre au un stagiu de cel mântului seral şi fără frecvenţă nici de a învăţa.
prinderilor, organizaţiile sindi profesionale. Cei care au absol rie şi din alte secţii auxiliare. buie sa tacă parte cadre cu o puţin 5 ani în învăţămînt. şi anume de a pregăti pe scară
cale şi U.T.M., cadrele didacti vit numai cursurile de 7 ani ale Datorită faptului că în aceste înaltă calificare profesională, cu tot mai largă, din rîndul oame Astfel, s-a ajuns ca pînă acum
ce etc. Sarcinile din planul de şcolilor elementare, au fost re secţii s-a înţîrziat cu selecţio experienţă îndelungată în învă Cu multă atenţie au fost re nilor muncii care lucrează direct să fie selecţionaţi pentru a ur
măsuri au lost legate de terme comandaţi cursurilor de pregă narea, n-au putut începe la timp ţămînt, cu un nivel ridicat de crutate şi cadrele didactice ca în producţie, cadre de muncitori, ma cursurile de pregătire, un
ne de înfăptuire şi de responsa tire. Printre cei care au cerut în nici pregătirile în vederea exa cultură. re vor preda la secţia serală de tehnicieni şi ingineri cu o înal număr de 54 muncitori de la
bilităţi precise. Tot în cadrul scrierea în şcoala serală de cul menelor de admitere pentru pe lîngă şcoala medie din C il- tă calificare şi un nivel de cul Atelierele principale C.F.R., de
şedinţei plenare a comitetului o- tură generală, se numără şi lă muncitorii care au absolvit nu Comitetul raional de partid gir. Şi aici, profesorii cărora tură generală ridicat. la depoul de locomotive şi
răşenesc de partid, au fost orga cătuşul Nicolae Năstase şi su mai 7 clase elementare. Comi şi Comitetul Executiv al Statu le-a fost încredinţată conduce I.C.I.L. Cu ocazia deschiderii
nizate comisiile pe întreprinderi dorul Carmin Tobă, fruntaşi în tetul de partid al C.S. Hunedoa lui popular raional Orăştie, au rea cursurilor sînt bine pregătiţi La Atelierele principale C.F.R., cursurilor de pregătire, la care
pentru recrutarea şi selecţiona producţie pe şantierul laminoru ra este dator să ia măsuri pen ţinut seama de aceste indicaţii din punct de vedere politic şi la depou, cît şi la alte întreprin au participat reprezentanţi ai or
rea celor mai buni tineri mun lui de 650 mm. tru îmbunătăţirea muncii de se preţioase. După ce comisiile profesional. Printre ei se numă deri din oraşul Simeria a fost ganelor de partid şi de stat,
citori în vederea înscrierii lor Ia lecţionare în secţiile unde au ră formate în întreprinderi, spriji ră inginerul Ioan Lupşe, absol dezbătută pe larg, în adunările muncitori şi profesori, au fost
şcoala serală de cultură gene Şi la Combinatul siderurgic mas în urmă. nite de către organizaţiile de vent al institutului politehnic. de masă, Hotărîrea C.C. al date indicaţii asupra materiilor
din Hunedoara, aplicarea pre partid, sindicale şi U.T.M., au Gheorghe Gruin, Elena Cîndea, P.M.R. şi a Consiliului de Mi care se vor preda şi amănunte
rală. vederilor hotărîrii cu privire la Intr-un număr mai mic, au recrutat din rîndul muncitorilor Silvia Stănescu şi alţii. niştri privind îmbunătăţirea în despre programul şcolar.
In urma plenarei comitetului îmbunătăţirea învăţămîntului se fost selecţionaţi tineri muncitori elevii care vor urma cursurile văţămîntului seral şi fără frec
ral şi fără frecvenţă de cultu pentru a urma cursurile şcolii la secţia serală de pe lîngă Cu cadrele didactice de la venţă de cultură generală şi su Pînă la deschiderea cursurilor
orăşenesc de partid, comitetele ră generală şi superior stă în serale - j cultură generală şi în şcoala medie din Gugir şi ambele secţii serale, Comitetul perior. In urma acestor dezba de pregătire au fost selecţiona
de partid şi organizaţiile de ba alte întreprinderi din oraşul Hu la cea de pe lîngă şcoala raional de partid şi secţia de teri numeroşi tineri şi-au expri te de asemenea cadrele didac
ză din întreprinderi au trecut centrul atenţiei organizaţiilor de nedoara. S-a observat că, în ge medie din Orăştie, comite învăţămînt şi cultură a Statu mat dorinţa de a-şi ridica nive tice care vor pregăti elevii mun
practic la înfăptuirea prevederi partid. Datorită muncii de popu neral, munca pentru aplicarea tul raional de partid şi comi lui popular raional Orăştie, au lul cultural, de a deveni cadre citori. Au fost stabilite materii
prevederilor hotărîrii, se desfă tetul executiv s-au preocupat cu prelucrat temeinic hotărîrea, in- bine pregătite. Condiţiile minu le care vor îi predate şi anume,
lor hotărîrii. Mai întîi, atît or larizare ce s-a făcut şi a preo şoară în condiţiuni bune. Rămî- răspundere de selecţionarea ju dicîndu-le în acelaşi timp felul nate puse la dispoziţia munci matematica, fizica, romîna şi
ganizaţiile de partid, cit şi cele cupării birourilor organizaţiilor ne pe mai departe ca o sarcină dicioasă a cadrelor didactice ca cum trebuie să muncească pen torilor care urmează cursurile desenul liniar. Cursurile de pre
sindicale şi U.T.M., au popu de bază, la examenul de admi importantă a tuturor organiza re vor preda la aceste secţii se tru a-şi aduce contribuţia la serale şi fără frecvenţă, concedii gătire din Simeria se ţin la şcoa
larizat larg prevederile hotărîrii, tere pentru cursurile şcolii sera ţiilor de partid, a conducerilor rale. La selecţionarea acestora îmbunătăţirea continuă a învă de studii plătite, în afara con la medie de patru ori pe săptă-
au stat de vorbă cu muncitorii le ce va funcţiona pe lingă com s-a avut în vedere gradul de ţământului — mijloc important cediului legal de odihnă, scuti mînă, după un orar întocmit ju
tineri care au absolvit o şcoală binat, s-au înscris 76 de munci întrej, !liderilor, a organizaţiilor pregătirea lor profesională şi de formare a unor cadre cu rea de taxe şcolare, programa dicios, în aşa fel ca procesul de
profesională pentru a le arăta tori, majoritatea absolvenţi ai sindicale şi U.T.M., să depună politică, precum şi rezultatele înaltă calificare profesională şi rea în schimburi de producţie învăţămînt să se desfăşoare în
condiţiile noi create de partid şcolilor profesionale şi cu sta toate eforturiie pentru a asigu pe care le-au obţinut în condu înalt nivel de cultură, ieşite din care să permită participarea la cele mai bune condiţii.
pentru ridicarea nivelului de giu în producţie. De asemenea, ra condiţii optime de pregătire cerea învăţământului de stat la rîndul clasei muncitoare, devo cursuri etc., determină pe oame
cultură al oamenilor muncii, s-au mulţi muncitori şi-au manifes în vederea examenelor de admi şcolile unde au funcţionat. tate cauzei construirii socialis nii muncii să se înscrie în nu Rămîne ca atît viitorii elevi
afişat la locuri vizibile condi tat dorinţa să urmeze cursurile tere şi pentru a se crea din timp mului în patria noastră. măr mare la cursurile fără frec muncitori, cît şi cadrele didacti
ţiile de admitere în şcolile se fără frecvenţă ale şcolii serale baza materială necesară desfă venţă şi de cultură generală. ce să acorde toată atenţia pre
rale şi fără frecvenţă de cultură şi ale diferitelor institute supe şurării cu succes a cursurilor Comisia de selecţionare a viito gătirii şi însuşirii materiilor pre
generală etc. rioare de învăţămînt. Printre cei şcolii şi secţiilor serale ce vor rilor elevi s-a orientat asupra văzute în program pentru ca la
înscrişi se pot cita laminatorul lua fiinţă. celor mai buni muncitori care examenele de admitere, care se
La Î.C.S. Hunedoara, de pil participă activ la creşterea pro- vor da în toamnă, la învăţă-
mîntul seral şi fără frecvenţă,
Pregătiri intense Ia să promoveze toţi cei care ur
mează aceste cursuri.
Nu de mult, comitetul de par ţă. Astfel, recrutarea elevilor tru a avea posibilitatea să frec E L E C T R IC IA N U L
tid al uzinei „Victoria“ din Că pentru anul şcolar 1959— 1960 venteze cu regularitate cursu
lări, într-o şedinţă plenară, a s-a făcut dintre muncitorii cei rile şcolii şi pentru a putea să-şi „Drumul cel mai sigur spre învăţămîntul superior, spre o IACOB PE
dezbătut sarcinile stabilite prin mai merituoşi, fruntaşi în pro însuşească cît mai bine cunoş
Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a ducţie şi în activitatea obşteas tinţele predate. De asemenea, calificare profesională înaltă duce prin şcoala muncii în uzină, Printre cei cîţiva muncitori ajuns ucenic. încă din anul
Consiliului de Miniştri al R.P.R. că. Secretarul comitetului de în scopul desfăşurării în condi care lucrau de zor la insta întîi lucra la transformatori
cu privire la îmbunătăţirea în- partid, directorul uzinei şi cei ţiuni bune a cursurilor la învă în fabrică, în mină, în gospodăria agricolă de stat, în gospodă larea luminii electrice, la lăm- şi motoare electrice. II fră-
văţămîntului seral şi fără frec lalţi membri ai. comisiei au ţământul seral de cultură gene ria agricolă colectivă“. pistăria din Simeria, se afla mînta însă faptul că nu putea
venţă de cultură generală şi su stat de vorbă cu fiecare tîriăr rală, comitetul de partid a ho şi un tinăr de 19 ani, mic pătrunde deajuns în toate
perior. Cu acest prilej, s-a ana dornic să înveţe, le-au arătat tărît să analizeze periodic felul (Din Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri de statură, rotund la faţă, cu „tainele" meseriei din cauză
lizat şi felul cuin decurge învă- condiţiile stabilite prin hotărî- cum se achită de aceste sarcini al R. P. Romine privind îmbunătăţirea învăţămîntului seral şi , mişcări domoale şi sigure. că nu cunoştea suficient une
ţăinîntul seral şi fără frecven re, le-au vorbit despre grija me cadrele didactice, care sînt con fără frecvenţă de cultură generală şi superior). Era electricianul Jacob Pe- le probleme teâretice. Atunci
ţă la Călan, felul cum organi reu crescîndă pe care o poartă diţiile materiale în care decurge penar. Utemistul Iacob lu s-a născut în el ideea că toa
zaţiile de partid, comitetul de partidul îmbunătăţirii condi predarea lecţiilor şi cum învaţă L~ crează de doi ani ca electri te acestea le poate afla şi mai
întreprindere şi comitetul U.T.M. ţiilor de viaţă şi social-culturale. tinerii muncitori. cian în cadrul T.C. Simeria bine dacă va învăţa mult, cil
s-au îngrijit de buna funcţio Prin faţa comisiei au trecut nu şi, deşi este unul dintre cei mai mult. După ce a venit la
nare a cursurilor. S-a consta meroşi tineri muncitori, prin GH. SPERIOSU mai tineri muncitori, este sti Simeria, s-a înscris la şcoa
tat că pe lingă unele rezultate, tre care şi Ioan Crişan II, Va
au existat şi lipsuri destul de sile Tătăruş, Ioan Dascălii, Şte corespondent
mari. Nu a existat un control fan Diţoi, Vasile Nemeş, Elior
permament pentru selecţionarea Olarii şi alţii. In total, la uzina mat şi apreciat de toţi cei la medie de cultură genera
elevilor la aceste cursuri, nu s-a „Vic.toria“-Călan s-au înscris care-t cunosc. Şi acest lucru tă, secţia serală. Acum este
controlat în suficientă măsură pentru examenele de admitere se daloreşte pregătirii sale, în clasa a X-a. Notele bune
telul cum decurg lecţiile, cum la şcoala serală aproape 30 de cunoştinfeior multiple atit în obţinute ta aproape toate ma
predau cadrele didactice etc. muncitori. producţie cit şi în şcoală. teriile, ii dă elevului Iacob
Pepenar mult curaj. Ii place
Trăgîrul învăţăminte din lip Comitelui de partid, împreu — Colegul nostru, spunea cel mai mult matematica şi
surile care au existat, comite nă cu conducerea uzinei, comi unul din tovarăşii lui de fizica.
tul de partid a luat o seamă de tetul de întreprindere şi comite muncă, cunoaşte bine două
măsuri eficiente pentru aplica tul U.T.M., au hotărît ca tinerii
rea întocmai a hotărîrii cu pri care vor urma şcoala serală, să m eserii; electrician şi strun Gîndut tui este ca după re
vire la îmbunătăţirea învăţă fie încadraţi în producţie numai
mîntului seral şi tară frecven în schimbul de dimineaţă, pen gar. Cină are nevoie de anu va trece examenul de malu
mite piese pentru instalaţii ritate să urmeze eledrotehni
In v a le a jiu lu i electrice, nu aşteaptă după ca. Cu modestia caractensh
alţii ca să i le facă. Pune el că muncitorilor, Iacob Pepe
A p ro a p e 4 0 0 m uncitori mina pe strung şi confecţio riar, spune, ori de cile ori a/c
nează tot ce are nevoie. Şi- ocazia:
urm ează cu rsu rile de pregătire apoi, este şi elev în clasa a
X-a Ia Şcoala medie, secţia — Condiţiile pe care ni Ir
serală din Simeria. creează partidul şi guvernul
In anul şcolar 1958—1959 au func de pregătire pentru cei care urmează Intr-adevăr, linărul Iacob nouă muncitorilor, sînt. de
ţionat în Valea Jiului, pe lingă şco a se prezenta la examenele de admi
lile medii, patru secţii serale la care tere în clasa Vlli-a. Cursurile sînt a- Pepenar slâpiheşte meseria nepreţuit. Este păcat să nu
au fost înscrişi 462 elevi muncitori, sigurate de 34 profesori şi se vor
iar la cursurile fără frecvenţă 140 preda matematica, fizica, limba ro- pe care o prestează. Dar cit înveţi. Cursurile se ţin seara,
muncitori. De asemenea, ta Institutul mînă şi desen liniar.
de mine din Petroşani, în cursurile a muncit el pînă să ajungă la şcoală. De cete mai multe
fără frecvenţă sînt cuprinşi 290 stu Pînă în prezent, la aceste cursuri
denţi recrutaţi din cadrul exploatări s-au înscris aproape -100 de muncitori. aici! cri învăţ pînă seara tirziu, iar
lor miniere ale Văii Jiului. Numai în Petroşani s-au deschis pa
tru clase pregătitoare la care parti ...După ce a absolvit şapte a doua zi, la lucru, nu mă
Apariţia Hotărîrii C.C. al P.M.R. şi cipă !08 muncitori. Asemenea cursuri
a Consiliului de Miniştri, cu privire s-au deschis şi la Lonea şi Vulcan. clase elementale, părinţii tui simt deloc obosit. învăţătura
la îmbunătăţirea învăţăminţului seral, Mai slab se prezintă situaţia lâ Lu-
şi fără frecvenţă de cultură generală peni (preşedinte al comisiei de selec Iacob, ambii ceferişti la Si îmi dă forţe noi, îmi face
şi superior a făcut ca numărul mun ţionare ţo.v, losif Ledrer, şeful exploa
citorilor care învaţă să crească sim tării miniere), unde funcţionează doar meria, îl toi Îndemnau să ur munca mai uşoară, judec mai
ţitor. Biroul Comitetului raional de o singură clasă cu un număr de' 45
partid Petroşani, împreună cu Comite elevi, deşi aici se preconizase a se meze şcoala medie din Si bine şi înţeleg mai bine, iar
tul Executiv al Sfatului popular ra deschide ce! puţin trei clase, cu apro
ional şi conducerile întreprinderilor din ximativ 150 elevi muncitori. meria. Vedeau în fiul lor o- „ dacă voi urma politehnica,
Valea Jiului, au luat măsuri de în
fiinţare a patru şcoli medii muncito Pentru muncitorii de la Exploatarea Candidatul de partid Ioan Batiu este ter- tematica ( are note numai de 9 şi Î0), Ioan mul cu dragoste de învăţă mă voi întoarce tot aici, ta
reşti în localităţile Petroşani, Lupani, minieră Aninoasa, au fost puse la dis motehnician la semicocseria din Călan. In în Banu citeşte şi multă literatură. Iată-l ta
Vulcan şi Lonea. Pentru a veni în poziţie mijloace de transport care îi trecerea socialistă el nu vrea să fie in urma bibliotecă, coiisultînd volumul de „Opere ale tură şi nu le era teamă că îi Simeria, intre tovarăşii mei
sprijinul muncitorilor au fost deschi vor duce pe viitorii elevi la cursurile celorlalţi De aceea, după cum se vede şi in se" de Atexei Toisioi.
se în aceste centre cursuri speciale de pregătire din centrele Vulcan şi fotografie, verifică cu multă atenţie debitme- va face de ruşine. Dar Iacob, de muncă, în mijlocul acelo
Petroşani. trul de aer de la bateria a 111-a. La fel ca şi în producţie, stăpin pe sine, deşi asculta întotdeauna sfa ra care m-au ajutat şi mă
Ioan Banu rezolvă cu uşurinţă la tablă proble
Dar cele opt ore de lucru au trecut pe ne ma de algebră pe care i-a dat-o profesoara de turile părinţilor, a trecut pes ajută în fiecare zi...
simţite şi linărul Ioan Bariu a pornii-o către matematică Lucia Cinezan.
te hotărîrea lor şi s-a înscris După cete citeva mărturi
biblioteca uzinei. De aici împrumută cărţi pen Atil ca muncitor in producţie, cit şi ca elev
al secţiei serale a Şcolii medii din Călan, ti- la şcoala profesională de u- siri, Iacob Pepenar s-a apu
tru a-şi ridica nivelul de cunoştinţe. Este elev nărul Ioan Banu se străduieşte să fie fruntaş.
El este, de fapt, exemplu în muncă şi învăţă cenici din Timişoara. Un sin cat din nou de treabă, li
in clasa a VlII-a la secţia serală a Şcolii me tură.
gur gind avea: să devină un dădea zor ca să termine cit
dii din Călan. Deşi ii place cel mai mult ma
electrician bine pregătit, să mai repede lucrarea începută.
afle tainele electricităţii. Şi a V. A.
