Page 47 - 1959-05

NT. 't?67
Educarea candidajilor -—
îwssgii oppnaifiei de partid
A îi membru al partidului
clasei muncitoare, este un lu­
cru de cea mai mare cinste. Tit­
lul de membru de partid presu­
pune anumite calităţi, obligaţii,
cere din partea fiecărui membru
de partid să fie un luptător nea­
bătut pentru cauza socialismu­
lui, să fie devotat pînă la ca­
păt patriei, poporului muncitor.
Calităţile ce se cer unui mem­
bru de partid nu se formează
dintr-o dată, ci printr-o muncă
perseverentă, îndelungată, de e-
ducare comunistă.
Perioada stagiului de candi­
dat prilejuieşte un mijloc preţios preocupare temeinică, o grijă
de educare a viitorilor membri
de partid, constituie cel mai bun
mijloc de verificare în practică
a calităţilor candidaţilor de par­ membru de partid faţă de felul
tid.
In perioada stagiului de can­
didatură, organizaţia de partid
poate urmări felul în care can­
didaţii respectivi luptă pentru
însuşirea calităţilor cerute unor
membri de partid, cum se preo­
cupă de ridicarea nivelului lor
politic şi ideologic, cum îşi în­
deplinesc obligaţiile în produc­
ţie, în ce măsură activitatea lor
este demnă de un viitor membru
de partid.
Pe măsura înaintării ţării
noastre pe drumul socialismului,
în faţa membrilor de partid se
pun sarcini tot mai mari, cerin­
ţe sporite. De aceea, trebuie să
crească şi preocuparea faţă de
educarea candidaţilor de parffd
în perioada stagiului de candi­
datură.
In Valea Jiului există
multe organizaţii de par­
tid care au înţeles pe deplin că
munca de educare a candidaţi-
< V V v W 'i/ 'V
La Şirei luminează
becul electric
Colectiviştii din satul
Strei, comuna Călan, au
sărbătorit recent electrifi­
carea satului.
La acţiunea de electrifi­
care colectiviştii din Strei
au prestat numeroase ore
de muncă voluntară. Unii
din colectivişti, printre ca­
re Toma Marcu, Romulus
Baicu, Dionisie Marcu,
Viorel Crişan, Vasile la ­
găr, Ioan Neagu, Liţă
Udrea şi alţii şi-au intro­
dus deja lumina electrică
în locuinţe, alţii şi-au cum­
părat aparate de radio.
IOAN UDREA schimb ca sole de carbonizare,
Ziua şcolii
La data de 9 Mai s-a
sărbătorit la Cugir pentru
prima dată ziua şcolii
profesionale din localitate.
Sărbătorirea a avut- loc la
cinematograful de vară „1
Mai“. Au participat munci­
tori, cadre de conducere
¦din uzină, profesori şi e-
îevi.
La festivitate au putut
fi văzuţi unii din foştii e-
levi ai şcolii profesionale
din Cugir, azi tovarăşi cu
munci de răspundere in
uzină, cum ar fi, de pildă,
tovarăşul Nicolae Roşu,
secretarul comitetului de
partid de la 'U.M.C., ingi­
nerul Octavian Olaru,
maistrul Marcu Hurubea-
nu şi alţii.
Despre trecutul şi acti­
vitatea şcolii, profesionale
din Cugir a vorbit celor
prezenţi tov. Constantin
Maxim, directorul şcolii
profesionale. Din expune­
rea sa a rezultat că din
această şcoală au ieşit
numeroase cadre calificate,
oameni de nădejde ai in­
dustriei noastre socialis­
te. Şcoala profesională din
Cugir se poate mîndri cu
obsolvenţi care au devenit
ingineri, conducători de
mari întreprinderi, oameni
de ştiinţă etc.
Sărbătorirea zilei şcolii
profesionale din Cugir s-a
încheiat cu un bogat pro­
gram artistic prezentat de
ucenicii scolii profesionale.
L. ROMULUS
V IA TA P E PA R TIO
lor face parte integrantă din
munca de primire în partid, a-
cordînd toată atenţia acestei
munci. Una din aceste organi­
zaţii este cea din sectorul I A
de la mina Lupeni. Stînd de vor­
bă cu tov. Feher Vasile, — se­
cretarul organizaţiei de bază —
se pot afla numeroase aspecte
ale muncii desfăşurate de aceas­
tă organizaţie în domeniul edu­
cării candidaţilor de partid. Mul­
te din metodele folosite nu sînt
noi, sînt cunoscute şi de alte
organizaţii de partid. Ceea ce
este însă important e faptul că
în această organizaţie există o
părintească, plină de simţul răs­
punderii din partea fiecărui
în care candidaţii de partid sînt
educaţi spre a deveni demni de
înaltul titlu de membru al par­
tidului.
Organizaţia de bază numără
în prezent 15 candidaţi de par­
tid. Printre aceştia se găsesc mi­
neri harnici ca tov. Pbp Fran-
cisc, Petru Gavril şi Lukacs An­
drei şi alţii. Despre hiîinicia a-
cestor mineri vorbesc cifrele în­
deplinirii şi depăşirii planului de
producţie. Ei constituie mîndria
întregului colectiv al sectorului,
Succesele acestora nu sînt în-
tîmplătoare. Ele sînt rodul mun­
cii conştiente desfăşurate de în­
tregul colectiv, sînt o oglindire
vie a eficacităţii muncii de edu­
care comunistă dusă de organi­
zaţia de partid.
Toţi candidaţii de partid din
organizaţia de bază nr. 1 A sînt
încadraţi la învăţămîntul de par­
tid şi frecventează cu regulari­
tate şedinţele cercurilor din care
fac parte. O măsură bună luată
de biroul organizaţiei de bază daţilor de partid, se ocupă cu care să îndeplinească exigenţele celor frumoasă.
este aceea că imediat ce a fost tot simţul de răspundere de în­ mai pretenţioşi oameni. După cltva Directorul n-a aşteptat prea mults L duiurceuciţie, lîda LvuUpfejeniii sb-caiu uobuţuinuit Aavvrraam Duooţtiu, Ilosifi Duuumma, Z?ee--1j
primit de către adunarea gene­ tărirea rîndurilor sale cu oa­ timp planul a început să se trans­ s-a dus la raion să vadă ce zic şi l numeroase succese, ele fiind leneac Mihai, Otto Ludovic, ]
rală un candidat de partid, el
este încadrat la învăţămîntul de
partid, mai ales în cercurile de
studiere a Statutului P.M.R.
/v
in sprijinul întrecerii siderurgişfiior
TOT MAI
Faptul că uzina de semicoos
clin Gălan şi-a realizat planul
de producţie pe trimestrul I a.c.
în proporţie de 91,8 la suia, îşi
are explicaţia într-o serie de
motive întrucîtva obiective. Bu­
năoară, o perioada destul de în­
delungată, cuptoarele 2 şi 3 ale
bateriei a treia carbofluid s-au
aflat în rodaj. Gît despre cup­
toarele Ab-der-Halden, acestea,
fiind vechi şi uzate, necesitau
adeseori reparaţii şi piese de
capace de carbonizare, capace
de uscare şi sole de uscare. Dar
cum acestea trebuiau turnate în­
că din trimestrul IV al anului
trecut, la G.S. Hunedoara, lucru
care nu s-a tăcut nici în trimes­
trul I al anului curent, a fost
firesc ca producţia de semicocs
să sufere. Un fapt îmbucurător
este totuşi, că în ultimul timp
aceste piese au început să so­
sească.
O mare influenţă asupra si­
tuaţiei negative amintită mai sus
a avut-o şi. lipsa capacităţii de
descărcare : existau numai va­
goane mici, cu capacitate de 3-5
tone. Aceasta a determinat de
multe ori conducerea semicoo-
seriei să ia măsuri de funcţio­
nare a cuptoarelor sub capaci­
tatea lor nominală. Tot din a-
celaşi motiv nu a existat posibi­
litatea organizării şi urmăririi
întrecerii socialiste.
Fără îndoială că într-o măsu­
ră oarecare au contribuit şi con­
diţiile atmosferice din lunile de
iarnă. Lipsa unui uscător pentru
cărbunele sosit de la preparaţia
Petrila — îngheţat şi acoperit
cu zăpadă — a făcut ca o mare
parte din căldura cuptoarelor să
se consume numai pentru usca­
re. Ceea ce a făcut ca producţia
; :
P e ste 1.000 de consultaţii
Cabinetele medicale din ca­
drul policlinicii cu plată din o-
raşul Petroşani au cîştigat o
largă popularitate, numărul ce­
tăţenilor veniţi aici !a consulta­
ţie fiind din ce în ce mai mare.
In perioada care s-a scurs de
la începutul anului şi pînă în
prima decadă a acestei luni, nu­
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
' / - i p n n n n r ’n r r ' r
Se inţăp-tuieie
Tovarăşul Vio- propunerile !!legăturii!
rel Bera este şef
Organizaţia de partid s-a în­ de tură la centra­ Recentele întîlniri, care au au fost executate în întregime 1
grijit ca fiecare candidat să aibă la electrică nr. 2
sarcini concrete, urmărind felul a Combinatului si­ (. avut loc în oraşul Lupeni în- prin muncă voluntară şi din ^
cum acestea sînt îndeplinite. derurgic din Hu­
Iată cîteva exemple •• tov. Vasi­ nedoara. Prin cali­ t tre deputaţi şi alegători, au resursele proprii ale cetăţenilor, ^
le Barzu este în conducerea or­ tatea muncii pres­
ganizaţiei A.V.S.A.P. din sector tate s-a situat în L scos în evidenţă un fapt deo- cum este bunăoară electrifica- ^
şi datorită muncii sale conştiin­ rîndul celor mai
cioase, această organizaţie este [ sebit de semnificativ: marea rea unei străzi din cartierul 1
fruntaşă pe întreaga mină. Tov. pricepuţi tehnicieni
Fodor Ioan răspunde de munca (. majoritate a propunerilor fă- Ştefan şi construirea unui pod î
organizaţiei U.T.AL, alţii sînt a- ai centralei. cute de alegători au fost tra- peste pîrîul de aici. Tot prin ^)
gitatori sau au sarcini în cadrul IN CLIŞEU : > rdlluICsQe îînn uviioalţăă. muHnmcăo voluntară a/IuII fo<s-t4- amrnAe-}
organizaţiei sindicale etc.
Tov. Bera urmă­ Pe tot întinsul oraşului Lu- najate noi spaţii verzi pe tere- )
In îndeplinirea sarcinilor, can­
didaţii sînt ajutaţi şi îndrumaţi rind funcţionarea C peni au fost construite impor- nul din faţa gării şi în colonia )
de către cei mai buni membri turbinei.
de partid. In cele mai multe ca­ L tante obiective de interes obş- Lopstein. de -j)
zuri, acei membri de partid care j- tesc care au îmbunătăţit con- Multe propuneri făcute
au dat recomandări candidaţilor l diţiile de viaţă ale locuitorilor cetăţeni la întâlnirile lor cu ţ
se preocupă şi în continuare de
educarea lor în timpul stagiu­ ( şi aspectul urbanistic al loca- ¦deputaţii au fost discutate în )
lui de candidatură.
j- lităţii. La realizarea acestora, sesiunile sfaturilor populare o - )
Despre modul cum sînt aju­
taţi a se pregăti cît mai temei­ \ o mare contribuţie au adus-o răşenesc şi raional, dîndu-se J
nic pentru a deveni membri de
partid, candidaţii au numai cu­ L deputaţii. Ei au format corni- ceie mai bune soluţii pentru J
vinte pline de recunoştinţă faţă
de acei membri de partid care L tete de acţiune pe cartiere care rezolvarea lor. Astfel, s-a reu- -j
nu precupeţesc nimic pentru a
sprijini educarea lor. Tov. Fe­ (. au mobilizat pe cetăţeni la e- şit mutarea oborului de vite de jJ
her Vasile, Iacob Gosman sau
Graţian Cioîlica se numără prin­ l fectuarea de munci voluntare pe strada principală, mutarea 1
tre acei comunişti care au o gri­
jă deosebită faţă de educarea [¦ a căror valoare este de mai şcolii medii mixte în centrul 2
candidaţilor. Nu numai la locul
de muncă sau în adunările de L multe milioane lei. In cartie- oraşului, prelungirea traseului -J
partid, aceştia se preocupă de
candidaţi. Preocuparea lor mer­ L re le : „80 de case , „Lopstein“, de autobus, darea în folosinţă )
ge şi mai departe. Ei se intere­ Promisiune uitată C „Ştefan , „Braia“, „Filatură , a noului spital din Lupeni si 2
sează de felul cum folosesc tim­ ţrL ca„iu„t ţfsoi.st înre-al,i,rzeast,teul proinraş¦muluuni-, a, noul,ui. ci.nema„t,ogs raf, d,.i,n B„ „ar- >]J
pul liber candidaţii, ce studiază,
[ ca deputaţilor şi cu spri- bateni S1 sint 10 curs de exe’ ]
care este comportarea lor în so­ l jinul efectiv al cetăţenilor, cutare lucrările de reparaţii ca- ¦)
cietate.
De multă vreme se impunea cu ne­ bucăţi cărămidă. S-au mai procurat C importante obiective de interes pitale la clădirea staţiei G.F.R.)
Din cele arătate reiese că or­ cesitate construcţia unei şcoli in co­ 20.000 kg. var, 20.000 kg. ciment şt [¦ obştesc, cele mai multe fiind In faţa alegătorilor, deputa- ^
muna Beriu, raionul Praştie. Aici în­ alte materiale necesare. încă din pri­
ganizaţia de partid a sectorului vaţă in clasele V—VII copii din trei măvară, odată cu venirea timpului fa- C deja date în folosinţă. De pil- ţii au raportat cu mîndrie tra- j
comune şi puţinele săli de clasă din
1 A de la mina Lupeni acordă vechea şcoală îngreunau desfăşurarea vabil lucrărilor, oamenii aveau de L dă, s-au deschis noi magazine ducerea în viaţă a angajamen- ^
în bum condiţiuni a procesului de gind să înceapă construcţia pentru ca
atenţia cuvenită educării candi­ învăţămînt. Aşa stînd lucrurile, co- pînă în toamnă şcoala să fie inaugu­ L şi unităţi cooperatiste c a : aii- telor luate în urmă cu un a n , }
.mitetul executiv al sfatului popular rată, A intervenit însă ceva neaştep­
comunal împreună cu cadrele didac­ tat, care tniîrzie vădit începerea L mentare. farmacii, măcelării, chemînd totodată pe cetăţeni 2
tice de aici, în frunte cu tov. Nicolae lucrărilor — mina de lucru califica­
Popovici, directorul şcolii, şi îndru­ tă. Cetăţenii s-au angajat că vor L ateliere de cizmărie şi frizerie, să participe în şi mai mare ¦]
maţi de către comitetul comunal de presta cîte 6—7 zile de lucru, dar
partid, după ce au discutat cu cetă­ ei nu Sînt meşteri zidari. După midie ţ etc. măsură la realizarea altor o- )
ţenii din comună, au plănuii cons­ căutări directorul şcolii a ajuns la
trucţia unei şcoli cu şapte s ă i de concluzia că ar fi bine să înalţe De asemenea, la propunerea biective de interes obştesc. ^
clasă, două cancelarii şi un şcoala brigada de zidari a gospodă­
laborator, etc. O şcoală, du­ riei agricole colective din localitate. l cetăţenilor a fost reglementată Numărul mare de pârtiei- j
pă cum se poate deduce, modernă, Sînt oameni pricepuţi şi interesaţi ca
la Beriu să existe o şcoală mare şi [ alimentarea cu apă şi transpor- panţi însorişi la cuvînt şi-au 3
L tul cărbunilor în colonia Şte- exprimat. în adunări, mulţumi- ^
^ fan, s-a reamenajat grădina de rea lor pentru felul cum au i
L vară, a fost deschisă o piaţă muncit deputaţii în perioada )
t alimentară modernă, au fost raportată. ^
L date în folosinţă noi săli de Gu multă exigenţă au vorbit)
C clasă la şcoala nr. 1 şi altele, participanţii la aceste întîlniri ^
b Multe propuneri au făcut a- despre activitatea concretă de- )
L legătorii şi pentru buna gospo- pusă de deputaţii Iohana Pe-
[¦ dărire a oraşului. In această trovici, Gheorghe Mihăifeasa, )
meni cît mai bine pregătiţi, forme• treptat în fapte. In vara anului tovarăşii de aici de propunerea lui. L rodul legăturii strînse între de- Iuliu Farcaş, Aurel Iosivescu, 3
demni de a purta numele de co­ trecut s-a şi pornii la treabă. Mai în- Spre bucuria lui, ea a fost aprecia­
munist. tîi s-a turnat fundaţia şcolii şi s-au tă, urmînd ca tovarăşii de la raion L putaţi şi alegătorii lor. Cornel Mihăilă, Gristea Teo- ]
De exemplu, a fost curăţită dor, Paula Guia, Hornung 1
P. tJ. confecţionat de către cetăţeni 124.000 să discute cu conducerea gospodăriei ( albia pîrîului Roşia care se re- Francisc şi mulţi alţii. Bogata -j
colective, lucru ce nu s-a făcut nici L vărsa deseori .în colpnia „80 lor activitate depusă pentru)
astăzi. Peniru ca brigada de zidari a l de case“, a fost refăcut drumul bunul mers al treburilor ob- ^
gospodăriei agricole colective din L de acces în coloniile Garolina şteşti şi rezultatele obţinute)
MULTSEMICQCS Beriu să-şi poată începe lucrul, e ne­ [ şi Victoria, s-a modernizat dovedesc că deputaţii muncesc 1
cesar ca tovarăşii de la raion să-şi j- drumul naţional şi este în curs cu simţ de răspundere pentru ^
aducă aminte cit mai repede de pro­ L de modernizare strada Gh. traducerea în viaţă a sarcini-)
misiunea făcută. l Gheorghiu-Dej. Unele lucrări lor ce le revin. ^
pe cuptor să scadă la aproape suri de înlocuirea lui, cu un alt A. V. ) u J 1—J u J u / l J 1 J I fu
jumătate. tip de transportor, confecţionat
Dacă în trimestrul 1 situaţia prin mijloace proprii.
s-a prezentat astfel, în luna a- Pentru mărirea capacităţii de
Pe m a r g i n e a c o n s fă t uitii cu b ib lio tecariidepăşit' cu peste 3 la sută.
prilie, planul de producţie a fost măcinare, actualmente insufi­
cientă, (tot din greşeala IPRO-
Gare este explicaţia ? AAET Bucureşti), conducerea u-
In primul rînd trebuie men­ zinei va trebui să ia măsuri de Recent, a avut Ioc în comuna Do- broşuri. Pe lîngă această bibliotecă F. Munteanu, „Desculţ" de Z. Stancu
ţionat că de la Combinatul si­ rigoare pentru complectarea nu­ bra, raionul llia, o consfătuire cu res­ funcţionează 15 cercuri de citit în ca­ etc.
derurgic din Hunedoara au în­ mărului de dezinlegratoare, iar ponsabilii bibliotecilor raionale şi cei drul cărora au avut loc numeroase Bibliotecarii care au luat parte la
ceput să sosească o parte din întreprinderea de construcţii si­ ai bibliotecilor săteşti din regiunea informări politice. discuţii au subliniat faptul că consfă­
piesele de schimb pentru cup­ derurgice Hunedoara, (T.G.S.FI.), Hunedoara. Privind propaganda ştiinţifică des­ tuirea organizată la Dobra a depăşit
toarele Ab-der-Halden şi ca ur­ să-i dea tot concursul. Cu acest prilej au fost prezentate făşurată în comuna Săsciori, aici au nivelul consfătuirilor de pînă acum.
mare, condiţiile de funcţionare Un alt factor care constituie bibliotecarilor mai multe referate, fost organizate expoziţii cu planşe pe Ea a cuprins mai multe aspecte din
ale acestora s-au îmbunătăţit o frînă în buna funcţionare a printre care: „Cum a îndrumat bi­ teme c a : „Structura universului", munca cu cartea desfăşurată în re­
simţitor. De asemenea, a sosit bateriei a treia, este şi lipsa a- blioteca raională din llia bibliotecile „Ştiinţa şi superstiţiile“ , o seară de giunea noastră, în sprijinul transfor­
un număr suficient de vagoane nexelor de rezervă ca : suflante săteşti şi ceie ale căminelor culturale", întrebări şi răspunsuri cu subiectul mării socialiste a agriculturii.
mari pentru descărcarea semi- de aer şi gaz şi, bineînţeles, dez­ „Biblioteca şi propaganda ştiinţifică „Cunoaşterea fenomenelor naturii“, In încheierea consfătuirii, tov. Asi-
cocsului, încît s-ă creat posibi­ integratoare. Aceasta face ca în comuna Săsciori", „Munca cu Car­ precum şi o serie de consfătuiri asu­ nefta Munteanu de la biblioteca re­
litatea funcţionării cuptoarelor ori de cîte ori se defectează vre­ tea în sprijinul transformării socia­ pra cărţilor „Ştiinţa şi superstiţiile" gională a prezentat o lecţie privitoa­
în plin ; întrecerea socialistă de una din cele existente, să fie liste a agriculturii pe raza comunei etc. re la sprijinul pe care bibliotecile tre­
asemenea a putut fi reorganiza­ oprită întreaga instalaţie. In Zam“, „Sprijinul bibliotecii săteşti din PJine de conţinut au fost şi refe­ buie să-l acorde întreţinerii culturilor
tă şi urmărită aşa cum se cu­ direcţia procurării acestor ane­ Vinţu de Jos în campania agricolă de ratele prezentate de către bibliotecarele şi în campania agricolă de vară.
vine. In acelaşi timp au fost xe de rezervă, I.G.S.H. va tre­ primăvară etc. din Zam şi Vinţu de Jos, care au o- După consfătuire, colectivul biblio­
luate şi o serie de alte măsuri bui să ia măsuri pentru a le pre­ Din referatul prezentat de tov. Mă­ glindit munca cu cartea în sprijinul tecii din Dobra, în colaborare Ca că­
tehnico-organizatorice. da semicocseriei în lermenul cel transformării socialiste a agriculturii minul cultural din localitate, a orga­
mai scurt, cu atît mai mult, cu ria Lazafoviti, responsabila bibliote­ şi în sprijinul campaniei agricole de nizat o seară literară model pe tema
Cu toate acestea, bateria a cît se apropie timpul de înce­ cii raionale din Mia, a rezultat că primăvară. Aşa, de pildă, la Zam a fost „9 Mai — Ziua victoriei şi indepen­
treia lucrează sub capacitatea sa perea lucrărilor de demolare la activitatea acestei biblioteci s-a îm­ organizată o expoziţie de cărţi pe denţei“. Seara literară s-a încheiat cu
nominală. Aceasta se datoreşte bateria a doua. bunătăţit în mod simţitor. In prezent, tem a: „Literatura în sprijinul trans­ un frumos program artistic la care
pe de o parte capacităţii de mă­ în raionul llia funcţionează 360 formării socialiste a agriculturii“, au şi-au adus aportul formaţiile artistice
cinare insuficientă, iar pe de al­ Fără îndoială ca prin înlătu­ cercuri de citit, 15 biblioteci mobile, fost organizate recenzii la romanele ale căminului cultural din Dobrâ.
tă parte, instalaţiilor necorespun­ rarea defecţiunilor tehnice exis­ iar în primăvara acestui an au acti­ „Bărăgan“ de V. Em. Galan, „Setea"
zătoare de la evacuarea semi- tente încă în funcţionarea ba­ vat numeroase cercuri agrotehnice, po­ de T. Popovici şi altele, cît şi con­ R. BĂLŞAN
cocsului. Aşa de pildă, elevatoa­ teriei a treia, prin organizarea litice şi de cultură generală. Fruntaşă sfătuiri la cărţile „A venit un om“ de
rele şi craterele, mai ales ul­ întrecerii socialiste, t colectivul pe raion este biblioteca căminului cul­ corespondent
timele, nu corespund atît din semicocseriei Gălan, va reuşi să tural din satul Cerbia, care are peste
punct de vedere constructiv (ai sporească simţitor producţia de 250 de cititori.
tipului de transportor), cît şi al semicocs, sprijinind astfel pe si- Biblioteca sătească din Dobra a în­ CITITORI !
materialelor din care au fost derurgiştii hunedoreni în între­ scris în acest an peste 500 de citi­
confecţionate. Bunăoară, craterul cerea cu reşiţenii. tori, care au citit 2.500 de cărţi şi
de jos, ori de cîte ori se încăl­
zeşte, nu mai funcţionează, lu­
cru cu totul inadmisibil, şi care S-a deschis încă o grădiniţă
dovedeşte că proiectul a fost în­
tocmit superficial, neţinînd cont sezonieră
de comportarea în aceste condiţii
a materialului din care a fost con­ Pentru a veni în ajutorul co­ şi-a început activitatea cu 30 de
fecţionat. De aceea, conducerea lectiviştilor şi al ţăranilor înto­ copii. La şedinţa de deschidere,
semicocseriei urmează să ia mă­ vărăşiţi, organele locale de par­ mai multe mame şi-au luat an­
tid şi de stat din Apoldu de Jos gajamentul de a sprijini activi­
au acordat un sprijin efectiv tatea grădiniţei, iar tov. Ioan
pentru deschiderea grădiniţei Topîrceanu, directorul şcolii de
mărul consultaţiilor eîectuate sezoniere din localitate unde să 7 ani din localitate, s-a anga­
este de aproape 1.100. De ase­ ţie educaţi şi îngrijiţi copiii co­ jat să pună la dispoziţia gră­
menea, fondurile realizate sînt lectiviştilor şi întovărăşirilor în diniţei întreg personalul de ser­
de peste 30.000 lei. Cu această tot timpul muncilor agricole. viciu al şcolii.
sumă cabinetele medicale îşi vor
procura noi aparate şi mobilier După o susţinută muncă de In munca de deschidere a
în scopul îmbunătăţirii continue lămurire ' dusă cu părinţii de grădiniţei sezoniere s-a eviden­
a activităţii lor. către educatoare, s-a reuşit ca ţiat în mod deosebit educatoa­
în dimineaţa zilei de 11 mai rea Paraschiva Teusan.
a .c. grădiniţa sezonieră de co­
pii să-şi deschidă porţile. Ea A." T.URCAŞIU
corespondent