Page 48 - 1959-05

Pasf. 4
Lucrările Conferinţei de la Oeneva
a miniştrilor âfaserilor Externe
GENEVA (Agerpres). — Co­
respondentă specială, Şedinţa de
joi după-amiază a Conferinţei
miniştrilor de Externe, care a du­
rat două ore şi un sfert, a fost
condusă de ministrul de Exter­
ne fancez, Couve de Murville.
Vorbind în numele S.U.A.,
Angliei şi Franţei, secretarul de
stat Christian Herter a prezentat
planul occidental cunoscut şi sub
denumirea de „planul global“ în
problema Germaniei şi securităţii
europene. Multitudinea de proble­
me care se întrepătrund şi se
condiţionează reciproc fac însă
din planul occidental un docu­
ment a cărui lectură îl prezintă
ca indicînd căi complicate şi ne-
realiste de soluţionare a proble­
mei germane.
In continuare a luat cuvîntul
ministrul de Externe britanic
Selwin Lloyd şi ministrul de
Externe francez Couve de Mur­
ville, care au făcut scurte decla­
raţii de sprijinire a tezelor expu­
se de Herter,
A luat apoi cuvîntul ministrul
de Externe al R.D. Germane
Lothar Bolz. El a asigurat pe
participanţii la conferinţă că
majoritatea zdrobitoare a poporu­
lui german salută din toată ini­
ma începutul negocierilor dintre
Est şi Vest. Dorinţa cea mai ar­
zătoare a poporului german este
de a vedea în sfîrşit domnind în
Europa o pace sigură şi trainică.
Cu o profundă satisfacţie po­
porul german a luat cunoş­
tinţă că reprezentanţii săi au că­
pătat posibilitatea de a lua cu-
vîntul la această conferinţă. Noi,
a spus Lothar Bolz, reprezentan­
ţii R.D. Germane, declarăm în
mod solemn că scopul întregii
noastre politici ca şi a colabo­
rării la această conferinţă este
de a exclude pentru totdeauna
posibilitatea ca militarismul ger­
man, periculos atît pentru po­
porul german ca şl pentru alte
popoare, să mai ameninţe din
nou pacea.
Poporul german, a spus în
continuare Lothar Bolz, se inte­
resează îndeosebi de încheierea
într-un viitor cît mai apropiat
posibil a Tratatului de pace, ca-
-O -
Dirseul oferit de S. Lloyd
în cinstea
lui A, A. Gi'omîko
GENEVA 15 (Agerpres). —
TASS anunţă: La 14 mai,
S. Lloyd, ministrul Afacerilor
Externe a! Marii Britanii, a ofe­
rit un dineu în cinstea lui
A.A. Gromîko, ministru] Aface­
rilor Externe aJ U.R.S.S.
Din partea sovietică la dineu
au luat parte de asemenea
V.A. Zorin şi I.A.Malik —mem­
bri ai delegaţiei sovietice.
La Geneva9 după primele zile ale
Conferinţei m iniştrilor de Externe
Privirile întregii lumi iubi­
toare de pace sint. aţintite în a-
ceste zile spre capitala Elveţiei,
Geneva, tocul atîtnr iniilniri is­
torice, unde se desfăşoară ince-
pind de luni Conferinţa miniş­
trilor Afacerilor Externe ai ce­
lor patru mari puteri. — U.R.S.S.,
S.U.A., Marea Britanic şi Fran­
j o — la care participă, pentru
prima dată, şi reprezentanţii ce­
lor două state germane. Sarci­
nile ce stau in faţa acestei con­
ferinţe istpri.ee sint, după cum
se ştie, deosebit de importante:
a găsi. soluţii pentru rezolvarea
celor mai imperioase şi vitale
probleme ale actualităţii inter­
naţionale : încheierea tratatului
de pace cu Germania şi lichida­
rea actualei situaţii anormale
din Berlinul occidental.
Doar citeva zile au trecut de
cînd conferinţa de la Geneva
şi-a început, lucrările. Nu se pot, nevre. In legătură cu masa, s-a
fireşte, anticipa rezultatele cu
care ea se va încheia. Dar, chiar
şi aceste citeva. zile care s-au
scurs de la 11 mai, cînd miniş­
trii de Externe au luat toc la
masa tratativelor, au scos la
iveală lucruri semnificative, pe
care le vom relata cititorilor
noştri in rindurile ce urmează.
După cum. s-a stabilit între
cele patru mari puteri încă îna­
inte de 11 mai, reprezentanţii
celor două state germane trebu­
iau să participe la Conferinţa
de la Geneva în calitate de de­
legaţi şi, se înţelege cu drep­
turi egale. Dar iată că in preaj­
ma deschiderii oficiale a confe­
rinţei, puterile occidentale au
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 23C.320 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „l Mai" — Deva.
re trebuie să-i dea pacea trai­
nică pe care o doreşte şi posibi­
litatea de a se folosi liber de
dreptul său de autodeterminare.
Încheierea Tratatului de pace cu
Germania, după convingerea noa­
stră ferma, ar fi calea cea mai
scurtă pentru a depăşi divizarea
tragică a Germaniei. Un tratat
de pace ar acorda celor două
state germane drepturi egale
impunîndu-le aceleaşi îndatoriri
şi ducîndu-Ie spre o apropiere
a celor două state germane. A-
tunci cînd se vorbeşte de tra­
tatul de pace, nu se poate trece
sub tăcere problema Berlinului
occidental, care de asemenea o-
feră cea mai bună cale de solu­
ţionare fără dificultăţi.
Lothar Bolz şi-a rezervat
dreptul de a expune mai pe larg,
în cursul conferinţei, programul
constructiv al guvernului său, e-
laborat în vederea renaşterii na­
ţionale a Germaniei ca stat u-
nificat, democratic şi paşnic. El
a susţinut ideea creării unei Con­
federaţii a celor două state ger­
mane. Boiz a amintit că pro­
punerile repetate în această pri­
vinţă ale guvernului R.D. Ger­
mane adresate guvernului R.F.
Germane au rămas din nefericire
fără răspuns. In numele guver­
nului meu, a spus Bolz, declar
în faţa acestui înalt auditoriu
că nici acum nu este prea tîr-
ziu. Delegaţia R.D. Germane
este dispusă să trateze cu dele­
gaţia Republicii Federale asupra
tuturor problemelor privind Tra­
tatul de pace cu Germania, ca
şi asupra măsurilor destinate să
ajute la crearea unui stat ger­
man unit. democratic si paşnic.
După cuvîntarea lui Lothar
Bolz a luat cuvîntul ambasado­
rul vest-german fa Washington,
Grcwe. Apoi şedinţa ,s-a ridicat.
------ ------------------------------------ggrr
A g e n f u r a din A n g l i a a Ku Klux K la n -u lu i
terorizează persoanele
cu vederi dem ocratice
LONDRA 15 (Agerpres). —
TASS anunţă: După cum arată
ziarele londoneze, opinia publi­
că engleză îşi dă seama că Ku
Klux Klan-ul — organizaţia ce­
lor mai. înrăiţi pogromişti —
îşi întinde tentaculele departe
de hotarele Stalelor Unite. In
timp ce în America membrii Ku
Klux Klan-ului terorizează mai
cu seamă pe negri, în Anglia a-
gentura Ku Klux Klanului ur­
măreşte pe activiştii sindicali şi
pe fruntaşii vieţii publice cu ve­
deri progresiste.
„Doriţi ca copilul dv. să fie
pîndit cînd se va înapoia de la
şcoală ?“ — întreabă autorii a-
nonimi ai unei scrisori primite
prin poştă de un activist sindi- Interne al Angliei, , ¦ litate însă, războiul continuă şi le cu Franţa în orice moment“. calitate de turist, a făcut o vi­ cătoria de cai nr. 1, unde i-au
recurs la o manevră diplomati­
că, Incercind să limiteze sau să
împiedice cu totul participarea
reprezentanţilor celor două state
germane la lucrările conferinţei.
Reprezentanţii occidentali au ri­
dicat chiar obiecţii şi în ce pri­
veşte masa rotundă, pretinzînd
în locul acesteia una pătrată.
Fără îndoială, nu e vorba de o
simplă preferinţă, fără importan­
ţe. Chestiunea formei mesei as­
cunde un pronunţat caracter po­
litic. Puterile occidentale şi-au
făcut socoteala că la o confe­
rinţă care dezbate probleme pri­
vind Germania, reprezentanţii
celor două state germane —
R.D.G. şi R.F.G. — să nu par­
ticipe ta tratative, neavînd asi­
gurat un loc la cele patru la­
turi ale mesei pătrate. Delega­
ţia Uniunii Sovietice a dat însă
o ripostă hotărîtă acestor ma­
ajuns în cele din urmă la un
aranjament aparte, iar problema
participării reprezentanţilor po­
porului. german a fost soluţio­
nată pozitiv, potrivit propuneri­
lor delegaţiei sovietice, aceştia
avind dreptul de a se pronunţa
in orice chestiune de fond sau
procedură.
Nedezminţind politica obstruc­
ţionistă promovată de guvernul
de la Bonn, delegaţia R. F.
Germane la Conferinţa de la
Geneva a făcut odată mai mult
dovada lipsei de realism a poli­
ticii externe vest-germane. Du­
pă cum se ştie, in fruntea tutu­
ror delegaţiilor prezente zi de
zi ta Palatul Naţiunilor din Ge-
X 1$-'• .*¦
XtttUueJüe sluu • xUlurteie ştiri • juiiimele sJtiri • iuliimeU ştiri •
- H I II.. „Ü I I . I « , I -I.. LL. ¦l-l11I n u m .„.I II— jLi, I I , ,, ., , nu ....... ,ni, I. „1 m ill I. III, . . ...... .. „ u n ¦ * ___________
„Triybuna Ludu“ elogiază realizările
artei plastice contemporane romineşti
VARŞOVIA 15. Corespondentul Ager­
pres antinjă: Ziarul „Trybuna Ludu" din
14 mai a publicat o amplă cronică con­
sacrată Expoziţiei romîneşii de artă
plastică contemporană deschisă recent
la Varşovia. Autorul cronicii subliniază monstrează o înaltă măiestrie artisti­
că expoziţia de arlă plastică contempo­
rană a R.P. Romînc s-a remarcat în
mod deosebit în cadrul Expoziţiei de
artă plastică a ţărilor sociatisle de ta Hatmanu, remareîndu-se compoziţia
Moscova.
Fiecare dintre pînzete maestrului
Cornelii! Baba se caracterizează prin-
—o —
ACŢIUNI HULIGANICE ÎM­
POTRIVA PERSOANELOR DE
CULOARE LA LONDRA.
LONDRA 15 (Agerpres). — Agenţia
France Presse relatează că la 15 mai,
deputatul conservator Fischer a înain­
tat ministrului de Interne al Angliei,
Butler, un raport în care arată că în
ultimul timp au luat din nou amploa­
re acţiunile huliganice îndreptate îm
potriva persoanelor de culoare din car­
tierul londonez Nottingli Hill. In ra­
portul său, subliniază France Presse,
Fischer arată că recent s-au semnalat
noi atentate şi agresiuni puse la ca­
le de bande de huligani împotriva pră­
văliilor din acest cartier apărţinînd u
nor oameni de culoare.
cal din cartierul Wandsworth clin
Londra. Părintele îngrijorat,
scrie ziarul „News Chronicle“ a
predat această scrisoare poliţiei,
dar a fost terorizai într-o ase­
menea măsură de primejdia că
copilul ar putea să fie răpit, în-
cîl a rugat ca numele lui să nu
fie publicat în presă...
După cum anunţă ziarele din
14 mai, deputatul laburist Gib­
son, care a primit din partea
unor alegători ai săi scrisori ex-
primînd neliniştea în legătură
cu ieşirile neruşinate ale mem­
brilor Ku Klux Klan-ului, inten­
ţionează să discute această pro­
blemă cu ministrul Afacerilor
neva se află miniştrii de Exter­
ne ai ţărilor respective. In frun­
tea delegaţiei vest-germane nu
se află însă ministrul de Exter­
ne al guvernului, de la Bonn,
von Brentano. Deşi el e prezent
la Geneva, „preferă" să condu­
că delegaţia sa de la... hotel.
Von Brentano refuză să parti­
cipe la aceeaşi conferinţă la ca­
re ia parte, cu drepturi egale
ce se cuvin reprezentanţilor u-
nui stat suveran, Republica De­
mocrată Germană. E şi aceasta
o mostră grăitoare a politicii
obstrucţioniste promovată de că­
tre guvernul de la Bonn, poli­
tică care se opune oricăror ten­
dinţe pozitive spre destinderea
internaţională, spre înţelegerea
între popoare. Unii „experţi" oc­
cidentali, în dorinţa de a fi cu
orice preţ originali, şi mergînd
pe linia nerecunoaşterii Republi­
cii Democrate Germane ca stat,
au ridicat „problema" dacă la
masa conducătorului delegaţiei
R. D. Germane, Lothar Bolz, să
fie scris: „Republica Democra­
tă Germană“. Un asemenea mod
de a ignora existenţia unui stat
nu poate decît să stîrnească rî-
sul şi e de-a dreptul ridicol.
Sint aproape zece ani de cînd
R. D. Germană există că stat.
independent, suveran, \liber şi
democratic. Şi ori cit ar'încerca
unii, cărora tiij. le este pe plac
politica sa externă şi internă,
Republica Democrată Germană
există istoriceşte şi existenţa ei
poate fi ignorată doar de nişte
miopi politici. Dacă e să ne re­
ferim la acei „experţi" occiden-
m u MUß m eiM isM U L u i
tr-o înaltă cultură artistică. Cronica
evidenţiază tablourile „Portret de fată", Studenţii coreeni de la Insti­
„Jucătorul de şah", „Ţăranii" şi altele.
Peisajul lui Lucian Grigorescu de­
că şi o reală sensibilitate coloristică.
Printre tinerii artişti se afirmă Dan
„Muncitori în loje". Printre tablourile
care iţi rămîn întipărite în minte se
numără şi expresivul „Portret de stu­
dent" de Sabin Balasa. De asemenea
este apreciat ciclul de ilustraţii reali­ profesorii tor, au contribuit la
zate de Geta Brătescu.
Dintre sculptori se remarcă prin di­
namism şi expresivitate lucrarea „Dans
din Oaş" a sculptorului Vida Geza,
precum şi alte sculpturi.
In încheiere cronica subliniază că
expoziţia permite să fie cunoscute im­
portantele şi frumoasele realizări ale
artei plastice contemporane romîneşti.
La G en eva, a sosii delegaţia sindicală
europeană aleasă !a conferinţa
de la G o rlifz Zg orzelec
GENEVA 15 (Agerpres). —
La Geneva a sosit delegaţia re­
centei conferinţe de la Gorlitz
Zgorzelec a sindicatelor şi oa­
menilor muncii din Europa pen­
tru un tratat de pace cu Germa­
nia, pentru dezarmare şi inter­
zicerea armei atomice. Din de­
legaţie fac parte: Louis Sail-
lant, secretar general al F.S.M.,
G. Gasadei, secretar al F.S.M.,
L. Warnne (R. D. Germană), K.
Moskaleţ (U.R.S.S.), L. Mait-
Declaraţia reprezentantului F . E . N .
din Algeria pe lingă O.N, UL
NEW YORK 15 (Agerpres) -
Agenţia Associated Press rela­
tează că reprezentantul Frontu­
lui de eliberare naţionala clin luţii paşnice. O rezolvare a pro­
Vizita lui Averell HarrimanAlgeria pe Iîngă O.N.U., Ghan- blemei algeriene pe baza forţei,
derli, a ţinut o conferinţă de sau orice soluţionare care nea­
presă în care a respins propune­ gă dreptul poporului algerian de
rile făcute de preşedintele De a-şi realiza aspiraţiile sale este
Gaulle în cuvîntarea de la Bour­
ges. El a declarat : „Generalul
de Gaulle a susţinut că în mo­
mentul de faţă continuă acţiunea
de pacificare a Algeriei. In rea­ tern gata să începem tratative­ se află în Uniunea Sovietică în Apoi Harriman a vizitat cres­
tali prezenţi la Geneva, care se
dau peste cap doar, doar să nu
audă de existenţa ca stat a
R. D. Germane, trebuie să amin­
tim că ei ar trebui să VADĂ că
atunci cînd vorbesc reprezentan­
ţii Republicii Democrate Germa­
ne sălile sint arhipline. Ar mai
trebui ca aceşti domni cu „vede­
rea" scurtă să VADĂ că sălile
unde iau cuvîntul purtătorii de
cuvînt ai delegaţiei vest-germa­
ne sînt de obicei aproape goale.
Acestea sint, se înţelege, fapte
semnificative şi ele reflectă
prestigiul mereu crescind de care
se bucură Republica Democartă
Germană. Lucrul acesta este re­
marcat şi de presa elveţiană.
Spicuim din ziarul „Gazette de
Lausanne" următoarea remarcă:
„In timp ce guvernul federal
german îşi impune numai o par­
ticipare cu titlul de expert, iar
ministrul său de Externe Bren­
tano străluceşte prin absenţă,
R. D. Germană îşi afirmă exis­
tenţa prin fapte, iar ministrul ei
de Externe se pregăteşte să ex­
prime punctul de vedere al unui
stat nou". Ziarul „Tribune de
Geneve" scrie la rîndul său :
„înainte chiar ca negocierile să-
şi fi luat cu adevărat startul,
Conferinţa de la Geneva consa­
cră ?discutabil intrarea Germa­
niei de Răsărit pe scena diplo­
matică"........................
Una din problemele importan­
te care, din vina puterilor occi­
dentale., nu şi-a găsit, deocam­
dată-rezolvarea in. cadrul Confe­
rinţei de la Geneva este proble­
ma reprezentării Poloniei şi Ce­
hoslovaciei la lucrările ei. După
Nr. 1367
1___________________________________________ ____ I
„Cîte o propunere de Sosirea la Bucureşti
raţionalizare din partea a tovarăşului Ţoi En Ghen,
fiecărui student“ preşedintele Prezidiului Adunării
PHENIAN 15 (Agerpres). Populare Supreme a R. P. D. Coreene
tutul. politehinc „Kim Cean“ (Urmare din pag. I-a). homil Verner, membrii ambasa­
fac practică de specializare dei R. P. D. Coreene la Bucu­
în 45 fabrici şi uzine din ţa­ rişti romîni şi corespondenţi ai reşti şi alţi membri ai corpului
ră. Peste 1.500 studenţi au presei străine. diplomatic.
făcut propuneri de raţionali­
zare. Ei desfăşoară mişcarea De fa Giurgiu, oaspeţii au fost După raportul comandantului
„cite o propunere de raţiona­ însoţiţi de tovarăşii: Gheorghe companiei de onoare au fost in­
lizare din partea fiecărui stu­ Stoica, secretarul Prezidiului tonate imnurile de stat ale
dent r . Marii Adunări Naţionale, Vasile R.P.D. Coreene şi R. P. Romîne.
Dumitrescu, adjunct al ministru­
Studenţii din anul IV a lui Afacerilor Externe, Anton Tovarăşul Ţoi En Ghen, înso­
secţiei mecanice, ajutaţi de Tatu Jianu, ambasadorul R. P. ţit de tovarăşul Ion Gheorghe
Romîne în R.P.D. Coreeană, Mi- Maurer au trecut în revistă
alcătuirea documentaţiei de hail Roşianu, ambasadorul R. P. compania de onoare.
proiectare pentru hidroturbi- Romîne în R. P. Bulgaria, pre­
nele cu o putere de 5.000 şi cum şi de conducătorii organelor înaltului oaspete i-au fost
6.000 kw. care se fabrică pen­ regionale de partid şi de s t a t : prezentaţi şefii misiunilor diplo­
tru prima oară in R. P. D. tovarăşii Gheorghe Nicuia, prim- matice şi celelalte persoane ve­
Coreeană. Două turbine con­ secretar al Comitetului regional nite în întîmpinare.
struite după proiectele lor vor Bucureşti al P.Ad.R., Vasile Ma-
intra In funcţiune anul acesta. teescu, preşedintele Comitetului Tovarăşul Ion Gheorghe
Executiv al Sfatului popular al Maurer a rostit o cuvîntare de
Totodată, studenţii care-şi regiunii Bucureşti, şi de gene- salut.
fac practica îi ajută pe mun­ ral-tnaior Marcu Stan, coman­
citorii uzinelor care se pre­ dantul regiunii militare Bucu­ A răspuns tovarăşul Ţoi En
gătesc pentru examenele de Ghen.
tehnicieni şi ingineri.
Cuvîntările au lost sublinia­
te de aplauzele puternice ale oa­
reşti. menilor muncii din întreprinde­
De asemenea oaspeţii au fost rile şi Instituţiile bucureştene, ca­
vais (Franţa), W. Hanne (Po­ re au venit în întîmpinarea oas­
lonia), F. Hac.ha (Cehoslova­ însoţiţi de ambasadorul R.P.D. petelui, tăcîndu-i o călduroasă
cia), Gianca (Italia). Coreene în R. P. R., Kim Ben şi frăţească primire.
Dik.
Delegaţia a înmînat secreta­ Au răsunat urale pentru prie­
riatului conferinţei miniştrilor Erau prezenţi membrii corpu­ tenia romîno-coreeană, pentru
Afacerilor Externe memorandu­ lui diplomatic: ambasadorii unitatea de nezdruncinat a ţări­
mul adoptat de participanţii la R. P. Bulgaria — Stoian Pav- lor puternicului lagăr socialist,
conferinţa de la Gorlitz Zgorze­ lov, Uniunii Sovietice — A. A: în frunte cu Uniunea Sovietică,
Epişev, R. P. Ungare — Ferenc pentru pace şi colaborare între
lec. In după-a miaza zilei de 14 Kefeti, R. P. Polone — Janusz popoare.
Zambrowicz, R. P. F. Iugoslavia
mai delegaţia a fost primită de — France Hocevar, R. P. Alba­ Un grup de pionieri romîni şi
nia — Hasan Alimehko, R. D. coreeni şi un grup de studenţi
A. A. Gromîko ministrul Aface­ Germane — Wilhelm Bick; în­ coreeni aliaţi la studii în ţara
rilor Externe al U.R.S.S.
sărcinaţii cu afaceri ad-interim ai noastră au oferit buchete de flori
va continua atîta timp cît gu­ R. D. Vietnam — Nguyen Minh înaltului oaspete şi persoanelor
vernul francez refuză să ducă Chuong, R. P. Chineze — Van care-1 însoţesc.
tratative pentru găsirea unei so­ Lu-min, R. Cehoslovace — Bo-
(Agerpres).
în Uniunea Sovietică
inevitabil sortită eşecului“. MOSCOVA 15 (Agerpres). — cii şi de înalta calitate a pro­
ducţiei, îndeosebi a producţiei
Reprezentantul Frontului de e- ‘ TASS anunţă: Omul politic a- de lapte.
liberare naţională a Algeriei a
declarat în încheiere : „Noi sin­ merican Averell Harriman, care
zită Iui Vladimir Maţkevici, mi­ fost arătaţi cai de diferite rase.
nistrul Agriculturii al U.R.S.S. La invitaţia lui Vladimir
cum se ştie, aceste două ţări au şi a avut cu el o convorbire. Maţkevici, Harriman a vizitat
fost primele victime ale agresiu­ Vladimir Maţkevici l-a invitat pe Expoziţia realizărilor economiei
nii hilleriste în cel de-at doilea Harriman să viziteze sovhozul naţionale a U.R.S.S.
război mondial. Răni adinei au „Gorki Viorie“ de Iîngă Mosco­
rămas întipărite puternic în ini­ va, pentru a cunoaşte gospodă­ In după-amiaza zilei de 14
ma, popoarelor polonez şi ceho­ ria ăcestuia. Harriman a fost mai, Harriman a făcut o vizită
slovac, care nu pot fi şterse u- impresionat de organizarea mun­ mareşalului Malinovski, minis-
şor. E important de asemenea strul Apărării al U. R. S. S.
faptul, că atît. Polonia cit şi Ce­
hoslovacia sint vecine cu Ger­ DUMINICA 17 MAI 1959
mania occidentală şi urmăresc
cu îngrijorare politica războini­ Spectacole cinematografice
că, revanşardă pe care o pro­
DEVA: Naurisi PETROŞANI : lui părăsit! SIMER1A: Fata cu chi­
movează conducătorii R. F. Ger­ D-ale carnavalului,« Misterul cas» tara : ILIA: Legendă din Polezia ;
mane. De aceea ele sint vital telului părăsit j HUNEDOARA : Mo­ LONEA: Anul 1918 j T E IU Ş: Suro­
interesate ca problemele princi­ ralitatea doamnei D ulskă; ALBA IU- rile) ZLATNA: Rita ; PAROŞEN1:
pale privind Germania — înche­
ierea tratatului de pace şi lichi­ LIA : Pe Donul liniştit i Prima z i ! Comunistul: APOLDU DE SUS : Noile
darea statutului de ocupaţie din SEBEŞ : Fata căpitanului j ORAŞ- aventuri ale motanului încălţat) BARU
Berlinul occidental — să fie so­
luţionate de urgenţă potrivit ce­ T IE : Viaţa nu iartă: HAŢEG: Zile MARE : Cei trei din pădure ; CALAN :
rinţelor popoarelor, ceea ce ar furtunoase ; BRAD : Misterul castelu-' Rîndunica.
crea condiţii pentru ca tragedia
trecutului război mondial să nu RADIO
se mai repete niciodată. Inca-
drînd această problemă de im­ Programul I: 7,45 Melodii populare dansul prin lumea întreagă; 14,13
portanţă majoră în categoria romîneşti: 8,30 Ghid muzical; 10,10 Concertul „Frumosul mai“, 14,45 La
chestiunilor de... procedură, mi­ Cine ştie, cîştigă; 10,50 Muzică din microfon „satira şi umorul": 15,15 Mu­
niştrii de Externe occidentali au operete; 11,45 Jocuri populare romî- zică uşoară; 16,15 Muzică din opere;
refuzat să admită participarea neşti; 12,10 Muzică din opere comice; 17,15 Emisiune literară; 19,00 Drume­
reprezentanţilor Poloniei şi Ce­ 13,10 De toate, pentru toţi; 14,00 Con­ ţii veseli) 20,05 Cîntă Ioana R adu;
hoslovaciei ta lucrările Confe­ cert pentru iubitorii muzicii populare 20,35 Muzică de dans: 21,45 Astă sea­
rinţei de la Geneva. romîneşti; 16,10 Muzică uşoară; 16,45 ră citeşte..: artista emerită Tanti Co­
cea: 22,00 Muzică 'de dans; 22.30 Mu­
Exprimîndu-şi regretul pentru Muzică populară rusă; 18,00 Muzică; zică populară romîrieăscă; 23,10 Sim­
faptul că nu s-a ajuns la o în­ 19,05 Muzică uşoară; 20,00 Teatru la fonia I-a în do minor de Brahms.
ţelegere în problema participării
Poloniei şi Cehoslovaciei la lu­ microfon: „Partea leului"; 21,45 Mu­ BULETINE DE ŞTIRI: 7.00; 13.00;
crările conferinţei, şeful delega­ zică de dans; 22,30 Muzică de dans. 19,30) 22,00; 23,52 (programul I ) ;
ţiei sovietice, A. A. Gromîko, 7,50; 14,00; 20,00 ; 23.00 (progra­
şi-a exprimat speranţa că în cel Programul II: 8,00 „Plecăm în ex­ mul II).
mai scurt timp această problemă
va fi rezolvată favorabil, şi că cursie" — program de muzică uşoa­
întilnirea miniştrilor de Externe ră; 8,30 „Clubul voioşiei“; 10,00 Con­
de ta Geneva va fi încununată
de succes. cert de estradă; 13,15 Cu cînteoul şi
Aceasta este, de altfel, dorinţa îOh
unanimă a partizanilor păcii din
întreaga lume, care luptă neo­ Timpul probabil în regiunea noastră
bosit pentru destinderea încor­
dării, pentru menţinerea şi apă­ Pentru ziua de 16 mai, vremea ne- Vînt potrivit din sectorul esli
rarea păcii in lume. stabilă, cu cerul variabil, temporar a- Pentru următoarele 3 zile, vreme
coperit. Temperatura staţionară, ziua
CONST. MACOVEI va urca între 18 la 21 grade, iar noap- rămîne uşor nestabilă, cu ploi loca
fea va coborî între 7 la 12 grade. în cursul zilei şi temperalura în uşo;
ră scădere.