Page 49 - 1959-05

T V X 7V ţ
Anul XI Nr. 1368
PENTRU MINERII DIN VALEA JIULUI,
OBIECTIVUL PRINCIPAL:
0 TONĂDE CâRBOHE PE POST
pe întregul bazin carbonifer
Conferinţa regională de partid a
pus în faţa minerilor din Valea Jiului
sarcina de a spori randamentele în
aşa fel încît să se ajgngă în 1960 la
o productivitate de o tonă de cărbune
pe post, pe întregul bazin carbonifer.
Îndeplinirea acestei sarcini are o
Importanţă deosebită nu numai pentru
industria carboniferă ci şi pentru în­
treaga activitate economică a ţării,
deoarece această industrie este una
din ramurile conducătoare ale econo­
miei naţionale. Se ştie că în condiţi­
ile economiei planificate ridicarea
continuă a productivităţii muncii este
factorul hotărîtor în sporirea produc­
ţiei, în reducerea preţului de cost, în
creşterea acumulărilor socialiste. Ob­
ţinerea de randamente din ce în ce
mai mari în producţie este una din
principalele condiţii ale înfăptuirii cu
succes a operei de industrializare so­
cialistă a ţării şi de ridicare continuă
a nivelului de trai material şi cultu­
ral al poporului muncitor.
După Congresul al doilea al parti­
dului, care a criticat cu severitate ră­
mânerea în urmă a industriei carboni­
fere, organizaţiile de partid din Valea
Jiului şi-au îmbunătăţit munca în ce
priveşte conducerea activităţii econo­
mice reuşind să mobilizeze masele de
mineri la învingerea greutăţilor şi în­
lăturarea multor lipsuri care frînau te salturi în creşterea randamentelor,
creşterea productivităţii. Ca urmare a
însuşirii şi folosirii mai din plin a
-------------- ..... ..........-;.m
M u c m iM d ă iU îâ ^
Muncă însufleţită pe ogoare
Draşov
Mobilizaţi de către organiza­
ţia de partid, colectiviştii din
G.A.C. „Dezrobirea“ Draşov de­
pun eforturi sporite peniru între­
ţinerea culturilor. Astfel, pînă
în prezent ci au reuşit să termi­
ne prăşi la T-a Ia sfecla de zahăr
şi furajeră şi să plivească cele
40 ha. însămînţate cu grîu de
toamnă. Harnicii colectivişti au
prăşit totodată şi o suprafaţă
de peste 1 ha. cultivată cu mor­
covi şi ceapă. Zilele acestea, sub
Maistrul C o ro a m ăsupravegherea tehnicienei agri­
cole a sfatului popular, ei au
început plantarea răsadurilor de
tutun pe o suprafaţă de 1 ha.
Cunfa
Aăembrii întovărăşirii agricole
„11 Iunie“ din satul Cunţa şi-
au propus să obţină în acest an
recolte sporite la hectar. De a-
ceea, ei au hotărît ca toate mun­
cile de întreţinere a culturilor
să le efectueze în comun. Spri
jiniţi de către organizaţia de
partid, ei au început să aplice
în practică hotărîrea luată. Aşa
se face că în două zile, întovă-
răşiţii au terminat de plivit în­
treaga suprafaţă de 45 ha. cul­
tivată cu grîu. In alte două zile
ei au prăşit şi buchetat sfecla
de zahăr de pe cele 12,60 ha.
însămînţate din timp. Acum, o
parte dintre membrii întovărăşi­
rii din Cunţa prăşesc în comun
cartofii de pe 23 ha., iar o altă
parte aplică prăşi la a doua la
sfecla' de zahăr. Pînă la
14 mai s-au prăşit a doua oară
peste 8 ha. cu sfeclă de zahăr
şi pentru prima dată, peste 10
ha. cu cartofi. Fruntaşi în aceste
munci sînt întovărăşiţii Gheor
ghe Turean, membru de partid,
Albu Dumjtru, candidat de par­
tid, Gheorghe Similie şi alţii.
T. TOMUŢA
corespondent
Luncoiu de Jos
Ţăranii muncitori din comuna
Luncoiu de Jos desfăşoară o vie
activitate pentru întreţinerea cul­
turilor la timp şi în bune con-
diţiuni. Pînă în ziua de 16 mai
ei au terminat plivitul grîului
pe o suprafaţă de peste 200 ha.
şi prăşitul rădăcinoaselor pe
cele 26 ha. însămînţate în cră-
dini.
Recent, harpicii gospodari din
i HunrdoarivD^v^T
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I A şaptea ypZv'ÎW®
premieră
După un turneu de 45 de
zile prin regiune, harnicul co­
lectiv al Teatrului de Stat din
Petroşani îşi reia activitatea la
sediu şi în centrele miniere din
Valea Jului.
A şaptea premieră a stagiunii
curente este închinată Festiva­
lului Mondial al Tineretului şi
Duminică 17 mai 1959 4 pagini 20 bani Studenţilor de la Viena, prin
spectacolul „Intr-un ceas bun“
q «rayarrwMM — piesă a dramaturgului sovie­
tic Victor Rozov,
La uzina „VicfariV* Calan Spectacolul, realizat în regia
lui Marcel Soma, aduce în dis­
NOI SUCCESE tribuţie o echipă de tineri actori:
Anca Ledunca, Ştefania Donca,
In întrecerea socialista Stela Popescu, Gheorghe Urli-
că, Gheorghe Miclea, Nelu Ma-
CALAN (de la subredacţia noa­ l ă — 144,8 la sută. S-au eviden­ nolescu, Lucian Temelie şi Ale­
stră voluntară).Muncitorii, teh­ ţia t:' la radiatoare, echipele to­ xandru Codreanu, care primesc
nicienii şi inginerii uzinei „Vic­ varăşilor Alexe Lixăndroi, cu o concursul colegilor lor mai vîrst-
tehnicii noi cu care sînt înzestrate mi­ toria“ Gălan, sprijiniţi de către depăşire de 30 la sută, Ioan Va- nici Al. Jeles şi Elena Colum- //1 provincia Cekian Festivalul tineretului
nele de cărbuni, a îmbunătăţiri) orga­ comitetul de partid şi conducerea rinca — cu 29 la sută şi Zamfir beanu. de la sate
nizării procesului de producţie, apro­ uzinei, au desfăşurat o vie acti­ Nicurici — cu 15 la sută; la tu­ ( R.P. Chineză) se
vizionării mai ritmice a locurilor de vitate la toate secţiile producti­ buri, echipele tovarăşilor Li li Decorurile şi costumele sînt construieşte o hidro­ La Teiuş
muncă, stăvilirii fluctuaţiei, ridicării ni­ ve şi neproductive pentru reali­ Brănescu — cu 39 la sută, Fran- realizate după schiţele pictoru­
velului tehnic-cultural al muncitorilor zarea şi depăşirea planului. cisc Mavruşca — cu 22 la sută, lui scenograf Al. Olian. centrală de 580.000 Festivalul tineretului din eo»
şi creşterii elanului lor în muncă, în şi Gheorghe Ciubuc — cu 22 la muna Teiuş a constituit un bun
ultimul timp au fost înregistrate suc­ Astfel, în perioada 1-14 mai, sută; la sortimentul sanitare, e- Premiera va avea loc la Pe­ l;W. Ea va in­ prilej de trecere în revistă a fon-
cese crescînde în sporirea randamen­ la furnalul II — furnalul tine­ chipele tovarăşilor Anton Sep- trila în ziua de 26 mai, iar la tra parţial in funcţiune încă în ) maţiilor artistice şi sportivilor
telor. Sînt remarcabile îndeosebi rea­ retului—planul a fost depăşit cu niczki — cu 34' la sută, Iulian Petroşani, sîmbătă, 30 mai 1959. cursul acestui an. din localitate.
lizările obţinute în ridicarea producti­ 7,6 la sută, evidenţiindu-se în Sîrbu — cu 24 la sută şi Gheor­
vităţii după ce au fost însuşite de mod deosebit tovarăşii loan ghe'Bărboni — cu 21 Ia sută. C ifiji în pag. Il-a In clişeu : Barajul in curs de > Pe stadionul sportiv s-au între­
masa largă a minerilor unele iniţia­ Blaj, prim-furnalist, loan Stăni- ¦ construcţie an-li viitoarei hidrocen- s cut — în cadrul spartachiadei
tive preţioase apărule în întrecerea loiu, furnal ist 1, şi Anica An­ Bateriile I şi II Ab-der-Halden, Magazin — numeroşi tineri care au obţi­
socialistă, cum este iniţiativa brigăzii gliei, macaragistă. de la semicocserie au dat în a- trate. nut frumoase rezultate la probele
minerului Mihai Tucaciuc de la mina ceastă perioadă 414,4 tone semi- atletice.
Aninoasa de a se da o cantitate de La turnătorie, planul de pro­ cocs peste plan, evidenţiindu-se Cuvîntul corespondenţilor
cărbune peste plan de către fiecare om, ducţie a fost realizat în propor­ tovarăşii Ioan Bogdan, prim-în- In aceeaşi zi, sala de specta­
în fiecare zi. ţie de 117,4 la sută, iar pe sor­ cărcător la cuptoare, Teodor Tro- Exemplu demn de urm at cole a clubului ceferiştilor din
timente după cum urmează: tu­ şan, încălzitor I, Nicolae Grîn- Teiuş a fost arhiplină. De mult
Extinderea acestei iniţiative, la un buri — 103,5 la sută, cochile — ceanu, maistru cuptoare şi Nico­ succes s-au bucurat corul com­
număr rnare de brigăzi a contribuit a- 118,3 la sută, radiatoare — 130,6 lae Ciobotaru, încălzitor II. plexului C.F.R., soliştii vocali de
lături de ceilalţi factori arătaţi, ca pro­ la sută, sanitare — 122,9 la su­ la şcoala medie, cît şi solistele
ductivitatea muncii să crească în anul tă şi cazane de încălzire centra- IOS1F FEKETE
trecut pe ansamblul întregului bazin Doina şi Marcela Mocanu şi
carbonifer cu 9,4 ia sulă faţă de <957 Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a celor mai buni muncitori care
şi cu 15,5 la sută faţă de 1956. Consiliului de Miniştri al R.P.R. să urmeze cursurile serale. Ana Scornea.
cu privire Ia îmbunătăţirea învă-
Luptînd cu însufleţire pentru a înde­ ţămîntufui seral şi fără frecven­ Printre cei selecţionaţi se ailă G. VERDEŞ
plini sarcinile Irasate de plenara C.C. ţă de cultură generală şi supe­ şi muncitorii Alexe Pîrvuleţ, Va-
al P.M.R. din noiembrie 1958 şi de sile Boicu, Gheorghe Ancuţa, corespondent
Conferinţa regională de parlid colec­ rior a avut un mare ecou în rai­ Dumitru Tătarii, liie Coştiuc şi
tivul minei Petrila precum şi colec­ dul oamenilor muncii de la uzi­ alţii de la secţia furnale care au
tivele mai multor sectoare miniere şi început cursurile de pregătire
din Valea Jiului au realizat adevăra­ na „Victoria“-Călan. După dez­ pentru examene.
baterea largă a acestei hotăriri VI OREL COMAN
s-a trecut apoi la selecţionarea lehnician-Furnalist
In preajma concursului In satul Cîrjiţi
(Continuare în pag. 3-a) Azi 17 mai, se va desfăşura la sub conducerea tov. A Mărgă­ La festivalul tineretului din
Hunedoara cel de-al V-Iea con­ rea n, s-au pregătit intens în ve­ Cîrjiţi au participat formaţiile
derea acestui concurs, la care artistice ale căminelor culturale
vor participa echipa de dansuri, din satele Cîrjiţi, @ozia, Po­
--<«?sísL3§8 curs raional de cîntece şi dan­ corul, fanfara şi dansatorii. peşti şi Almaşu Sec.
suri. Formaţiile artistice de ama­
Formaţia de dansuri va pre­ Cu ocazia desfăşurării progra­
L Brigada de fe- i tori ale clubului C.F.R. Simeria, zenta învîrtita de la Brad, un joc melor artistice ău ieşit în evl.
L mei de la pregă- _<S57E din Valea Jiului, învîrtita din denţâ echipa de dansuri din Cir-
Făgăraş şi un dans cu temă. jiţi, taragotistul Dorin Pătrău
(• tirea pieselor mici ¦ A cţiu n i a le tineretului din Popeşti. Mulţumitor s-au
[¦ de turnare, con- Corul şi fanfara ceferiştilor — prezentat şi formaţiile 'din CCozia
In oraşul Hunedoara 120 persoane — au în reperto­ şi Almaşu Sec.
^ dusă de tovarăşa
riu numeroase cîntece populare In cinstea festivalului comunal
comună au început prăşitul car­ l Iuliana Roman (prima r . romîneşti, sovietice şi clasice.’ tinerii din satele Popeşti, Cîr­
Sub conducerea dirijorului FJti- jiţi şi Ghergheş au efectuat 400
tofilor şi porumbului. In cîteva (. stingă), ele ta uzina „Victo--j Numai în .cursul lunii aprilie, predat 1.900 tone fier vechi, 'rea­ mie Bugariu aceste formaţii au ore de muncă voluntară
zile s-au prăşit peste 30 ha. cu L ria"-Calau, se menţine de m a i) lizînd economii de cca. 660.000 toată convingerea că vor obţine
cartofi şi 27 ha. cu porumb. lei. succese frumoase. GH. COCIOABA
I- multe lu n i. în riadul brigăzi- ] brigăzile utemiste de muncă pa­
Prin’tre fruntaşii comunei la In cinsteă celui de-al IIMea PETRU PUIA corespondent
întreţinerea culturilor se numă­ fio r fruntaşe. Astfel, numai, în] triotică din oraşul Hunedoara au festival al tineretului din regiu­
ră ţăranii muncitori Maxim Tod, colectat şi: predat statului canti­ nea noastră membrii brigăzilor
P. Groza, Nicolae Dud, Iovan [• luna aprilie şi-a depăşit nor- '> tatea de 1.125 tone fier vechi, utemiste de muncă patriotică din
Lepădat şi alţii. realizînd astfel economii în va­ oraşul Hunedoara s-au angajat
(_ma de producţie cu 14 ta ^ loare de aproape 130.000 lei. să-şi intensifice eforturile pentru
FLORIN BENEA a da oţelăriilor cit măi mult
( sută. . j De la începutul anului şi pînă
corespondent
C In clişeu: Membrele brigâ- 1
ţ zii de femei. I Sn C a p i t a l ă s - a d e s c h i s ;
L 7 Expoziţia „Construcţia economică
a icpuMicii Populare Chineze"
în prezent, tinerii din întreprin­
Vineri după-amiază s-a deschis în şefii unor misiuni diploihatice acre­
derile, instituţiile şi şcolile din
oraşul Flunedoara au strîns şi fier vechi.
In V a le a Jiului
ditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai
Zi plăcută de primăvară. Pe şan­ Na-i de mirare că pătrunzînd pe, Participînd cu însufleţire Ia denţiat tinerii de la mina Lu- pavilionul de expoziţii din Parcul de corpului diplomatic.
acţiunea patriotică de strîngerea peni, care în această perioadă au cultură şi adihnâ „/. V. Stcilin“ din.
tierul de construcţie a depozitului şantierul depozitului de cocs ai im­ fierului vechi, tinerii din Valea colectat 235 tone fier vechi, ti­ Capitală Expoziţia „Construcţia eco­ A !ost de faţă Siao Fan-ciou, secre­
Jiului au obţinut importante suc­ nerii de la mina Vulcan, care nomică a Republicii Populare Chi­
de cocs de la Călan se lucrează presia că te ajli In curtea unui cese. Astfel, de la începutul anu­ au colectat 176 tone fier vechi neze“. tar general-adjunci al Comitetului chi­
lui şi pînă în prezent ei au co­ şi cei de la mina Petrila, care
intens. O parte din muncitori, să­ gospodar harnic. lectat o cantitate de 818 tone au strîns o cantitate de peste La festivitatea de deschidere au nez pentru promovarea comerţului in­
fier vechi şi 30 tone fontă ve­ 130 tone fier vechi. luat parte tovarăşii: Alexandru Mo-
pătorii, dau zor cu terminarea să­ Pe iînărul Traian Coroamă, des­ che. In mod deosebit s-au evi­ ghioroş, Ştefan Voitec, Popa Gherasim, ternaţional. '¦
Hunedoara vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniş­
păturilor pentru fundaţii, alţii, ta pre el este vorba, maistrul şantie­ in raionul tri, Gheorghe Stoica, secretarul Pre­ Au luat cuvîntul tovarăşii Gogii
De asemenea, membrii acestor zidiului Marii Adunări Naţionale, A.
fel dc grăbiţi, pregătesc betonul rului, îl găseşti veşnic ocupat. In cinstea celui de-ăl IIMea brigăzi au prestat un număr de Bunaciu, Gh. Diaconescu, M. Florescu, Rădulescu, adjunct al ministrului Co­
festival regional al tineretului, 4.2 !0 ore de muncă voluntară Al. Sencovici, M. Suder, miniştri, M.
pentru turnare. Străbate şantierul in lung şi-n lai un număr de 88 brigăzi utemis­ în diferite acţiuni întreprinse de Ciobanii, preşedintele Camerei de co­ merţului şi Van Lu-min, însărcinat cu
te de muncă patriotică din ra­ comitetul raional U.T.M. Pînă merţ a R. P. Romine, conducători ui
Lingă unul din stilpii de beton de zeci de ori pe zi, irccind pe Ia ionul Hunedoara, cu un efectiv în prezent prin acţiunile tinere­ unor departamente, funcţionari supe­ afaceri ad-interim al R.P. Chineze la
de 1.523 tineri, au colectat şi tului din raionul Hunedoara s-au riori ai Ministerului Afacerilor Exter­
armat, din care deocamdată nu fiecare loc de muncă, dind cile o predat cantitatea de 165 tone realizat economii în valoare de ne, Ministerului Comerţului, ai minis­ Bucureşti. Asistenţa a vizitat expozi­
fier vechi. aproape 400.000 lei. terelor economice, întreprinderilor de
se văd decit barele metalice gola­ indicaţie sau răspunzînd la vreo comerţ exterior, reprezentanţi ai orga­ ţia. Specialişti tehnicieni chinezi au
şe înfipte în fundaţie, un grup de întrebare. De altfel, după cum spu­ nizaţiilor obşteşti, oameni de ştiinţă,
ziarişti rcmînl şi străint. ’Au asistat prezentat principalele exponate.
muncitori ascultă cu atenţie la un ne el, cu zimbetu-i caracteristic: Expoziţia cuprinde aproximativ 7.000
tinăr de statură mijlocie, cu părul „Nu reuşesc să rup decit două pe­ de produse ale celor mat imimrtanie
şaten şi cirlionţat, cu o mustăcioa­ rechi de pantofi pe tună“.
sectoare ale economiei. Republicii Popu­
ră scurtă, abia vi­ Deşi tinăr, bio- lare Chineze. Expoziţia oglindeşte . dez­
zibilă, care vor- Aj [ "~ grafia lui nu este voltarea puternică a economiei ţării
beşte aprins, de- deloc simplă. Se
C tC T lS O C lJ Q (IC p Q prietene în anii care au trecut de ta
“prin aer corpuri ",UnUeun şantier trage dintr-o fa­ întemeierea Republicii Populare Chi­
milie de. ţărani să-
raci de prin par­ neze, şi, îndeosebi, realizările din anul
geometrice înţelese /'v '- V S/* V. ' V 'V ' \ 1958 în industrie şi agricultură.
numat de el şi de cei din jur. Ex­ tea Rădăuţului. ,4 avut mulie ocu­ asana sssssaaHttaBîSs:
plicaţia n-a durat nici un minut. paţii în cei 29 de ani ai s ă i: elev
Cu un gest energic a curmai dis­ la liceul din Rădăuţi, muncitor la La gospodăria agricolă colectivă din Sebeş
cuţia, iar cei de ţaţă s-au îndrep­ exploatarea forestieră din Cîmpu-
tat cu paşi repezi spre locurile lor Luitg Moldovenesc, student ta
de muncă. In acelaşi, timp el a por­ cursurile de zi ale !acuităţii de
nit în lungul şantierului, oprindu-se construcţii Timişoara, muncitor la
in dreptul fiecărui muncitor pe Un­ întreprinderea de drumuri şi. po­
gă care trecea, tntrebînau-I sau ex- duri din Timişoara, laborant ta în­
pliclndu-i ceva in cîteva cuvinte, treprinderea „Gh. Doja" din Timi­
şi plecînd grăbit mai departe. şoara, apoi la întreprinderea de
produse zaharoase şi, în !ine, în
La capătul, şantierului, in partea octombrie 1958 s-a oprii la Călan,
dinspre uzină, s-a apropiat de ci-
ţipa tineri ce stăteau de vorbă în unde — după cum spune e l :
aşteptarea unor materiale. —Mă aflu în mediul meu.
— Satul arde şi baba se piap­ „Ce-{ drept, aşa este — a con­
tănă I Voi ce faceţi aici ? firmat ulierior secretarul organiza­
ţiei dc partid a grupului de şan­
— Vedeţi scindările ăe colo? tiere — e un tinăr operativ şi
Ştiţi care-i locul. lor... ? Deşi tonul
pe, care te-a vorbit n-a !ost deloc bnergic, stimat şi iubii de munci-,
a ipru, deşi aveau aproape aceeaşi tori. Studiază joarie mitU. De alt­ Colectivistele din G.A.C. Sebeş depun mult interes peniru însuşirea După terminarea însăcnînţărilor, uneltele agricole trebuie verificate
vîrstă cu el, ei au plecat capul ru­ fel este şi student in. anul IV Ia şi curăţate.
şinaţi de faptul că n-au descoperit cursurile ţâră frecvenţă ale Facul­ cunoştinţelor tehnice privitoare la grădina de zarzavaturi.
ia timp această neorînduialâ, şi tăţii de construcţii din Timişoara“. In clişeu,: tovarăşii Viorel Cetean, Anton Madaras, Petru Oîrim şi Ioan
fără a spune vreun ouvîni s-au In clişeu: Grădinarul B. Zelenco^ explică colectivistelor tehnica să­ .Optnftar de la G.AJ3. Sebeş, controlează şi repară maşinile şi uneltele.
îndreptat spre locul cu pricina. GH. C.
dirii roşiilor.- -------- ------ • . . . . .