Page 5 - 1959-05
P. 5
t *doâra-ŞwV® Concursul corespondenţilor voiunîeriPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VA I
Unitate fruntaşă
Anul X! Nr. 1357 Marţi 5 mai 1959 a a a g a a nan— OOTrrcaaBnap— cao a i n w Alături de ceilalţi oameni ai pelul de unitate fruntaşă pe re Primind drapelul, tov. Si
muncii din raion, lucrătorii din giune. mion Păcuraru, responsabilul
4 pagini 20 bani unitatea A.D.A.S. Sebeş au ob unităţii A.D.A.S. din Sebeş, a
ţinut însemnate realizări. La festivitatea înmînării dra exprimat hotărîrea acestui co
pelului, au participat reprezen lectiv de a face totul, pentru
Pentru îndeplinirea şi depă tanţi ai Direcţiei generale a menţine drapelul de unitate
şirea sarcinilor de plan la toţi A.D.<4.S., ai Direcţiei regionale fruntaşă pe regiune.
A.D./l.S. şi ai unităţilor raio
indicii, colectivul acestei uni nale A.D.A.S. din regiunea GH. RĂDĂCINĂ
tăţi a primit zilele trecute dra noastră.
Consfătuire rodnică
ZIUA PRESEI / Zilele acestea, la biblioteca Cu acest prilej s-a insistat a- fost recomandate ca metode şi
raională din Alba Iulia, a avut supra metodelor folosite pen procedee din cele mai potrivite
COMUNISTE / loc o consfătuire a femeilor tru mărirea numărului de citi pentru cuprinderea unui nu
activiste pe tărun obştesc din tori. măr sporit de cititoare în jurul
cartierele oraşului. In cadrul Angajamentele luate de că bibliotecilor de casă.
La 5 mai, în fiecare an, oa Experienţa şi tradiţiile presei acestei consfătuiri, s-a discu tre participantele la consfătui Au fost evidenţiate tovarăşe
menii sovietici sărbătoresc ziua sovietice constituie un exemplu tat despre activitatea celor 20 re sînt o garanţie in plus că le Ana Groza, Liliana Zbrinski,
presei sovietice care coincide cu viu, însufleţitor şi mobilizator biblioteci de casă şi a cercuri numărul cititoarelor din cartie Cornelia Iiinza, Sanda Nico-
aniversarea apariţiei primului pentru presa comunistă şi pro lor de citit, care funcţionează rele oraşului Alba lulia, nu nu lescu, Maria Tenie, Cornelia
număr al ziarului „Pravda“ — gresistă din întreaga lume. sub îndrumarea şi cu sprijinul mai că nu va scădea sub 609, Raţiu, Aria Pitea, Victoria Păs-
organul G.G. al P.G.U.S. comitetului de femei, şi a bi cite sînt in prezent, dar va culescu, Felicia Zdrenghea, Ma
In toate ţările socialiste pre bliotecii raionale. spori, şi mai mult prin înfiin ria Mosteski şi altele, care au
Ziua presei sovietice a deve sa a devenit un bun al poporu ţarea de noi biblioteci de casă. depus o rodnică activitate în
nit o sărbătoare a presei comu lui, un puternic instrument pus Consfătuirea a dat rezultate cadrul bibliotecilor de casă.
niste de pretutindeni. A intrat în slujba maselor largi. Gîtă bune. Ea a constituit un pre Munca cu cartea la domici De aceeea, comitetele raional
în tradiţie că în această şâ re deosebire între această presă, ţios schimb de experienţă intre liul cititoarelor, discuţiile pur şi orăşenesc al femeilor le-a
dacţiile ziarelor comuniste să se care serveşte cauză celor mulţi activistele voluntare ale biblio tate de la om la om, lecturile oferit cadouri.
întîlnească cu corespondenţii şi şi presa capitalistă, aservită tecii raionale, care răspund de in grup la cercurile de citit,
colaboratorii lor, să facă îm marilor monopoluri imperialiste, munca bibliotecilor de casă. recenziile şi serile literare au ANUŢA PAŞTEANll
preună bilanţul activităţii de jefuitorilor şi asupritorilor po
puse şi să găsească noi forme poarelor, instigatorilor la un nou Acţiuni lăudabile
şi mijloace de ridicare a nive război! Scribilor puşi în slujba ] Cu ocazia festivalului comu iar pionierii au organizat un saivanului întovărăşirii, la a-
lului ziarului, de întărire a
eficacităţii lui. monopolurilor capitaliste le pla nal din Luncoiu de Jos, raio foc de tabără. menajarea unui parc în faţa
Nici o presă din lume nu s-a ce să trîmbiţeze adeseori despre nul Brad, brigada artistică a In cinstea acestei sărbători, şcolii etc.
bucurat de dragostea, respectul aşa-zisa „libertate" a presei Şi în munca cu cartea, ti
şi grija de care se bucură din burgheze, despre aşa-zisa „liber căminului cultural din. aceas tinerii din Luncoiu. de Jos au
partea oamenilor muncii presa tate" de conştiinţă a slujitorilor obţinut rezultate frumoase in nerii din acest sat au dovedit
sovietică, presa comunistă. presei burgheze. Dar, despre ce tă localitate — formată nu • munca de folos obştesc. Ast- o preocupare susţinută. Dintre
cei 20 de tineri înscrişi la cori-
Cărui fapt se datoreşte acest mai din utemişti — a prezen fel, ei au amenajat terenul de
lucru ?
fel de libertate de conştiinţă tat un reuşit program artistic, sport, au ajutat, la construirea cursul „Iubiţi cartea“, 11 au
Dragostea, respectul şi grija
cu care poporul muncitor în poate fi vorba la acei care sînt obţinut deja insigna de „Prie
conjoară presa comunistă îşi
are izvorul în făptui că ea slu legaţi de sacul cu bani al ca V. I. Lemn disoutltid cu un grup de corespondenţi la re ten al cărţii". Printre aceştia
jeşte cu devotament interesele pitaliştilor? Despre ce fel de li se află utemiştii Gh. Hărăguş,
poporului, în faptul că ea mi bertate de conştiinţă poate fi Sărbătorirea zilei de 1 Maidacţia ziarului „Pravda" (1917). Maria Buftea, Sorin Borza,
litează ou înflăcărare pentru vorba la acei care sînt plătiţi Ana Ilieş, Ruxanda Ecobescu,
înfăptuirea celor mai nobile ca să scornească în fiecare zi Din primele zile — rezultate in regiune Ileana Groza şi alţii.
idealuri ale celor ce muncesc.
cele măi gogonate minciuni pen frumoase Oamenii mun 1 Mai, sărbătoarea frăţiei mun FLORIN BENEA
Pătrunsă de o înaltă princi tru a înşela măsele şi a le aba
pialitate marxist-leninistă, pre Haţeg cii din raionul citorilor din toate ţările.
sa’ comunistă a devenit o puter te de la luptă de clasă, pentru Succesele calănentior Haţeg au săr- Pe locul numit „Moţeşti" MUNCITORI
nică armă a partidelor comu a înteţi psihoză războiului? ____________ bătorit cu multă FRUNTAŞI
niste şi muncitoreşti. Gu ajuto (Gurabarza), în după-amiaza zi
rul presei, partidul de tip nou Adevărata libertate a presei In întrecerea desfăşurată în cinstea tean, Dumitru Marin şi Ion Stăniloi, însufleţire ziua de 1 Mai. In lei a avut loc o petrecere cîm-
stabileşte o strînsă legătură cu piaţa Stalin, din oraşul Haţeg penească.
masele, conducîndu-Ie în spiri există numai în ţările socia zilei de I Mai, colectivul uzinei noa sînt doar cîţiva dintre furnaliştii care s-au adunat peste 3.000 de mun
tul luptei de clasă şi ăl mora liste, în care poporul a deve citori, tehnicieni, funcţionari, co
lei comuniste, organizîndu-le şi nit suveran şi în care presa — stre a obţinut succese reinarcabile. s-au evidenţiat in aceste zile. lectivişti şi întovărăşiţi din cele ___¦ Şi în oraşul 1j
mobilizîndu-le lă luptă pentru bucurîndu-se de cele mai bune Astfel, în cursul lunii aprilie, furna- In primele două zile din luna mai mai îndepărtate sate ale raio
triumful cauzei păcii şi socia condiţii materiale — are un liştii au dat peste plan 929 tone de nului. Nu au lipsit nici munci | Sebeş, cu prile- Instalatorul A
lismului. vast cîmp de activitate con fontă, cocsarii au dat peste plan 311 a. c., şi semicocsarii de la bateriile torii întreprinderii „Geramica“
tone de semicocs, iar turnătorii şi-au din Baril Mare, ai fabricii de Sete iul zilei de Vasile Grigo- ]
Presa comunistă este presa 1 şi II (Ab-der-Halden), au dat peste marmeladă din Haţeg, ai între | Mai, a avut loc rută lucrează ţ
ceă mai democratică din lume. prinderii „Vasile Roaită“ şi al pe şantierul la- ]
Această trăsătură îşi găseşte structivă în educarea şi mobi- i realizat planul în proporţie de 121,22 c pian 54 tone de semicocs. Acest suc ţii, care şi-au îndeplinit angaja ------------------1 un miting al minorului de 3
expresia în faptul că ea se pri mentele luate în cinstea zilei de 650 mm. din -j
cepe să stea de vorbă zi de zi lizarea maselor largi la con la sută. ces dovedeşte că harnicii muncitori 1 Măi. Colectiviştii din Rîu Băr oamenilor muncii la care a luat i Hunedoara ca ţ
cu milioane de oameni ai mun bat, Peşteniţă şi Demşuş, care cuvîntul tov. George Homoştea- t instalator de i
cii în limbajul lor, pe înţelesul struirea vieţii noi, socialiste. Întrecerea socialistă continuă cu a- sînt hotărîţi să obţină rezultate şi mai an de an au obţinut recolte spo conducte. Ca ]
lor şi în faptul că ea este scrisă Este adevărat, în presa noa rite de cereale, au venit cu toţii nu„ prim-secretar al Comitetului I m e m b r u de ]
de mase, pentru mase. I
stră nu-şi găsesc loc materia celaşi entuziasm şi în luna mai. bune în cursul acestei luni. Printre raional de partid Sebeş. I
Presă comunistă este pusă în lele instigatoare la război, nici Astfel, în primele 3 zile din această cei mai buni, pot fi număraţi şeful După miting a avut loc- un (.
slujba ideilor şi politicii parti
dului clasei muncitoare; ea este cele care preamăresc sistemul lună, colectivul furnalului nr. 2 şi-a de schimb Adam Proşan, sudorul Con concurs de motociclete, o serba c
condusă nemijlocit de către depăşit sarcinile de plan cu 110,3 tone re populară în locul numit „A- L
partid — exponentul cel mai de bazat pe exploatarea omului de de fontă, iar cel al furnalului nr. 1 stantin Bucur şi prim-încărcătorul Vic t
votat al intereselor poporului. către om şi nici cele care prea tor Şimon. rini" şi concursuri între echipele I r pariid este me- }
Spiritul de partid este trăsătu artistice din oraş şi de la sate.
ra fundamentală care caracteri măresc pe hoţi şi asasini ca pe cu 56 tone de fontă, llie Costiuc, Adam Ing. ION ANCIU Gu acest prilej a avut loc şi t ren în frun- ^
zează Orice ziar comunist, în L tea
treagă activitate a presei de nişte eroi. De fapt, astfel de Kiss, Simion Stănculea, lonascu Mun uzina „Victoria"-Călan întrecerii socialiste, în- 1
tip nou. la miting unde au făcut cunoş festivalul orăşenesc al tinere ţ- suîleţind prin exemplul său 1
materiale ar fi respinse cu dez tinţă cu colectivişti noi, din alte tului.
Gontinuatoare credincioasă a sate ale raionului.
glorioaselor tradiţii ale presei gust de masa cititorilor noştri. 34? lo n e p e s t e au [ ş i' pe ceilalţi tovarăşi de 3
revoluţionare create de Lemn, Presa din Republica Popu F. CHIRUŢA l muncă. !
presă sovietică constituie un Despre însemnătatea zilei de corespondent (. In cinstea zilei de 1 Mai,
strălucit exemplu pentru întrea lară Romînă continuă şi dezvol Colectivul oţelăriei Martin nr. 1 a « S şt chiar întrecuţi. Pentru a realiza
ga presă comunistă.
tă tradiţiile presei revoluţiona obţinut rezultate frumoase în prima acest obiectiv al întrecerii din a doua 1 Mai, a vorbit tov. Teodor Mu- _____ j_____ In Piaţa t tovarăşul Vasile Grigoruţă I
In presa sovietică îşi găseşte
o puternică oglindire uriaşa ex re şi progresiste din ţara noa etapă a întrecerii socialiste, elaborînd etapă, noi am hotărît să muncim tot reşan, prim-secretar al comite ) Mai, împodobi > şi-a depăşit norma de lucru ?
perienţă a constructorilor co stră în frunte cu „Scînteia“, peste prevederile planului însemnate mai bine pentru a ne depăşi zilnic tului raional de partid. Alba lulia tă c u 4 d,;aPele r cu 15-20 la sută.
munismului, sînt tratate pe După miting, a urmat serba | şt portretele tna- b ,
larg problemele ideologice ale experienţa acumulată în anii cantităţi de oţel. Acest lucru ne-a dat sarcinile de plan. După trei zile, deja Fruntaşa secţiei
mişcării muncitoreşti şi proble construcţiei socialiste, ea înva posibilitatea să raportăm la I Mai de avem peste plan 347 tone oţel, tone rea. Cu acest prilej au avut loc ----------------- rilor dascăli, a l
mele vieţii internaţionale, este a- ţă din experienţa presei comu păşirea angajamentului luat în cinstea care arată posibilităţile existente în sec numeroase competiţii sportive şi avut ioc în ziua de 1 Mai, la ore C Utemista AI- *
parătă cu fermitate cauza pro ţie, precum şi hotărîrea oţelurilor de a programe artistice pe estradele le 10, un miting al oamenilor l bu Cezariana ;
niste internaţionale şi în pri acestei zile. special amenajate.
gresului, păcii şi fericirii po
poarelor. mul rînd din experienţa glo întrecerea însă nu a luat sfîrşit. cîştiga întrecerea cu reşiţenii. SIDONIA RUSAN muncii. La miting a luat cuvin- • lucrează în e- f
corespondentă
rioasă a presei sovietice. Oţelarii reşiţeni, după cum bine se ALEXANDRU NOJOGAN tul iov. Ştefan Bourcanu, prim- ^ chipa legumi- I
Prim-topitor la ofelăria Atarlin secrefar al Comitetului raional ^ colă a G.A.S, I;
Presa din ţara noastră exer ştie, ne-au luat-o înainte. Aceasta nu Oamenii mun-
| cii din Brad au
cită un rol important în mobi înseamnă că nu pot fi ajunşi din ur- nr. 1 C.S. Hunedoara de partid Alba. Tov. Boureanu [ Mintia, secţia
lizarea oamenilor muncii la în sărbătorit în a subliniat în cuvîntul său că t Deva. Sîrguin- p
făptuirea politicii partidului şi Vom realiza succese si mal m ari Brad i mod festiv ziua ^ ţa şi dragos- i
guvernului de construire a so muncitorii din întreprinderile o-
raşului şi raionului Alba au in-
Colectivul de laminatori care deser solidarităţii in tîmpinat măreaţa sărbătoare a r(. tea pe care o
cialismului şi apărare a păcii. Acest succes însă nu epuizează po-
Militînd pentru aplicarea în veşte laminorul de 800 mm. a primit sibiliiăţile noastre. Ca dovadă stau cele ternaţionale a clasei muncitoare oamenilor muncii de pretutin j- depune în mun-
nu de mult steagul roşu de fruntaş pe - 1 Alai.
viaţă a hotărîrilor Congresului ramură pentru realizările obţinute în aproape 300 tone oţel laminate peste Spre Piaţa Stalin, încă din deni cu realizări deosebite. L ca de întreţi-
al doilea al partidului, presa semestrul II al anului trecut. Cu acea plan în primele trei zile ale lunii cu
noastră a adus în anii din ur stă ocazie laminatorii s-au angajat să rente. Acest lucru dovedeşte hotărîrea primele ceasuri ale dimineţii se Cu prilejul mitingului, oame nere a răsadurilor i-au a- -j
mă un aport serios la dezvol elaboreze pînă la sfîrşitul anului încă colectivului nostru de a dezvolta pe revărsau coloane de tineri şi nii muncii şi-au' manifestat de ţ dus aprecierea tovarăşelor ei
tarea industriei şi producţiei 2.000 tone laminate: total angajament, mai departe succesele obţinute pînă a- vîrstnici pentru a participa la votamentul faţă de ideile inter I şi a conducerii secţiei. In Î
industriale, la transformarea so 8.000 tone. cum, de a menţine la Hunedoara mitingul oamenilor muncii. In naţionalismului proletar, faţă de f cinstea zilei de 1 Mai s-a si- 1
cialistă a agriculturii, la ridica steagul cîştigat. jurul orei 10 cînd piaţa era arhi unitatea ţărilor lagărului socia j- mat printre fruntaşele sec- -J
rea nivelului cultural şi politic Pînă la 1 Mai, din aceste tone au plină, de la tribună, tov. Remus list, hotărîrea lor de a merge ţ ţiei. La repicatul roşiilor, un-
al maselor largi. fost produse 3.G68, ceea ce reprezintă IOAN MUNTEANU Podeleanu, prim-secretar al Co
depăşirea angajamentului luat în cins secretarul organizaţiei de bază mitetului raional de partid Brad, şi pe viitor pe calea construirii, t de a muncit în ultima vre-
In prezent, partidul cere pre- tea lui 1 Mai cu mai bine de 2.000 laminorul 800 mm. C.S. Hunedoara a vorbit celor peste 2.000 de oa
tone. socialismului în R.P.R. ^ me, şi-a realizat norma zilni- ^
(Continuare tn pag. 3-a) meni ai muncii despre ziua de
In cursul după-amiezii a avut ^ că în porporţie de 145-150 la "]
f sută. , ¦ ţ 1
loc o serbare cîmpenească.
aa&VJM. 5
W/VW\^*
: -------- ------->. — ......... .... .............. . . ..
W A / W. / v ^ W vV'AAAAAWVNAAA^A'WVVWVvV vV W /W v W W W ^ W V W v V v V v W W V y W \ W \ \ \ \ \ -;v\VA/ W ^^^^A ^A A N W v^A ^A A V V V V V ^^^^\^y^V :