Page 50 - 1959-05

Pdi?. 2 DRUMUL SQÇJA.LISMULUI <Vr. 1353

Cunoaşteţi sistemul nostru solar ?

Planeta Mercur este cea mai apropiată de Soare din cele
9 planete mari ale sistemului solar. Distanţa de la ea la

Soare este în medie de 58.000.000 km.

Planeta Mercur are un volum de 15 ori mai mic decit al

Pămintului şi este întoarsă întotdeauna cu aceeaşi parte spre

')) Soare. Temperatura acestei părţi atinge 400 grade. Pe partea

V opusă Soarelui, domnesc întunericul şi frigul veşnic.

V Planeta Venus are dimensiuni egale cu ale Pămintului. SPRE ÎNALTUL CERULUI IMPRESII DINTR-O J
Ea este înconjurată de o atmosferă densă şi de un strat des 1
de nori. Din această cauză suprafaţa ei este practic inacce­ 1

sibilă observaţiilor. de S. Anohin croazieră pe Marea Neagră01)1
Pămîntul, care se învlrteşte în jurul Soarelui cu viteza

de 30 km. pe secundă este situat la distanţa de 149.500.000 Erou al Uniunii Sovietice
km. de Soare. Această distanţă este de aproape 4.000 de ori

¦i mai mare decit perimetrul Pămintului. tră în picaj. Viteza creşte ra­ 1
pid: 100, 120, 150, 200. Deocam­
;> --------------------- CU de frumoasă,. dar în acelaşi tí.mp cil -de grea este profesia ‘de dată totul decurge normal, nu La Odesa 1
aviator I Dintre - toţi aviatorii insă,- misiunea cea mai grea o au, fără observ nici un fel de vibraţii.
Jlămti caapie iub- zăpadă îndoială piloţii de încercare, primii care se înalţă la mari înălţimi cu ma­ Cu toate acestea arunc o privi­ îmbarcaţi pe eleganta motonavă muncitoare de la fabrica de iută
şinile zburătoare, pentru a le încerca forţa, rezistenţa, vileza, înlr-un re la aripi. Nu, acestea nu vi­ C „Transilvania“, pornim din Con-
In sovhozul Astarinsk din Azerbaidjan, situat în Extremul cuvint calităţile. Ca şi pe ioţi aviatorii, dar mai mult decit pe toţi, pe brează. Dar iată că deodată şu­ L stanţa, cei mai mulţi pentru prima din O desa: Sonia şi Valentina Ol- -j
sud al U.R.S.S., în zona tropicală, în apropiere de frontiera piloţii de încercare ii caracterizează curajul, prezenţa de spirit, perspicaci­ ierătura aerului se transformă ( dată, intr-o croazieră pe Marea
cu Iran, s-a strins o recoltă de peste 40.000 de lâmii care s-au tatea. Cea mai mică neatenţie poate costa aţii viaţa pilotului cit şi distru­ într-un vuiet surd, produs parcă C Neagră, avind ca staţii de escală hova, care cu multă amabilitate j
copt sub zăpadă. Încercările repetate de a cultiva aici citrice gerea aparatului. de o coardă gigantică. Viteza a- l frumoase şi pitoreşti localităţi de
au eşuat, din cauză că o dată la cîţiva ani, regiunea este junge la 220 kilometri pe oră. L pe litoralul sovietic al Mării Ne- ne-au povestit despre Viaţa lor, des- 1
tj bintuită ele geruri ucigătoare pentru aceste plante. Uniunea Sovietică se mândreşte cu nenumăraţi aşi ai zborului, eroi Aripile planorului încep să tre­ ^ gre. Emoţia firească a primului
adevăraţi, care au- adus glorie patriei lor. Printre aceştia se. numără şi pi­ mure uşor... L contact cu pămintul Uniunii So- pre munca în fabrică. Am discutai 3
In sovhozul Astarinsk, pentru prima dată în Uniunea So­ lotul de încercare S. Anohin, Erou al Uniunii Sovietice, care a împărtăşit L vietice, cu oamenii săi minunaţi,
vietică se cultivă pe scară industrială o formă de lămîi tîrî- citilorilor revistei „Ogoniok“ o parte din cele mai semnificative aspecte ale Mai mult nu reuşesc să observ apoi despre arlă, despre planuri de -j
tari. Odată cu venirea frigului, rîndurile de copaci tîrîtori se vieţii salé de pilot de încercare. Considerlndu-le deosebit de interesante, le nimic. Din cauza vibraţiilor de ne face să nu dormim prima noap-
>') învelesc cu trei rinduri de tifon, care îi protejează astfel împo- reproducem, prescurtat, din „Ogoniok“ şi pentru cititorii ziarului nostru. te. Mai ioţi ne-am găsit, de alt- viitor. Binevoitoare, ele s-au oferit j
ll triva gerurilor şi vuiturilor reci. [_ fel, cile o ocupaţie creatoare.
să ne servească de călăuze prin 1
Iarna aceasta, în regiunea subtropicală a Azerbaidjanului, a L Dimineaţa. La orizont se ză-
^ reşte ţărmul sovietic. Megafoanele localitate. 1

de pe vas anunţă şi ele prima es- Ore întregi am colijulat jrurno- ^
ţ cală. Dar orizontul mării e înşe­
sul oraş de pe malul Mării Negre. ^
lător. Mai aveam de navigat încă
două ore pînă la Odesa. Prin bi­ Am mers pe slrada Lenin, cu dă- j
noclu scrutez zarea albastră. Dea-
L supra Odesei flutură steaguri, mul- diri semeţe, de curîrut construite, ~)
t te steaguri. E 1 Mai, sărbătoarea
>) căzut multă zăpadă care a acoperit cu un strat gros învelişul Pe planor B O o La Koktebel, Ia Şcoala supe­ înaltă frecvenţă, care se intensi­ t oamenilor muncii din întreaga lume. pe strada Puşkin, largă şi umbriiă
y:' de tifon al lămîilor. S-a constatat că sub acest original capi­ rioară de pilotaj, unde am ră­ fică cu repeziciune, planorul par­
Curentul ascendent de aer ur­ mas să lucrez ca instructor, se că explodează. Aripile se sfarmă Ajunşi în port, fără nici o for- de pomi, pe bulevardul Primorsiii, 1
şon de zăpadă, lămîii au continuat să se dezvolte, iar fructele că planorul sus, tot mai sus. efectuau şi zboruri experimenta­ pocnind şi o forţă groaznică, ru- [ maliiaie de vamă, arăiînd doar
lor s-au copt. Din cabină văd cum linia albas­ le. Intr-o zi am primit misiunea pînd curelele de fixare, mă arun­ t buletinele şi pronunţînd cuvîniul de curîrul modernizat, la Teatrul de ^
tră a orizontului se retrage par­ să execut un zbor neobişnuit. că în aer. Reuşesc să-mi păs­ t „turist“, păşim pe pămintul sovietic.
Calitatea lămîilor coapte sub stratul protector de zăpadă este că şi în faţa mea se deschide Trebuiau verificate în aer calcu­ trez calmul. Apuc inelul extrac- ţ" Toţi sîniem emoţionaţi şi privim Operă şi Balet, unul dintre cele
la fel de bună ca a celor ajunse la maturitate în condiţii obiş­ o privelişte de toată frumuseţea. lele unui constructor : care esté tor al paraşutei dar mă gîndesc
nuite. Fiecare copac tîrîtor de lâmii dă între 20— 60 de fructe. Deşi încîntătoare, nu pot să ad­ viteza maximă accesibilă pentru că voalura nu trebuie deschisă nesăţioşi vi jur. Portul esie înţe- mai mari din Uniunea Sovietică, la j
mir această panoramă decît planorul de tipul „Rotiront 1“. imediat: ea s-ar putea agăţa de l sai cu vase sub pavilioane sovieti-
_________ ________ =taa=------ = -------------- printr-o privire fugitivă. întrea­ Depăşirea vitezei maxime acce­ sfărîmăturile planorului. înving C- ce şi străine. Alături de „Transil- Gară, o construcţie măreaţă ridi- ^
ga atenţie mi-c concentrată a- sibilă putea avea ca urmare pro­ dorinţa firească de a trage ime­ L vania“ au ancorat în port două
Noua hală a In­ supra pilotajului. Pentru a-mi ducerea de vibraţii şi distruge­ diat inelul şi-mi continui căde­ ^ splendide vase de pasageri sovie- caia în numai doi ani etc. Din loc j
stitutului unional îndeplini misiunea — cel puţin rea aparatului. Ziua cînd am în­ rea liberă. Iar cînd paraşuta se ţ tic e : „Ucraina“ şi „Felix Dzerfin-
de electrotehnică 15 minute plutire şi aterizarea cercat acest planor nu o voi deschide, punînd capăt căderii C ski", cu care vasul nostru schim­ în loc, bufete bine aprovizionate 1
„V. I. Lenin“ pen­ fixă lingă punctul „T" — tre­ uita toată viaţa mea. In Cri- mele vertiginoase, inima mi se
tru încercarea- tran­ buie să zbor de-a lungul crestei meea era o toamnă minunată. umple de bucurie: „Sînt sal­ bă tradiţionalele saluturi prin su­ ojeră gustări, dulciuri, bere şi ira- ^
sformatoarelor şi a muntelui, dus şi întors, fără să Vîntul batea puternic. Pe o ase­ vat !“. Şi marea, şi soarele şi nete de sirenă.
altor aparate elec­ pierd din înălţime. Strîng pu­ menea vreme e o adevărată plă­ pămîntul — toate mi se par mi­ diţionalul cvas — o băutură răco- ^
trice de înaltă ten­ ternic manşa şi mă simt emo­ cere să execuţi un zbor cu pla­ nunate, nespus de minunate. Avem minimalul prilej de a par-
siune. Aici s-a in­ ţionat : doar nu ştiu încă să norul. Cînd am sosit !a aero­ C iicipa la parada militară şi demon­ ritoare şi hrănitoare în acelaşi timp- "]
stalat un generator zbor în împărăţia norilor şi fap­ drom planorul şi avionul care tre­ Am aterizat alături de rămă­
de impulsii de tul că mă aflu la o înălţime a- buia să mă remorcheze se aflau şiţele planorului distrus. M-am straţia oamenilor muncii din Odesa, Vînzătoarele poartă pe cap un jei j
7.200.000 volţi. tît de mare constituie pentru Ia start. Toţi cei prezenţi, care aşezat pe o piatră înfierbîntată cu prilejul zilei de 1 Mai. Cu toţii
mine o încercare serioasă. Din mă conduceau, erau emoţionaţi, de razele calde ale soarelui şi sîniem invitaţi în tribunele oficiale. de coroniţe din danielă de mătase T
In clişeu : Noua fericire, ea se sîîrşeşte repede. deşi se străduiau să ascundă a- am aprins o ţigară. Era foarte L Fanfara intonează Imnul de stat al
hală a Institutului Ies din nori, planez atent şi a- ceasta. Mie nu-mi era frică de plăcut să simţi că, în sîîrşit, te [ U.R.S.S. şi Internaţionala, apoi pil- apretaiă, fiecare semănînd cu o a-
unional de electro­ terizez fix la ,,T“. primejdie. Aveam încredere în găseşti pe pămînt. Deşi zborul C terniciil „Slavă pămintului nostru
tehnică dhi Mos- forţele mele, eram convins că de încercare s-a terminat cu o L msesc" cunoscut de noi din muzica devărată gusalcă. ¦)
...De la acea zi memorabilă, dacă va fi nevoie mă voi putea săritură forţată cu paraşuta, el t lui Borodin şi Ceaikoaski.
C Q V fl,, cînd am primit carnetul de pla- folosi de paraşută. L De la tribună se rosteşte o Pe sirăzi e mare animaţie. Pie- j
norist, au trecut mai bine de 25 mi-a lăsat o necunoscută sen­ q scurtă cuvîntare după care valuri
de ani. De la planor am trecut ...Descriind cercuri largi, avio­ zaţie de muncă Creatoare. In su­ ( de urate se fac auzite de la un ca- tonii sînt îmbrăcaţi de sărbătoare. 1
la avion, devenind pilot de în­ nul ridică planorul meu mai sus, fletul meu vibrau un fel de coar­ C păi la altul al coloanelor de demon­
cercare. In prezent; deşi pilotez tot mai sus. Iată, acul altimetrur de deosebite!... Tocmai atunci, ic stranţi. începe parada, după care Grupuri gălăgioase de jete frumoă- ^
nave grele cu mai multe motoa­ în mijlocul rămăşiţelor planoru­ urmează demonstraţia oamenilor
lui indică 2.500 metri deasupra lui meu, asemenea unui marinar muncii. se, pline de sănătate şi vioiciune, -j
naufragiat, m-am gîndit pentru
Ne-am întors pe navă cu impre- vesele şi comunicative se plimbă ]
Jţ sil minunate, de neuitat, comentînd
^ cu toţii emoţionaţi proporţiile şi însoţite de tineri chipeşi. Din dis- j
L frumuseţea parării şi demonstraţiei.
L După ce am servit grăbiţi masa, cuţiile purtate cu tinerii intllniţi ^
[• gătită de bucătarii navei — ade-
^ vârâţi maeştri ai artei culinare — prin oraş am aflat că ei lucrează 1
^ am pornit în grupuri mici prin
L Odesa. Am vizitat mai îrvtii scările şi în acelaşi timp îşi compleciează -j
t. Odesei, intrate în istorie prin epi-
l~ sodul „Crucişătorului Potemkin“. cunoştinţele de cultură generală, •]

f Pe stradă am cunoscut două tinere fiind înscrişi la şcoli serale sau fără j

frecvenţă. In timpul liber merg la 1

operă, fac sport, organizează audi- 1

ţii colective de muzică sau fac ex- ^

cursii pe mare şi pe litoral. Cu J

toţii vorbesc cu mîndrie de pers- ^

pectivele şi viitorul lor şi al patriei

sovietice în septmal.

Un grup numeros de tineri sovle- j

tici ne-a însoţii pînă am urcat din D

nou pe motonavă. Ne-au făcut sem-

re, avioane de vînătoare super­ punctului de decolare. Această prima dată la menirea pilotului ne prieteneşti cu mîna cînd vasul
sonice, am rămas pe mai depar­ înălţime este suficientă. Mă des­
te un îndrăgostit al planorismu­ prind de avion şi rămîn singur de încercare, la sarcinile şi răs­ s-a îndepărtai de ţărm. Discutasem j
lui, amintindu-mi cu drag de în aer. Este timpul să încep în­ punderile sale mari.
şcoala de pilotaj, care mi-a dat cercarea. Indicatorul de viteză doar cîteva ore, dar am simţit o )
primele deprinderi de zbor, care arată 65 kilometri pe oră. îm­ La cîteva zile după încercarea
mi-a insuflat curaj şi stăpînire ping lin înainte manşa de di­ planorului „Rotfront 1“, la şcoa­ mare părere de rău plecin d: pâră- t
de sine. lă a sosit o telegramă. Eram
recţie, planorul se apleacă şi in- chemat urgent la Moscova. seam o familie soum.pă de tovarăşi, -j
M-am despărţit cu părere de rău
de prieteni adevăraţi. Duceam cu )

noi însă amintiri plăcute: vederi 1

din Odesa oferite de tineri sovie- t

tici, !olografii, adrese, autografe -j

de tovarăşi, de şcoala care m-a şi, în inimă, chipurile lor deschise, -j

făcut aviator. Şi în prezent loca­ pe care aiîi de repede le îndrăgi- j
litatea Koktebel şi cerul Crimeei
Pornind dela im ziar »căruia au lucrat cu entuziasm îmi sînt scumpe ca o casă pă­ sem. 1
numeroşi lucrători, începe să rintească, ca o amintire plăcută
9 O „curgă" năvalnic şi proaspăt din tinereţe. Am pornit spre alte meleaguri 1

(Va urina) sovietice, spre renumita staţiune ^

din gura maşinii. lalta, unde ne aşteaptau noi emo-

In drum spre fabrică, uzină, lelor scrise de redactori, cola- trimise din nou la linotipişti Antrenaţi în iureşul muncii, ţii, noi privelişti încîntătoare, noi

întreprindere, instituţie sau boratori şi corespondenţi volun- pentru ca aceştia să culeagă lucrătorii nici nu observă că prieteni. j

şcoală, vi se întîmplă adesea tari. Această „întîlnire“ e, deo- bine rîndurile greşite. Şi în acele ceasornicului indică o Aflaţi că ... GHEORGHE STOICOVIC1 j
să zăboviţi dimineaţa citeva bicei, de scurtă durată deoa- timp ce linotipiştii culeg de zor oră trecută de miezul nopţii.
secunde în faţa chioşcului de rece secretariatul de redacţie, iar corectorii citesc şpalte du- In timp ce noaptea e stăpînă J '— t ' —J ,— 1 1_J ,__ t \_t . r . , i l . /. i. U .fi..

difuzare a presei pentru a alcătuind machetele paginilor pă şpalle, o muncă intensă pe întregul oraş, într-o secţie Noul elicopter realizat Tainele muntelui Mug
cumpăra ziarul preferat. 11 im- a tipografiei, acolo unde se
păturiţi cu grijă, îl băgaţi în ziarului, indică caracterul şi desfăşoară paginatorii. Ei a- „scoate" ziarul, munca e în de constructorul sovietic de avi­ O întîmplare interesantă s-a de documente scrise pe perga­
buzunar şi în timpul liber îl plină desfăşurare. Numărate petrecut acum un sfert de veac ment, hîrtie de mătase şi bum­
citiţi, pe îndelete. Faceţi lucrul corpul de literă pentru fiecare şează fiecare material cules la automat, ziarele sînt împache­ oane M. L. Mii este cel mai ma­ pe muntele Mug, în Asia Cen­ bac. Cercetările au arătat că sub
acesta zi de zi. Citiţi cu plă- tate cu grifă şi pregătite pen­ trală. Păstorul Djur Aii din sa­ ruinele străvechii cetăţi s-au păs­
cere un material atrăgător, a- manuscris şi acestea iau apoi linotip în „pagini" de metal, tru a fi expediate cu primul re din lume. El este de două ori tul Hairabad a găsit într-o groa­ trat scrisori preţioase rămase de
preciaţi o imagine sau un pei­ tren spre cititorii săi care, di­ pă de pe vîrîul muntelui un coş la sogdiiţî — strămoşii tadji-
saj frumos prins pe peliculă calea tipografiei, avînd fiecare culeg titlurile pentru fiecare mineaţă de dimineaţă, în fie­ mai mare decît elicopterul „S-56" unde se afla o scrisoare în care, cilor şi uzbecilor din zilele noas­
? cdie fotoreporter, văa amuzaţi care zi, zăbovesc citeva secun­ cu tuş negru, erau scrise cîteva tre.
< privind o caricatură reuşită, un „domiciliu stabil" în una din articol şi apoi, pe măsură ce de la chioşcul de difuzare a — cel mai mare elicopter ame­ cuvinte într-o limbă necunoscută.
spuneţi tovarăşilor de muncă presei pentru a-şi cumpăra Această scrisoare enigmatică a In prezent, Ia secţia din l e­
paginile ziarului. şpaltele cu greşeli se întorc ziarul preferat. rican. Elicopterul „MI-6“ poale interesat îndeaproape pe oamenii ningrad a Institutului de orien­
că vă place aspectul unei pa- talistică al Academiei de .Ştiinţe
gini de ziar, sau al ziarului impsrăfia plumbului de la linotipişti, scot greşelile, CONST. MACOVEI transporta concomitent 70-80 de de ştiinţă. Curînd, pe muntele a U.R.S.S. — s-a început edita­
potrivesc bine materialele în rea unor manuscrise unice păs­
persoane, sau poate transporta în Mug, acolo unde pe vremuri se trate la institut. Cu acest prilej
p/u greşim deloc dacă afir- pagini pentru ca acestea să vor fi editate şi manuscrisele
locuri greu accesibile încărcă­ înălţa vechea cetate Abargar, sogdiice, care au zăcut în pă­
!năm că, ajungînd în tipogra­ nu fie strîmbe. mînt mai bine de un mileniu.
turi grele ca, de pildă, autove­ în urma săpăturilor a fost des­

fie, manuscrisele intră într-o Paginii bine încheiate, fără hicule, tractoare, maşini folosite coperită o întreagă arhivă — 80

adevărată împărăţie a plutnbu- greşeli, care cîntăreşte aproxi- în construcţii, diferite utilaje.

(up Literele de pe hirtie se mativ 50—60 kg., i se face o

întreg in ansamblu. Dar, v-aţi transformă în litere de plumb, baie cu benzină pentru a fi

întrebat vreodată, dragi citi- rîndurile de manuscris .— în curăţată de cerneală şi ea este

lori, cită muncă se ascunde rinduri, de asemenea de plumb, aşezată apoi pe „calandru".

in cele patru pagini ale zia- Maşini ingenioase şi cotnpli- Deasupra rîndurilor de plumb

rului, cile eforturi, cîţi oameni cate, mînuite de muncitori ca- ale paginii se aşează un car-

au muncit intens pentru ca Uf?câţi şi entuziaşti, fac ca, ton de o compoziţie specială La le le neobişnuite

dvs. să puteţi cumpăra ziarul treptat, treptat, ziarul să de- şi totul este supus unei pre-

de la chioşc in fiecare dinii- vinQ un „produs finit", bun siuni de 200 atmosfere. Numai Mstislav Korelov, colaborator ştiin­ paralel cu cantitatea sporită de umidi­
ţific al Academiei de Ştiinţe a R.S.S. tate din primăvara aceasta a contribuit
neaţă ? Multă muncă, mulţi pentru ca cititorii să-l admi- două minute sînt suficiente Kazahe, a găsit la poalele lanţului nor­ la dezvoltarea formei cu multe flori
dic al munţilor Tian-Şan o specie de pe aceeaşi tulpină.
oameni! re, să-l citească. Acest proces pentru ca acest carton, scos de lalele cu totul rare — cu două şi trei
$ fiind lotuşi mai complicat, îl sub calandru, aşa-numitul flori pe aceeaşi tulpină. Florile de o Se ştie că în mod obişnuit laleaua
vom prezenta cititorilor noştri „flanc", de mărimea unei pa­ culoare roşu închis cresc la o altitu­ dă o singură floare pe tulpină. Numai
In rerfacfîe dine de 1.000 m. pe un cîmp arat pen­ în condiţii experimentale, în 1053, cer­
tru prima oară şi semănat cu grîu. cetătoarea sovietică Zinaida Boceanjeva
Conţinutul ziarului, cum e nsa cum el se desfăşoară zi gini de ziar, să aibă imprima- Arătura executată la mică adîncime nu a reuşit să obţină tm exemplar unic
şi firesc, este elaborat de că­ de zi, în ordinea succesivă a le în el toate literele şi sem- a dăunat bulbilor plantei şi, probabil, de lalea cu două flori pe o singură
tre colectivul redacţional, aju­ tuturor operaţiunilor. nele pe care le conţine pagina tulpină.

tai de colaboratorii şi. cores­ Primii care fac cunoştinţă de plumb,

pondenţii săi voluntari, care, cu manuscrisul sînt linotipiştii Dine uscat, flancul este in-

adevărate antene ale ziarului, care, potrivit indicaţiilor, „cu- trodiis intr-o maşină specială,

il informează zilnic despre nou- leg" materialul cu „aldine“, unde se toarnă peste el plumb

lăţite dintr-o localitate sau al- cu „drepte“ sau „cursive“, pe topit la o temperatură de 220- Un aparat individual de salvare

ta, de Ia locurile de muncă sau format de o coloană, de două 230 grade şi se obţine astfel

odihnă. Redactorii ziarului sau pe mai. puţin, aşa cum e o „placă" de plumb — care Specialiştii sovietici au reali­ brăcăminte este împins în mo
zat un aparat individual de sal­ automat Ia suprafaţă cu capt
merg pe teren, se documentea- prevăzut în machetă şi pe ma- corespunde unei pagini de ziar. vare care satisface întru totul în sus. Fără să depună vreu
înaltele cerinţe impuse de con­ efort, el ocupă o poziţie stabili
ză, slau de vorbă cu oamenii, iînscris. Rîndurile de plumb ob- Plăcile se curăţă bine şi sînt venţia internaţională din 1948 pe spate, cu un unghi de încli
cu privire Ia protecţia vieţii uma­ nare de aproximativ 45 grade î
) iar apoi, întorşi în redacţie, liniile de la linotip sînt aşezate introduse apoi în rotativă. Du- ne în largul mării. raport cu orizontul.

scriu, dau formă publicabilă de „paginatori" în ordine pe pă ce se introduc toate plă-

datelor şi evenimentelor inie- „işi.f", date cu cerneală, se cile în rotativă, ele sînt bine

resante pe care le-au cules, aşează deasupra lor o hirtie potrivite pentru a se imprima

Prima formă a materialului e umedă şi apoi, cu ajutorul unei uniform pe hirtie şi se aşteap- îmbrăcămintea este căptuşit
cu un material plastic spongio
aşa-numitul „manuscris" care, prese, se obţine aşa-numitul fă doar „verdictul" redactoru- Este vorba de o îmbrăcăminte care este de două ori mai uşo
de protecţie care permite să se decît pluta folosită înainte.
btitut la maşina de scris şi „şpalt". Acesta este citit apoi lui de serviciu care mai citeşte menţină într-o poziţie neprimej-
dioasă capul unui om aflat în Noua îmbrăcăminte de protet
\ „văzut" de şeful secţiei, ajun- de corectori pentru a fi „scoa- odată ziarul în „albe“ de la apă şi care şi-a pierdut cunoştin­ ţie a fost încercată în cele mi
ţa. După ce cade sau sare în variate condiţii. A început fabr
/ Se la secretariatul de redacţie, se" eventualele greşeli strecu- rotativă. Cinci acesta spune apă, omul purţînd această îm­ carea ei |n masă.

^ A id e, am putea spune, locul rate în timpul culesului ia li- „cla", mecanicul porneşte rota-

( de întîlnire a tuturor materia- nolip. Şpaltele cu greşeli sînt tiva şi ziarul, pentru apariţia La línotío se culege de zor.

' »—/ W v , --''VvTs.