Page 51 - 1959-05

Nr. 1368 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

naagsgaaBBHBBi

in sprijinul siderurgiştilor MM TELEGRAME E X T E R N E

Colectiviştii din Congresul

Ilia muncesc cu sin d icate lo r din

însufleţire pentru R. C e h o s lo v a c ă

a-şi îndeplini an­ PRAGA (Agerpres). — Iii
cadrul şedinţei din după-amia-
Conferinţa regională de par­ deşi mici şi tinere, sînt hotărîte sectoarele dispun de suficiente PENTRU MINERII DIN VALEA JIULUI, O BIECTIVUL gajamentele htale za celei de a doua zile a Con­
tid din ianuarie anul acesta, a să se impună ca cele mai bune locuri de muncă. Măsura aceas­ în întrecerea lan­ gresului sindicatelor din R. Ce­
trasat minerilor Văii Jiului sar­ în întrecerea ce se desfăşoară ta a fost extinsă, de altfel, şi O TONĂ DE CĂRBUN E PE sată de colectiviştii hoslovacă, care are loc la Pra-
cina de a spori cantitatea de între sectoarele exploatărilor la lucrările de înaintare din ca­ din Nădăştia Infe­ ga, au luat cuvîntul numeroşi
cărbune cocsiiicabil extras pen­ miniere din Valea Jiului. drul minei. rioară. delegaţi străini. Participanţii la
tru a-i sprijini în acest iei pe congres au fost salutaţi de re­
furnaliştii de la Hunedoara şi Aceste două sectoare nu sînt Conducerea tehnică de la mi­ In clişeu : Un prezentanţi ai sindicatelor din
Gălan. Cum era de aşteptat, fruntaşe numai datorită faptului na Vulcan, sub îndrumarea co­ grup de colectivişti Polonia, Chile, R.D. Germană,
hărnicii mineri au răspuns a- că şi-au depăşit cu mult sarci­ mitetului de partid, şi-a propus din G.A.C. „Dru­ Japonia, R. P. Ungară, R. D.
cestei chemări a partidului, an- nile de plan, dar colectivele lor ca începînd cu data de 15 mai mul lui Lenin" pli­ Vietnam, Maroc, Indonezia şi
gajîndu-se să extragă peste pre­ au reuşit — lucru deosebit de a.c., să creeze un curs de in­ vesc utlimele hec­ Irak.
vederile planului anual 95.000 important — să-şi realizeze pla­ struire a şefilor de brigăzi şi tare însămînţate cu
tone de cărbune, din care 45.000 nul de producţie ritmic. De a- de schimb. La acest curs se vor grîu. Anton Moisescu, vicepreşedin­
tone cărbune cocsiiicabil. La ceea, se poate spune şi fără purta discuţii pe tema realizării te al Consiliului Central al Sin­
lupta pentru realizarea acestui a exagera cîtuşi de puţin — că planului de producţie, a îmbu­ PRINCIPAL dicatelor din R. P. Romînă, a
angajament participă şi minerii minerii sectoarelor I şi II şi-au nătăţirii calităţii cărbunelui, cît transmis Congresului salutul oa­
din Vulcan. De altfel, cele 5.500 făcut pe deplin datoria, spriji- şi a obţinerii de economii la ma­ POST menilor muncii din Romînia.
tone de cărbune cocsiiicabil ex­ nindu-i în acest fel pe furnalişti teriale în vederea reducerii pre­
trase peste plan de sectoarele ţului de cost. Totodată, cei mai Irakul nu mai participă
I şi II de la Vulcan în perioada în lupta lor pentru a da patriei buni ingineri şi tehnicieni vor
1 ianuarie — 11 mai a.c., de­ da cursanţilor preţioase indica­ la „doctrina
monstrează că aceste colective, mai multă fontă. Să concreti­ ţii tehnice specifice locurilor de
muncă. Cu aceeaşi ocazie se vor Eisenhower"
zăm aceste afirmaţii prin cîteva
B A G D A D (Agerpres). — După
cifre: cum relatează postul de radio Bagdad,
într-un discurs rostit la conferinţa fe­
purta discuţii privitoare la cele deraţiei generale a industriaşilor, pri­
mul ministru Kassem a declarat că
In d icele de realizare a p lan ului C ărbune dat p este plan mai eficace metode de organi­ pe întregul bazin earb®niler Irakul nu mai participă la „doctrina
în perioad a zare a muncii, pentru folosirea Eisenhower“ şi a reafirmat că ţara sa
S e c to ru l A p rilie M ai la maximum a celor 8 ore de
Seetorul I 1 Ian uarie — Î l m ai lucru. va dezvolta relaţiile de prietenie cu
D ecada D ecad a D ecada D ecad a a.c. (fon e) (Urmare din pag. l-a ) soarta producţiei precum şi de faptul Tehnica nouă este încă departe de a ţările socialiste.
I-a Il-a IlI-a I-a După terminarea acestui curs, că sub îndrumarea organizaţiilor de fi pe deplin folosită peste tot. In a-
va începe un altul asemănător, depăşind prevederile stabilite iniţial. bază comitetele sindicale de sectoare ceastă privinţă trebuie să se manifeste in declaraţia sa el a arătat că ho-
HO 115,3 114,2 97,9 2 .5 1 2 la care vor participa toţi mai­ Colectivul minei Petrila, spre exem­ acordă mai multa atenţie atragerii un interes mai mare pentru ridicarea tărîrea guvernului irakian se datoreşte
ştrii şi tehnicienii. masei de muncitori la conducerea nivelului de calificare al muncitori­ faptului că „Irakul nu doreşte să fie
S e c to r u l II 109,2 113,9 115,7 102,3 2.089 plu, a realizat în primele 4 luni ale procesului de producţie printr-o mai lor, pentru îmbunătăţirea organizării parte la un acord agresiv. Nu vreau
In fine, trebuie arătat că în anului curent o productivitate cu 10,8 bună organizare a consfătuirilor de procesului de producţie, pentru apro­ să fim partenerii unei ţări care atacă
Din tabelul de mai sus se ve­ ansamblu, succese frumoase, a ultima vreme, la mina Vulcan, la sută mai mare decît prevedeau producţie şi prin aplicarea în viaţă a vizionarea ritmică a locurilor de pe altele. Declar lumii întregi că sîn­
de cum a fost realizat planul de avut în luna aprilie două bri­ se pune şi mai mult accent pe sarcinile de plan. propunerilor făcute în aceste consfă­ muncă. tem prietenii ţărilor socialiste. Voi în­
producţie la cele două sectoare, găzi care n-au reuşit să-şi facă problema aprovizionării cu ma­ tuiri. cerca personal să dezvolt această prie­
în cursul lunii aprilie şi în pri­ planul de producţie pe nici o teriale a locurilor de muncă, pe Ce ne învaţă experienţa acestui Minele din Valea Jiului au fost în­ tenie".
ma decadă din luna mai. decadă. Dintre aceste două bri­ problema asistenţei tehnice. De colectiv fruntaş ? Aci s-a acordat o Succese importante în ridicarea pro­ zestrate în anii regimului nostru cu
găzi, una este condusă de cu­ asemenea, s-a reuşit în cea mai atenţie deosebită creşterii randamen­ ductivităţii muncii obţin şi minerii din importante cantităţi de utilaje şi ma­ In acelaşi timp el a declarat că
Cifrele acestea demonstrează noscutul miner Traian Păcu­ mare parte, ca în fruntea bri­ telor în abataje şi reducerii la maxi­ sectorul I al minei Uricani, sectorul 5 şini menite să facă munca minerilor „noi sîntem de asemenea prietenii ţă­
că s-a muncit bine, că măsurile rarii. Cum se face că această găzilor să se afle cei mai pri­ mum a posturilor neproductive. Con­ al minei Aninoasa şi altele, în cate mai uşoară şi mai spornică. Aceste rilor apusene care doresc prietenia
luate au fost eficace. De altfel, brigadă — fruntaşă tot timpul cepuţi mineri, membri şi can­ ducerea minei, cadrele tehnice, între­ toate brigăzile de mineri îşi îndepli­ maşini pot fi mereu perfecţionate. noastră. Aşa trebuie să fie un stat
ţinînd seama de faptul că în tot — a rămas sub plan ? Este a- didaţi de partid, stimaţi şi apre­ gul colectiv au avut o preocupare nesc şi depăşesc sarcinile de plan. De aceea, este necesar să se acorde neutru". Premierul Kassem a declarat
acest timp locurile de muncă au devărat că a avut multe greu­ ciaţi de tovarăşii lor de muncă. deosebită pentru extinderea mecaniză­ o mai mare atenţie propunerilor ino­ că pentru prima dată în istoria ţări­
fost bine aprovizionate cu ma­ tăţi, dar este tot atît de adevă­ rii, pentru îmbunătăţirea metodelor de Din păcate, nu putem vorbi de exis­ vatorilor şi raţionalizatorilor. lor arabe femeile vor lua parle la con­
teriale' şi vagonete, că inginerii rat că sprijinul pe care l-a pri­ Că măsurile acestea au darul extracţie, pentru sprijinirea eficientă tenţa acestui tot de preocupări şi la ducerea ţării, arătînd că în componen­
şi tehnicienii au fost în perma­ mit pentru a trece peste aceste de a schimba lucrurile în bine a sectoarelor şi brigăzilor rămase în celelalte mine din Valea Jiului. Avem De asemenea, este necesară o mai ţa viitorului cabinet vor intra şi fe­
nenţă alături de mineri, că agi­ greutăţi a fost insuficient. o dovedesc faptele. Dăm exem­ urmă, ca ele să-şi îndeplinească sar­ sectoare şi chiar exploatări care ma­ mare preocupare pentru extinderea mi­ mei.
tatorii, membrii şi candidaţii de plu, tot sectorul II. La sfîrşitul cinile de plan. Nu întîmplător, numă­ nifestă o slabă preocupare pentru cii mecanizări.
partid au fost mereu în fruntea De altfel, nici la sectorul I lu­ primei decade din luna mai, din rul brigăzilor sub plan a scăzut la a- creşterea productivităţii muncii. Sec­ Confiscarea conturilor
tuturor acţiunilor, succesul apa­ crurile nu stau mai bine în a- cele 7 brigăzi care lucrează în ceastă mină, în intervalul ianuarie- toare cum sînt III Aninoasa, V sud Una din rezervele importante ale bancare din străinătate
re cu atît mai firesc. ceastă privinţă. cărbune, 6 au planul depăşit. aprilie cu 42 la su tă ! Trebuie remar­ Lupeni, III Lonea, şi altele în care e- creşterii productivităţii muncii o con­ aie foştilor acoliţi ai \m
In această perioadă mai slab cată de asemenea preocuparea care xistă serioase lipsuri în organizarea stituie extinderea experienţei fruntaşi­
Cu toate acestea, succesele Fireşte, deficienţa aceasta a stă sectorul I, care n-a reuşit există la această mină pentru lichi­ muncii, în aprovizionarea cu mate­ lor. In Valea Jiului există brigăzi frun­ Batista
puteau fi şi mai valoroase. Şi, fost sezisată şi de către comi­ să-şi realizeze planul de produc­ darea fluctuaţiei de muncitori şi pen­ riale etc. sînt cu mult rămase în taşe care au acumulat o bogată ex­
spunînd aceasta, ne referim la tetul de partid şi de către con­ ţie. Acest lucru este justificat de tru ridicarea nivelului lor de califi­ urmă în această direcţie. perienţă, dar alături de acestea mai NEW YORK (Agerpres). Du­
faptul că nu toate brigăzile ce­ ducerea tehnică a minei. Ca ur­ care. există, din păcate, destul de multe pă cum relatează din Havana zia­
lor două sectoare şi-au îndepli­ mare a acestui fapt, s-au luat greutăţile ivite şi pentru înlătu­ Sarcina trasată de Conferinţa regio­ brigăzi care nu-şi îndeplinesc sarci­ rul „New York Times“, guvernul
nit ritmic planul de producţie. o serie de măsuri pentru îmbu­ Un rol hotărîtor în obţinerea de nală de partid de a se ajunge în nile de plan. A lupta în cadrul în­ cuban „a confiscat creditele ban­
Pentru exemplificare vom lua nătăţirea situaţiei. rarea cărora se depun eforturi randamente mari la mina Petrila l-a anul 1960 la o productivitate de o trecerii socialiste pentru ridicarea care din străinătate ale unui nu­
sectorul II. Din cele 7 brigăzi, avut ridicarea nivelului activităţii or­ tonă de cărbune pe post pe întregul acestor brigăzi la nivelul celor frun­ măr de 117 societăţi şi 18 per­
care au lucrat în cărbune în O primă măsură este aceea susţinunte. „Sîntem siguri că ganizaţiilor de partid şi sindicale. bazin carbonifer, trebuie considerată taşe — iată una din principalele în­ soane particulare care s-au făcut
cursul lunii aprilie, numai două că, începînd de la 1 mai a.c., la Toate succesele obţinute sînt strîns ca principalul obiectiv care stă în datoriri ce revin în prezent organiza­ vinovate de crime împotriva eco­
(acelea conduse de Qantz şi locurile de muncă s-au reparti­ vrednicul colectiv va raporta la 1legate de faptul că organizaţiile de faţa minerilor din Valea Jiului. ţiilor de partid şi sindicale. nomiei naţionale şi de îmbogăţire
Tiţu), au reuşit să-şi îndepli­ zat atîţia oameni cît era bază analizeaza cu competenţa cele ilegală la adăpostul regimului
nească planul pe fiecare decadă. nevoie, evitîndu-se astfel aglo­ a doua decadă că şi-a depăşit mai importante aspecte ale activităţii Experienţa colectivului minei Pe­ Avem mari posibilităţi de sporire a răsturnat al preşedintelui Batis­
Şi mai grav este însă faptul că meraţiile. Acest lucru a fost po­ economice luînd hotărîri corespunză­ trila, care a realizat un ritm frumos productivităţii muncii în bazinul car­ ta“.
acest sector deşi a obţinut, în sibil numai de la această dată, planul“ — este părerea tovară­ toare, că ele îndreaptă atenţia muncii de creştere a productivităţii — ritm bonifer al Văii Jiului. In interesul spo­
datorită faptului că abia acum politice spre rezolvarea problemelor e- care mai poate fi şi el îmbunătăţit 1 ririi producţiei de cărbune, în intere­ Nu sînt publicate date oficiale
şului director al minei, Iosif Go- — arată că sarcina trasată de partid sul dezvoltării economiei naţionale şi privitoare la valoarea bunurilor
confiscate, scrie ziarul, dar fără
toţ, căreia ne alăturăm şi noi. îndoială, ea reprezintă cîteva mi­
lioane de dolari.
Ing. N. AMDRONACHE
Guvernul cuban a întreprins,
< de asemenea,' cercetarea situa­
ţiei la aproximativ 100 de socie­
!n t r e c e r ş c o senţiale ale producţiei, că s-au obiş­ poate fi îndeplinită. ridicării nivelului de trai al întregului tăţi în legătură cu acuzaţia de
luare de mită care i-a parvenit.
nuit să trimită comuniştii să lucreze In Valea Jiului mai sînt încă multe popor muncitor, să folosim din plin Au fost confiscate 60 yaht'uri, a-
proximativ 500 de proprietăţi de
în locurile de muncă de care depinde de făcut pentru creşterea productivităţii. aceste posibilităţi 1 la oraşe şi 72 de ferme, între
care multe au fost cumpărate
In scopul îmbunătăţirii disci­ de clasă fruntaşă pe ciclul me­ structiv-educativ a fost dezbătu­ din fondurile statului de acoli­
ţii lui Batista.
plinei, frecvenţei şi curăţeniei diu. tă de nenumărate ori în cadrul
Rămăşiţele rebelilor
claselor, conducerea Şcolii medii O chestiune de prim ordin era organizaţiei de bază U.T.A4. pe S IF A \ Y 1) IL A G i i B N B M \ EU ! I EU 13 din Sillavesi
din Sebeş a organizat o întrece­ asigurarea unei cît mai bune clasă. S-a accentuat în specia!
re între clase. Dacă pînă atunci curăţenii în clase. Pentru aceasta pe problema disciplinei liber con­ încearcă să fugă
aceste laturi ale activităţii şco­ s-au constituit grupe formate simţite, trasîndu-se fiecărui ufe- Cultura pătlăgelelor roşii în Bornco britanic
lare erau privite cu un oarecare din patru elevi care, după termi­ mist sarcina de a antrena ele­
dezinteres de către elevi, în c a ­ narea cursurilor, aVeau să facă vii în realizarea acestui ţel. De DJAKARTA (Agerpres). —
Departamentul Informaţiilor al
(tomatelor) pe cordoane orizontaledrul întrecerii fiecare clasă s-a curăţenia clasei. Şi în ceea ce asemenea, în orele educative to­ armatei indoneziene a anunţat că
îngrijit ca să obţină cele mai priveşte prezenţa s-au obţinut varăşul diriginte a SLjbliniat im­ conducătorii clicii rebelilor din
Sulavesi de nord, care au încer­
bune rezultate. rezultate bune, ajungîndu-se ca portanţa menţinerii disciplinei In mod obişnuit roşiile, cu niente la culturile ce necesită chiderea şanţurilor de irigare cat să ducă tratative de pace cu
guvernul central, vor acum să
Colectivul clasei noastre, spri­ majoritatea elevilor să frecvente­ în timpul orelor de curs. excepţia soiurilor pitice, se cul­ araci, dăm mai jos pe scurt a- (canale secundare) şi astuparea fugă pe mare la Tawau în Bor-
neo de nord britanic său în Fi­
jinit de iov. profesor "diriginte ze cu regularitate cursurile. O Odată obţinut acest drapel, tivă arăcite. Aracii (parii), con­ vantajele culturii roşiilor pe lor după udare, se poate face ii nine.
Boris Guzum şi de către orga­ condiţie esenţială pentru desîă- ne vom strădui să-l păstrăm stituie o problemă în ceea ce cordoane orizontale (spalieri), uşor cu rariţa. Depistarea dău­
nizaţia U.T.M. pe clasă, a reu­ şurarea în bune condiţiuni a ore­ pînă la sfîrşitul anului şcolar. priveşte procurarea, cît şi în­ după metoda ing. Ghenovici, fa­ nătorilor se face cu uşurinţă, ta­ In urma intensificării atacuri­
Colectivul clasei a Xl-a B. de la treţinerea şi pregătirea lor. Pen­ ţă de cea pe araci. lia instalaţiilor şi a culturii fiind lor forţelor guvernamentale, e-
şit ca la sfîrşitul perioadei de lor de curs era disciplina. Im­ tectivul trupelor rebelilor din
întrecere să cucerească drapelul portanta atesteia în procesul in- Şcoala medie'din Sebeş tru eliminarea multor inconve- Prin această metodă se face mica (50—60 cm). Sulavesi de nord a fost în mare
parte nimicit. Intre 2 martie şi
iKgsBgcag&gEBacara&igdBaBgEsggg o economie de peste 5.000 lei la In locul a 30—35 mii bucăţi 30 aprilie a.c. trupele guverna­
hectar., numai prin diferenţa de araci la hectar, se folosesc cir­ mentale au provocat mari pier­
cost a aracilor faţă de cea a ca 4.150 bucăţi ţăruşi de 80 cm. deri rebelilor (1641 de morţi,
Din experienfa gospodăriilor agricole colective fruntaşe cordoanelor, iar la manoperă se înălţime cu o grosime de 5—8 546 de răniţi, iar 2.343
de rebeli au fost capturaţi sau
Cum am reuşii să dezvoltăm şi sa m ărim face o economie de instalare de cm., de formă rotundă sau fa­ s-au predat). La 11 mai, cînd au
peste 2.000 lei la hectar. ocupat Mamudju, o bază a ban­
sonaţi în 4 colţuri, 215 kg. sîr- delor Dar Ui Islam din Sulavesi
de sud, trupele guvernamentale
Prin aplicarea metodei pe mă de fier, galvanizată, cu dia­ au ucis 112 bandiţi membri ai
bandelor Dar UI Islam. Trupele
rentabilitatea ferm ei de bovine cordoane orizontale se obţine o metru de 2 mm., 20 kg. cuie- guvernamentale au reţinut de a-
coacere mai timpurie şi unifor­ semenea trei nave străine din a-:
mă cu cel puţin 15—20 zile fa­ scoabe (din cele ce se întrebu­ propierea portului Mamudju,
ţă de roşiile cultivate pe araci,
Gospodăria colectivă din Cli­ la ore fixe, respectîndu-se în a- se face acum din vase emaiiate, Aceasta datorită, pe de o parte, deoarece fructele fiind aproape inţează la împrejmuirea cu sîr-
nic a luat fiinţă în anul 1952. celaşi timp cantităţile de furaj păstrate permanent curate, cu o greutăţii lor mari, iar pe de altă de sol, folosesc la maximum căl­ mă ghimpată).
La început ea poseda animale pe cap de vacă. In felul acesta cantitate de 7 kg. lapte, muls de parte, calităţii lor. dura pămîntului.
puţine, dintre care numai două noi am ajuns ca producţia me­ la vaca mamă şi administrat In schiţa de mai jos se indică
vaci de lapte. La îndemnul or­ die de lapte pe cap de vacă fu­ imediat. Atunci cînd este nece­ Una din măsurile pe care le- Primăvara şi toamna, la ve­
ganelor de partid, am căutat an rajată să ajungă ia 12 litri zil­ sar se acordă şi hrană supli­ am luat în ultimul timp constă nirea brumelor, cultura poate fi modul de amplasare şi construi­
c!e an să sporim numărul bovh nic, cu un procent de grăsime mentară viţeilor, a căror dezvol­ şi în aceea că ne orientăm con­ protejată cu un strat de paie, re a cordoanelor (distanţele
nelor în special al vacilor de ce depăşeşte 3,7 la sută. tare impune acest lucru. Printr-o tinuu spre îmbunătăţirea rasei de sau cu o peliculă de material
lapte. La sfîrşitul anului 1958 astfel de îngrijire noi am reuşit vaci. Avem vaci, cum ar fi Man- plastic. Ingrăşămintele lichide sînt date în metri). Se recoman­
ain reuşit să avem 28 vaci Nu putem trece cu vederea să creştem viţei viguroşi, cu un da, cu o producţie zilnică de lap­ se pot aplica prin injectare în dă ca metoda respectivă să fie
de lapte, 10 juninci şi 7 viţei, faptul că la aceasta şi-au adus spor zilnic în greutate de cel te de 23-24 litri sau Buna, cu o sol sau direct la rădăcinile plan­
iar anul acesta am hotărit să clin plin aportul colectiviştii ca­ puţin 1 kg. Viţeii care ajung la producţie medie zilnică de 18-19 telor, pompele putînd circula introdusă în acest an pentru ex­
mai cumpărăm incă 12 vaci de re se ocupă de îngrijirea ani­ vîrsta de 1-2 ani-sînt hrăniţi cu litri etc. De Ia aceste vaci, cu o printre rînduri. Se poate asigu­
rasă. ( malelor. Sub îndrumarea briga­ cîte 5 kg. îîn-trifoi, 1,5 kg. con­ producţie mare de lapte, vom ra de asemenea mecanizarea perienţă şi obişnuinţă pe o su­
dierului zootehnist, ei au grupat centrate, 7-10 kg. suculente şi 4 căuta să selecţionăm viţeluşe complectă a praşilelor, iar des­ prafaţă mai mică, la gospodă­
Pentru a asigura o productivi­ vacile în raport cu producţia de kg. grosiere. Datorită acestui lu­ pentru a obţine o creştere gene­
tate sporită a animalelor exis­ lapte, furajîndu-le în mod cores­ cru, creşterea lor zilnică în greu­ rală" a producţiei medii de lapte riile colective, urmînd ca în a-
tente, noi am acordat o deose­ punzător. In ceea ce priveşte tate înregistrează 1,100 kg. Spo­ pe întreaga fermă de vaci.
bită atenţie selecţiei animalelor, condiţiile de igienă, ele sînt din ruri mari în greutate, printr-o nii viitori ea să fie extinsă pe
adăpostirii, furajării şi îngrijirii cele mai bune. Să dăm cîteva furajare raţională, am obţinut şi Succesele obţinute pînă acum, toate suprafeţele acolo unde
lor. Pentru adăpostirea cores­ exemple: personalul ce lucrează la juninci. Juninca Loti, de e- veniturile mari aduse prin con­
punzătoare a efectivului de ani­ la îngrijirea animalelor a îosl xemplu, a înregistrat o creştere tractarea boilor proprii, precum s-au obţinut cele mai bune re­
male, am construit un grajd cu dotat cu haine de protecţie, de­ zilnică în greutate de 1,630 kg. şi prin contractarea laptelui de
o capacitate de 55 vite mari. zinfectante. ustensile pentru pan­ Pe lîngă aceasta este adevărat la vacile ce le posedăm, ne în­ zultate.
Odată cu aceasta am acordat a- sai etc. In ce priveşte mulsul, la că şi vacile noastre, de rasă Sie- deamnă să sporim continuu nu­
teriţia cuvenită creării unei pu­ începerea şi terminarea lui oa­ mental, nasc viţei viguroşi, cu mărul de bovine, în special va­ Ing. N. CINDEA
ternice baze furajere formată menii se spală pe mîini cu solu­ o greutate mare, ceea ce asigu­ cile de lapte şi să ajungem Ia o
din fin, trifoi, lucernă, porumb ţii dezinfectante, iar masajul şi ră creşterea lor rapidă. producţie medie pe cap de vacă
însilozai, sfeclă furajeră, coceni spălarea Ugerului se face cu re­ furajată la cel puţin 16 litri, din
de porumb şi paie etc. Anul tre­ gularitate. Laptele muls se co­ Sporul mare în greutate a vi­ care mai mult de jumătate să o
cut, de exemplu, am însilozat lectează în bidoane dezinfectate ţeilor ne asigură venituri sub­ contractăm cu statul. Aceasta va
peste 45.000 kg. porumb, 05.000 cu apă fiartă. Alăptarea viţeilor stanţiale, într-un timp destul de asigura venituri sporite gospodă­
kg. sfeclă furajeră şi alte fura­ nu se mai face dîndu-li-se dru­ scurt. Prin contractarea cu sta­ riei şi o retribuire bănească din
ce în ce mai mare a colectiviş­

je, care au asigurat o hrană mul la vacă, deoarece aceasta tul a viţeilor ajunşi !â maturi­ tilor la ziua-muncă.

suculentă, mai ales vacilor de împiedică alăptarea lor raţiona­ tate, noi am obţinut pe pereche Consiliul de conducere al G.A.C.

lapte. Furajarea vacilor se face lă şi slăbeşte vacile. Alăptarea 12.000 lei sau chiar mai mult. „6 Martie" — Cîlnlc