Page 52 - 1959-05
P. 52
Pa pf. 4 :d r ü Ia w s o c i a l i s m u l u i S t. 1368
xdümeiß şlm . • juitunale şlirx • juüimets ştiri Coreenii care locuiesc in Jagonia car
asigurarea înapoierii lor grabnice
in R. P. 0 . Coreeana
TOKIO 16 (Agerpres). - Roşie japoneză şi a prezentat
Presa japoneză relatează că în o scrisoare în care se cere asi
faţa sediului Crucii Roşii japo gurarea înapoierii cit mai ur
neze a avut loc un miting Ia gente a cetăţenilor coreeni din
oare au participat peste 700 de Japonia în patrie — R.P.D.
coreeni care ioeuieso în Japonia. Coreeană.
@ 0 n (L finţa. de ia (!fa.ne.oa —- u t e e n im L atenţiei Ei au cerut ca autorităţile japo Scrisoarea subliniază că co
&ţii n i ei neze să îngăduie întoarcerea oît reeni din Japonia aşteaptă ziua
ţ t a k l i e e nt&ei d i a l e mai grabnică în patrie a' cetă plecării şi au făcut pregătiri pen
ţenilor coreeni din Japonia. Du tru a se înapoia în R.P.D. Co
pă miting, o delegaţie alcătuită reeană. Coreenii din Japonia
din 14 reprezentanţi ai coreeni cer ca o delegaţie a Crucii Roşii
lor din Japonia, condusă de Li coreene să fie autorizată sâ vi
nă în Japonia pentru a ajuta la
Hi Kyun, preşedintele Comitetu
lui de repatriere al Asociaţiei munca de repatriere a cetăţeni
Şedinfa din 15 mai Declarafis F.M.T.D. Puterile occidentale trebuie generale a coreenilor din Japo lor coreeni.
să privească realităţile în faţă
GENEVA. Trimisul special După. cuvîntarea lui Gromîko în legătură nia, s-a prezentat la conducerea Presa japoneză relatează de
Crucii Roşii japoneze. Delegaţia asemenea că sute de coreeni din
a condamnat atitudinea nejustă Japonia s-au prezentat la .Mi
Agerpres transmite: Şedinţa de a luat cuvîntul din nou Selwyn cu conferinţa — Corespondenţă specială din Geneva — a reprezentanţilor Crucii Roşii nisterul de Externe japonez şi
vineri 15 mai de la Palatul Na japoneze Ia tratativele bilaterale au prezentat cereri adresate gu
ţiunilor a Conferinţei miniştrilor Lloyd, care. a făcut o. scurtă ob de la Geneva Declaraţia făculâ de A. A. speranţa că conferinţa va ob- care au loc la Geneva între Cru vernului Japoniei de a li se în
Afacerilor Externe s-a deschis la servaţie pe marginea discursu Gromiko, ministrul de Externe ţine succes in aceste două di cea Roşie coreeană şi Crucea gădui să plece în patrie.
ora 15,30. Şedinţa a fost condu
lui ministrului Afacerilor Ex BUDAPESTA 16 (Agerpres).
terne sovietic.
Secretariatul Federaţiei Mon
să de Selwyn Lloyd, ministrul După terminarea şedinţei, în diale a Tineretului Democrat a al U.R.S.S. în şedinţa de^vi recţii.
de Externe al Marii Britanii. cadrul conferinţei de presă a de dat publicităţii următoarea de neri a Conferinţei miniştrilor Se poate spune că, în gene Puternic cutremur în Creta
Luînd cuvîntul, Selwyn Lloyd legaţiei sovietice, pe care a ţi claraţie: La recenta şedinţă a de Externe a exprimat odată ral, prima sâptâmînâ a Con
nut-o Valerian Zorin, ministru- Biroului F.M.T.D., la care au în plus cu claritate şi preci ferinţei de la Geneva se în ATENA 16 (Agerpres). — buşit în mare împreună cu ca
a făcut o expunere în sprijinul adjunct al Afacerilor Exter luat parte reprezentanţii orga ziune poziţia sovietică în le cheie pe o notă pozitivă. Dez La 14 mai, insula Creta a fost sele unor ţărani. In oraşul
propunerilor occidentale depuse ne al Uniunii Sovietice, s-au nizaţiilor de tineret din 26 ţări, gătură cu aspectele cele mai minţind comentariile pesimiste .zguduită de un puternic cutre Herakleion peste 1.000 de clă
în fata conferinţei în şedinţa an expus principalele prevederi F.M.T.D. a salutat convocarea urgente ale reglementării paş ale unor anumiţi ziarişti ame mur de pămînt. In timpul di diri au tost avariate. Şi în ora
terioară. ale proiectului de tratat de Conferinţei de la Geneva a mi nice cu Germania. încheierea ricani, un purtător de cuvînt mineţii în regiunile Herakle- şul Kethymnon s-au produs
pace propus de Uniunea niştrilor Afacerilor Externe. unui tratat de pace cu cele al delegaţiei S.IJ.A. a declarat ion şi Kethymnon au avut loc stricăciuni. Zeci de sate, în care
După cuvîntarea lui Selwyn Sovietică cu Germania, iar Exprimînd voinţa a 85 de mi cîteva puternice cutremure care
Lloyd' a luat cuvîntul Andrei Valerian Zorin a răspuns la o lioane. de tineri şi tinere din 95 două state germane şi dacă va chiar „că această primă săptă au provocat importante pierderi un mare număr de case au fost
Gromîko, ministrul Afacerilor serie de întrebări puse de zia ţări, reuniţi în F.M.T.D., Biroul materiale. După cum relatează
Externe al U.R.S.S., care a fă rişti. declară cu hotărîre că această fi cazul şi cu o confederaţie a mină de tratative a vădit ziarul „Athen s’News“, pe lito distruse total sau parţial, au a-
cut o declaraţie asupra proble ralul sudic al insulei Creta o
mei Tratatului de pace'cu Ger La o întrebare pusă de un zia conferinţă trebuie să pregăteas acestor două state, constituie im progres întrucitva mai mare parle din litoral s-a pră vut de asemenea de suferit. Se
mania. Gromîko a supus oficial rist occidental, Valerian Zorin a că neapărat terenul pentru re calea cea mai sigură care bun de cit era de aş
conferinţei proiectul de tratat de subliniat că Uniunea Sovietică- zolvarea problemelor de care duce spre rezolvarea proble teptat". Iar corespondentul, a- numără mulţi răniţi, în special
pace cu Germania, care urmă mei. germane in ansamblu, genţiei France Presse nota că
permiţînd în acelaşi timp re actuala Conferinţă de la Ge în rîndurile copiilor.
reşte împiedicarea reînvierii mi doreşte încheierea unui tratat de depinde în mare măsură soarta zolvarea problemei Berlinului, neva se caracterizează „prin
litarismului german şi creează pace cu o confederaţie a celor păcii — reglementarea paşnică occidental. Tocmai aceasta ex
condiţii pentru transformarea două state germane, sau cu R.F. a problemei germane şi lichi plică, după cum arăta în con tonul curtenitor al participan Greva a peste un milion
Germaniei înfr-un factor de Dace Germană şi P.D. Germană şi că darea regimului de ocupaţie în ferinţa de presă de vineri, ţilor". Acest corespondent este de muncitori din Argentina
în Europa. Proiectul de tratat seara, V .A. Zorin, locţiitor de părere că miniştrii de Ex
de pace propus de delegaţia so depinde de puterile occidentale Berlinul occidental. al ministrului de Externe al terne caută posibilităţi de a
se ajunge ta o conferinţă la
dacă ' Uniunea Sovietică se va In prezent în multe ţări au
vietică include rezolvarea proble vedea silită să încheie un tratat loc întîlniri internaţionale, adu U.R.S.S., de ce delegaţia nivel înalt.
U.R.S.S. prezintă în primul Referindu-se la discuţii avu BUENOS AIRES 16 (Agerpres). mora, Ciudadela. Deosebit de
rînd proiectul de tratat de te cu cercuri din apropierea
mei Berlinului occidental, pe ba separat de pace cu R.D. Germa nări şi mitinguri ale tineretu — Agenţia France Presse anun violente au fost ciocnirile de la
za asigurării unor garanţii pri nă. 10 asemenea soluţie nu poate lui, în cadrul cărora se adop ţă că peste un milion de munci Nosario şi Tucuman, unde po
fi exclusă, a arătat V. Zorin. tă rezoluţii prin care se cere pace. Dacă se va vedea că tra delegaţiei britanice la confe
vând statutul de oraş liber. tori din Argentina au declarat liţia a operat numeroase ares
Uniunea Sovietica depune elaborarea la conferinţa de la tatul de pace nu poate fi în rinţă, trimisul special al a- la 15 mai o grevă generală de tări în rîndul muncitorilor frigo-
Geneva a unui acord cu privire cheiat, se va putea examina genţiei PAP relata că în aces 24 de ore. Lucrul a încetat com tehnicieni.
separat problema Berlinului te cercuri se consideră puţin plet în sectorul metalurgic, in
toate eforturile pentru a se pune capăt la necesitatea încheierii unui occidental. dustria frigotebnică, construcţii, Greva, după cum arată France
tratat de pace cu cele> două probabil că la această confe docuri, industria textilă etc. Ac Presse, a fost declarată în semn
In această privinţă este dem rinţă sâ se realizeze un acord tivitatea a fost parţial suspenda de protest împotriva planului de
experienţelor cu arm a nucleară state germane — R.D.G. şi definitiv în problema germa tă în întreprinderile comerciale, austeritate al guvernului, dato
R.F.G., precum şi cu privire la nă de a fi reţinută declaraţia nă. Ele consideră că ea va transporturi şi industria petro rită căruia au fost sistate toate
prilejui o formulare mai pre- < liferă. In acelaşi timp, greva subvenţiile acordate de stat anu
MOSCOVA 16 (Agerpres). — apropiat un acord cu privire la lichidarea regimului de ocupa făcută de ministrul de Externe cisă a puncte..lor de vedere, ( funcţionarilor bancari a intrat in mitor servicii publice, ceea ce a
cea de a 5-a săptărnînă. influenţat direct creşterea taxe
TASS anunţă: Răspunzînd la a- interzicerea experienţelor cu ar ţie. din Berlinul occidental. Ti al R. D. Germane, Lothar lor pentru curentul, electric, te
Se semnalează numeroase lefon. transporturi, petrol, ben
pelul Consiliului uniunii inter ma atomică, în condiţiile unui neretul lumii aşteaptă de ase Bolz, uanmuierirceapnreeze„nFrtaonxt Sacol usnod. ciocniri între poliţie şi grevişti. zină. „Costul vieţii, adaugă A-
parlamentare adresat Conferin control efectiv. citata UPT informează că asemenea ssociated Press, a sporit enorm
menea' ca conferinţa şă conţri- NAfeowniisf Ro„eanli"" în c,„aJrex sZuhbil&inniavzHă astlel inclt sa se uşureze con- V¦> ciocniri au avut loc în subur în mod brusc" fără ca el să fie în
ţei de la Geneva în problema în A.A. Gromîko a subliniat în buie la convocarea într-un vii că „miezul chestiunii în discu vocarea unei conferinţe la ni- biile oraşului Buenos Aires, în soţit de o majorare corespunză
cetării experienţelor cu arma'nu răspunsul său că delegaţiei so tor apropiat a conferinţei şefi tarea problemei germane este La Plata, Mendoza,. Lomas Za- toare a salariilor.
cleară, A.A. Gromîko, ministrul vietice ia Conferinţa de la Ge lor de guverne, pentru rezol vel înalt.
Afacerilor Externe al U.R.S.S., neva i s-au dat instrucţiuni să varea importantelor probleme apărarea păcii de pericolul In cercurile din. apropierea
militarismului vest-german". delegaţiilor occidentale se re
a declarat că Uniunea Sovietică prezinte propunerea în problema internaţionale, în interesul pă Bolz a sublimat că nu este ex cunoaşte că planul occidental
a depus şi depune ţoale efortu trimiterii de inspectori pentru a cii şi înlăturării primejdiei de
rile pentru a se pune capăt pen cerceta la faţa locului fenomene război. portau ca problema Berlinu nu poale fi acceptat, ca atare,
tru totdeauna şi pretutindeni le considerate ca fiind explozii F.M.T.D. cheamă pe partici
lui şi problema germană sâ aşa cum a fost propus joi de
experienţelor cu arma nucleară, nucleare. Dacă această propune panţii la conferinţă să-şi aducă fie adunate Intr-un singur pa LIcrier cu multitudinea de pro
adică în atmosferă, sub pămînt,
sub apă şi la mari altitudini. re elaborată, ţinîndu-se seamă contribuţia pentru rezolvarea chet şi să se ia in considera bleme pe care le leagă intr-un Revoluţia irakiană este. o
Delegaţia sovietică, a menţionai re în ansamblu probleme care singur ghem încurcat. Nici un revoluţie barghezo-demoeraiică
A.A. Gromîko, insistă tocmai a- de considerentele expuse de Mac acestor probleme şi să justi sint oricum complicate. observator nu poate contesta
supra unei astfel de rezolvări acum faptul, că U.R.S.S. pro
a acestei probleme. millan la Moscova, va găsi spri fice prin aceasta speranţele a Cu acelaşi, prilej, Bolz a ob pune singura cale practică po
servat că „întreaga desfăşu sibilă de rezolvare a problemei
Textul apelului Consiliului u- jin din partea celorlalţi partici milioane de tineri şi tinere ho- rare de pînă acum a conferin germane. Discuţiile care vor
niunii interparlamentare este cu ţei a dovedit că încheierea ţi reîncepe luni 18 mai vor a-
prins în scrisoarea secretarului panţi la tratative, a declarat tărîţi să lupte împreună cu pă nui tratat de pace cu Germa râta în ce măsură puterile oc
general al Uniunii, A. Blond. nia şi soluţionarea problemei cidentale se vor arăta dispuse
In ap,el se exprimă speranţa că A.A. Gromîko, în felul acesla rinţii lor pentru pace şi prie Berlinului occidental sint po să privească realităţile in faţă: BAGDAD 16 (Agerpres). — feudal al relaţiilor de produc
participanţii la tratativele de la va fi netezită calea spre reali tenie dintre popoare. sibile". Bolz şi-a exprimat Luînd cuvîntul la conferinţa ţie şi construirea unei economii
Geneva vor depune toate efortu zarea unui acord privitor la în Secretariatul F.M.T.D. a tri industriaşilor, Ibrahim Kubba, independente.
cetarea experienţelor cu toate ti mis miniştrilor Afacerilor Ex ministrul Economiei al Republi
purile de arme, ceea ce ar cons- terne participanţi la Conferin cii Irak, a declarat că guver Referindu-se la caracterul re
ţa de . la Geneva telegrame, nul irakian urmăreşte înlătura voluţiei irakiene. Kubb'a a ară
titui o contribuţie preţioasă la chemîndu-i să rezolve cu suc rea subordonării politice, eco
nomice şi sociale faţă de impe tat că ea nu este o lovitură de
rezolvarea problemelor care stau ces problemele aduse în discu stat militară, ci o adîncă revo
luţie b'urghezo-deinocratică în
rile pentru a realiza în viitorul în fata Conferinţei. ţie. rialism, lichidarea sistemului dreptată împotriva reacţiunii şi
imperialismului. Gît despre spe
rietoarea „pericolul comunist“
ea are drept scop să împiedice
Experienţa luptei pe care timp Declaraţia generală adoptată de sesiunea portanţă ale ştiinţei şl tehnicii elementele naţionaliste de a se
de zece ani au desfăşurat-o po dau omenirii posibilitatea de a uni în jurul noului regim şi să
poarele împotriva pericolului de Consiliului Mondial al Păcii păşi pe calea progresului rapid submineze Frontul naţional.
război confirmă principiul fun şi de a realiza, în cursul vieţii
damental al Consiliului Mondial lor cu sisteme sociale diferite. tratative la nivel înalt între ma sele marşului spre Aldermaston Deşi s-au obţinut succese im unei singure generaţii, bunăsta LUNI ’18 MAI 1959
al Păcii : lupta pentru pace este 2. Rezolvarea problemelor liti rile puteri şi împotriva pregăti şi campania pentru dezarmarea portante, totuşi pe calea spre pa rea tuturor oamenilor.
datoria fiecărui om. Milioane de rii războiului atomic, aşa cum a nucleară în Anglia, mişcarea îm ce urmează să Sie învinse încă SPECTACOLE
oameni au devenit profund con gioase pe calea tratativelor în cerut apelul de la Viena. potriva morţii atomice din Ger multe piedici, să fie înlăturate Omenirea se află Ia o răscru CINEMATOGRAFICE
ştienţi de acest principiu. Cam spiritul Cartei O.N.U. mania, vasta activitate desfăşu multe primejdii. Războiul rece ce. Ea are de a le s: viaţa sau
paniile Consiliului .Mondial al In cei 10 ani de activitate a rată de Consiliul de solidarita continuă. Partizanii păcii sînt moartea. DEVA : Visul spulberat.: PE
Păcii au ridicat Ia lupta pentru 3. Interzicerea tuturor tipurilor Consiliului Mondial al Păcii au te a ţărilor Asiei şi Africii şi persecutaţi într-o serie de ţări. TROŞANI : O cursă obişnuită;
pace masele largi populare din de arme de exterminare în masă, apărut în diferite ţări noi miş Conferinţa popoarelor Africii, ca Noi alegem viaţa. Şi astăzi Tatăl meu, actorul ; HUNE
toate ţările. Astăzi forţele păcii încetarea cursei înarmărilor, dez cări, au apărut noi forţe iubi re a avut loc în oraşul Acera, Primejdia şi povara continuă popoarele lumii pot constrînge DOARA : Moralitatea doamnei
sint capabile să preîntîmpine armarea pe etape cu stabilirea toare de pace, ca de pildă miş răspîndirea în ţările Asiei a prin rii cursei înarmărilor, amestecul forţele războiului să renunţe Ia Dulska: ALBA IULIA: La or
războiul. unui control riguros. carea de masă din Japonia con cipiilor Bandungului şi a celor în treburile interne ale popoare planurile lor. Sîntem convinşi că dinele dv. ; Primul punct;
dusă de Consiliul pe întreaga Ja 5 principii ale păcii şi anum e: lor şi impunerea de blocuri şi hotărîrea popoarelor de a salva SEBEŞ: Povestiri despre be
Consiliul Mondial al Păcii a 5. Lichidarea tuturor formelor ponie pentru interzicerea armei t. Respectarea reciprocă a in pacte militare acestor popoare, lumea de războaie şi asuprire nin f ORĂSTIE : Lumini verzi;
apărut în condiţiile cind, dato de colonialism şi discriminare ra atomice şi cu hidrogen, mişca tegrităţii teritoriale ; 2. Neagre menţinerea piedicilor pe calea constituie o forţă invincibilă şi HAŢEG: Volniţa ; BRAD: Pro
rită creării blocurilor militare şi sială ; dreptul popoarelor la su rea de protest din întreaga lu siunea ; 3. Neamestec în trebu spre lărgirea comerţului, conti de nestăvilit. Pentru prima da cesul se amină; SIMERIA: Ba
aţîţării războiului rece, popoare veranitate şi independenţă, ne me care şi-a găsit expresia la rile interne; 4. Egalitate în nuarea asupririi coloniale şi chiar tă în istorie forţele păcii din lada voinicului; IL1A: Strada
le şi-au pierdut speranţa în asi cesare instaurării păcii. Congresul de la Lausanne al drepturi şi avantaj reciproc ; 5. a sîngeroaselor războaie colo întreaga lume au creat posi Mare ; LONEA: Pavel Koreea-
gurarea unei păci conforme cu- mamelor, apelurile dr-ului Albert Coexistenţă paşnică. niale — toate acestea planează bilitatea de a se pune capăt răz ghin ; TEIUŞ : Bunicul auto
spiritul Cartei O.N.IJ. Consiliul 0. Stabilirea unor relaţii co Schvveitzer, Russel, Einstein că ameninţător asupra onienirii. Pe boaielor o dată pentru totdeauna. mobil ; ZLATNA : Păianjenul
Mondial a sădit o nouă speran merciale normale pe baza avan tre opinia publică, manifestul ce Animat de spiritul unităţii, ricolul exterminării în masă şi de aur; PAROŞENI : Taifun la
ţă în inimile oamenilor. Sarcina tajului reciproc. lor 18 fizicieni germani, răsune Consiliul Mondial al Păcii al suferinţelor nu a fost încă în In lumina acestei posibilităli, Nagasaki; APOLDU DE SUS';
sa a fost şi rămîne de a ridica tul larg pe care l-a avut scri salută toate aceste mişcări lăturat. Omenirea trebuie să ac torţelor iubitoare de pace le re Spioana din Hong-Kong ; BARU
şi a uni pe toţi oamenii la lupta 7. Relaţii culturale şi de prie soarea doctorului Linus Pauling şi organizaţii, precum şi ce ţioneze împotriva acestui pericol vine răspunderea morală pentru MARE: La ordinele dv. ; 0A-
împotriva pericolului de război. tenie şi respectul reciproc între şi avertismentul dat de oamenii lelalte mişcări şi organi şi să pună capăt răului. Cele lichidarea neîncrederii şi pentru LAN : Rîndunica.
El a chemat pe toţi oamenii — toate popoarele. de ştiinţă care au participat la zaţii care contribuie la lărgi mai noi descoperiri ale ştiinţei colaborarea în numele ţelului co
independent de rasă, convingeri „conferinţa de la Pugwash“, in rea luptei pentru pace în întrea în domeniul energiei atomice şi mun. Timpul probabil
religioase, naţionalitate sau con In 1950 a fost adoptat istori fluenţa industraşufui Cyrus Ea ga lume. Consiliul Mondial este electronicii au adus omenirea în regiunea noasfră
cepţii politice — să păşească u- cul Apel de la Stockholm. Peste ton în cercurile de afaceri ame gata întotdeauna să sprijine ori faţa necesităţii de a alege: lie In interesul întăririi păcii
măr la umăr în această luptă ca 500 milioane de oameni şi-au ricane şi eforturile depuse pentru ce iniţiativă în interesele păcii, să renunţe la folosirea armei a- chemăm pe toţi oameni de bună Vremea se menţine nestabilă, cu ce
re este cea mai nobilă dintre toa pus semnăturile pe cererea; de a mobilizarea opiniei publice de indiferent de unde ar porni a- tomice şi la război ca mijloc de credinţă să-şi unească eforturile rul variabil. Vînt moderat cu inten
te- luptele cunoscute vreodată de se interzice necondiţionat arma ceasta. Acest principiu înseam şi să colaboreze pentru realiza sificări temporare din sectorul nordic,
nucleară ca mijloc de intimida Comitetul naţional de luptă pen nă că Consiliul Mondial se va rezolvare a litigiilor, fie să 5? rea ţelului comun, să pună ca Temperatura- uşor variabilă. Moapiea
istorie. Consiliul Mondial al Pă re şi de exterminare în masă. pronunţa cu hotărîre împotriva păt nu numai războiului rece, ci va tl intre 7 fa 12 grade, iar ziua
Consiliul Mondial al Păcii nu a tru o politică nucleară rezona oricăror acţiuni pe care le va lase împinsă în viitoarea unei şi tuturor războaielor, pentru ca inlre 19 la 24 grade. Ploi temporare
cii a declarat că pacea nu se încetat niciodată lupta pentru in considera periculoase pentru omenirea, folosind minunatele cu caracter local,.
terzicerea totală a acestei arme bilă şi de „Comitetul prieteni distrugeri şi nimiciri fără prece realizări ale ştiinţei, să poată
aşteaptă, pacea se cucereşte. şi popoarele din întreaga lume păşi în era prosperităţii şi feri Pentru următoarele 3 zile. Vremea
îl sprijină în această luptă. Cer lor americani în slujba păcii" dent. Totodată însă, aceste des cirii, să trăiască fără teamă şi se menţine uşor nestabilă, favorabilă
Principiile mişcării noastre curile largi ale opiniei publice
ură în condiţiile păcii în întrea
sint clare şi simple. Ele procla ga lume,
mă :
1. Coexistenţa paşnică a ţări- au sprijinit campaniile pentru (organizaţia quakerilor), succe cauza păcii. coperiri de cea mai mare im Stcchholm, 13 mai 1959. precipitaţiilor locale.
Redacţia şi • administraţia ziarului str- 6 Martie nr. 9. Telefon : 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. rf. Tiparul: întreprinderea Poligrafică „t Mai“ — Deva.