Page 53 - 1959-05

H u ní'o
Anul XI Nr. 1369
întrecerea siderurgiştilor hunedoreni
Tot nai molt metal patriei
In dorinţa de a cîştiga între­
cerea cu Reşiţa, colectivele sec­
ţiilor Combinatului siderurgic
Hunedoara desfăşoară o susţi­
nută muncă în vederea produce­
rii a cît mai mult cocs, minereu
aglomerat, fontă, oţel şi lami­
nate.
Cocsarii şi aglomerafonşfii
raportează
La data de 18 mai, cocsarii
care deservesc cele două baterii
de cocs aveau produse peste prer
vederile planului de la începutul
anului 25.887 tone cocs meta­
lurgic. Această cantitate repre­
zintă îndeplinirea angajamentu­
lui anual în proporţie de peste
86 la sută.
E un succes remarcabil, care
le asigură fără putinţă "de tăga­
dă victoria în întrecerea cu coc­
sarii reşiţeni. La acest rezultat
s-a ajuns datorită întrecerii des­
făşurate în vederea sporirii in­
dicilor de utilizare a bateriilor de oţelărie Martin, bunăoară, în pe­
cocs. Pentru concretizare, amin­
tim că indicele de utilizare pla­
nificat a fost depăşit cu 16,22 la
sută. Nu pot îi trecute cu vede­
rea nici măsuri ca : menţinerea
unui regim termic constant,
comprimarea optimă a piloţilor
de cărbune, mărirea greutăţii
şarjelor de cocs.
Succese de seamă au obţinut
şi muncitorii fabricii de aglome­
rare a minereurilor de fier. Cele
2.647 tone minereu aglomerat
produse peste plan de Ia înce­
putul lunii şi pînă la data de 18,
confirmă hărnicia cu care au
muncit aglomeratoriştii de Ia
cele două benzi ale fabricii.
Furnali'şfii continuă
şirul succeselor
Avînd Ia dispoziţie minereu
de fier, cccs şi calcar în canti­
tăţi suficiente, conducînd cu pri-
jCttiţi în pag. 3-a
COSTUL
CĂRBUNELUI
POATE fi REDUS
Din experienţa unui
colectiv fruntaş
LBzigada lu i -Q ă oa n
Pe un loc viran din Petroşani
se construiesc acum locuinţe ce
vor adăposti mii de oameni.
Deocamdată, locurile sînt popu­
late doar de constructori. La pi­
cioarele înaltelor macarale, pe
platformele de beton ale viitoa­
relor etaje şi pe schelele din
jurul cofrajelor metalice, trebă-
luiesc oameni intr-un ritm viu.
Privindu-i de sus, de la ultimul
etaj, după graba lor înfrigura­
tă, ai crede că jos se petrece
ceva neobişnuit.
Explicaţia o primesc îndată:
este in plină desfăşurare între­
cerea socialistă in cinstea zilei
de 23 A ugust; se dă lupta pen­
tru titlul de cea mai bună bri­
gadă. Pină acum, mai bun es­
te tencuitorul Petru Găvan cu
brigada lui. Numele i-l văzusem
în fruntea unei liste de fruntaşi
pe panoul de onoare al între­
prinderii. Dar de găsit nu e
deloc uşor în această împărăţie
a constructorilor unde şi un
strigăt pare şoaptă. „II găsiţi
la capătul furtunului de colo“,
îmi indică un zidar arătînd fur­
tunul gros ce urca spre etajul
unei clădiri în finisare, proba­
bil conducta transportoare de
mortar.
Şi Intr-adevăr, la capătul de
Marţi 19 mai 1959
cepere procesul tehnologic, res-
pectînd graficele de evacuare,
furnaliştii secţiei a Il-a furnale
au reuşit ca în perioada 1-18
mai să elaboreze peste prevede­
rile planului 1.782 tone fontă.
Un merit deosebit în obţinerea
acestui succes revine echipelor
conduse de prim-topitorii Ludo­
vic Csosz, Alexandru Comşa, Si-
mion Jurcă ş.a., care şi-au de­
păşit simţitor sarcinile de plan.
Sporind
indicii de utilizare
Atît oţelarii de la oţelăria
Martin nr. 1, cît şi cei care de­
servesc cele trei cuptoare moder­
ne ale noii oţelării Martin, au
repurtat succese de seamă în
întrecerea socialistă. La noua
rioada 1-18 mai a.c., au fost ela­
borate peste plan 2.398 tone oţel. G.A.S. Petreşti se acordă o deo-
Succesul se explică prin rea­
lizarea unor indici de utilizare
a cuptoarelor care au depăşit cu
mult pe cei planificaţi. Trebuie
amintit în acest sens recordul
înregistrat de cuptorul nr. 1 :
aici s-au produs în una din zi­ Realizări a l e tineretului
lele trecute 10,6 tone oţel pe
m.p. vatră şi zi calendaristică, In cinstea festivalului comit- In fruntea acţiunii s-au situat
ceea ce. reprezintă cel mai ridi­ nai, tinerii din complexul C.F.R. tinerii de la revizia de vagoa-
cat indice, de utilizare obţinut Teiuş-Coşlariu au adunat canti-
pînă acum la noi în ţară.
sus al şarpelui' de cauciuc, în-
tr-un apartament pe jumătate
tencuit, am cunoscut la lucru
brigada de tencuitori condusă
de comunistul Petru Găvan. Mai
bine zis o parte a brigăzii sale,
deoarece cei peste 20 de mese­
riaşi calificaţi de el la locul de ţie au auzit că la Uricani nu
muncă lucrează acum cu bune
rezultate în alte brigăzi, mulţi
ca şefi de echipă şi toţi fruntaşi
în producţie.
Petru Găvan, brigadierul ten­
cuitorHor, este un bărbat vioi,
mic de statură, cu o expresie
atrăgătoare si modest. Cînd am
intrat, tocmai muştruluia pe un
tinerel, hon în brigadă, care o-
bişnuia să risipească mortarul.
După cîte am aflat, îi e consă­
tean, de prin părţile Gilortului.
Tot constăteni îi sînt şi ten-
cuitorii Nicolae Ilinca şi Dumi­
tru Preda. Constantin Şerban,
însă, este bucureştean, iar Ilie
Mihai din Alba lulia. Cu toate
acestea brigada este foarte în­
chegată, fiecare simţindu-şe,
după cum spune Ilie Mihai, me­
zinul brigăzii, „ca-n familie“.
Numai aşa a fost posibilă obţi­
nerea succeselor. Brigada se
situează mai in fiecare lună pe
PRfjlETARJ d in TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
Comunistul An­
drei Szabo, de la
uzina uVlctoria‘‘-
Călan, este unul
din cei mai vechi
fumalişli. Vlrsta
înaintată nu-l 'îm­
piedică ' insă să
I 4 pagini 20 bani J lupte coi la cot
cu tinerii, pentru
ducerea la bun
sfirşi-t a sarcini-
Informaţie . lor de plan.
® In baza hotărîrii biroului Comitetului regional de partid din 14 aprilie Iată-l, in clişeu,
® a.c., în zilele de 15 şl 16 tnai a avut loc la sediul Comitetului regional urmăririi funcţio­
© P.M.R. o şedinţă la care au participat secretarii comitelelor raionale şi oră- narea cauperului pe
care-l deserveşte.
® şeneşti de partid, instructorii Comitetului regional de partid, precum şi âc-
© tiviştii comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid, care muncesc în sectorul
carnetului de partid şi a problemelor statutare.
§ Cu acest prilej, tov. Andrei Cervencovici, secretar al Comitetului regional
g de partid a informat pe cei prezenţi asupra felului cum sînt aplicate în viaţă
8 instrucţiunile C.C. al P.ALR. cu privire la munca de primire în partid şl
11 cele privind evidenţa şi gospodărirea documentelor de partid.
!! *
Luni 18 mal, în faţa întregului aparat al comitetelor raionale şi oră-
şeneşti de partid, a secretarilor comitetelor comunale de partid, a organi­
zatorilor de partid din G.A.S. şl a secretarilor organizaţiilor de bază din
S.M.T., tov. loan Ardeleana, prim-adjunct al secţiei organizatorice a Comi­
tetului regional de partid şi tov. Gheorghe Geambaşu, şeful sectorului car­
netului de partid şi a problemelor statutare din cadrul secţiei organizatorice Muncă însufleţită LA CÎLNIC
© a Comitetului regional P..M.R., au făcut un instructaj în problemele privind la G» A. C. P r im a praşilă Ia f l o a r e a - s o a r e l u i şi sfeclă
„Brazdă nouă“
® munca organizatorică, evidenţa şi gospodărirea documentelor de partid.
Dornici să-şi realizeze la
------------------ — ¦ ¦ ¦ = ¦= = ------------------ timp angajamentele luate in în­ de zahăr a fosf ferminafă
trecerea socialistă cu cei din
Plantări de vită tînără Nădăştia Inferioară, colectiviştii Colectiviştii din Cîlnic acordă In ceea ce priveşte construc­
0 din G.A.C. „Brazdă n o u ă A - multă atenţie întreţinerii culturi­ ţiile, a început construcţia unui
poldu de Sus, muncesc cu însu­ lor pentru a obţine producţii spo­ siloz-turn cu o capacitate de 20
La secţia din Vingard a mai superioare soiuri (fetească. fleţire la întreţinerea culturilor rite la hectar, dînd aslfel viaţă vagoane şi se execută lucrările
pinot şi risling italian). şi efectuarea construcţiilor. angajamentelor luate în întrece­ pregătitoare pentru începerea
rea dintre gospodăriile colective. construcţiei unei magazii în ca­
sebită atentie dezvoltării secto- aceas^a acţiune G.A.S. Pe- 7.ilele trecute la gospodăria Pînă acum ei au prăşit întrea­ pacitate de 30 vagoane.
M .. , treşti a fost sprijinită de către colectivă „Brazdă nouă" s-a ga suprafaţă de 20 hectare în-
rulu, viticol. Numai ,n acest an Trus)u| regiona[ Qostat. ctt şi terminat plivitul griului pe cele sămînţată cu sfeclă de zahăr şi Mult interes au depus la e-
de Sfatul popular al comunei 144 ha. semănate în toamnă şi floarea-soarelui, care de altfel
s-a desfundat o suprafaţă de Vingard. prăşitul a 24 ha. însămînţate a şi fost rărită. fectuarea acestor munci Iosif
circa 12 ha. teren neproductiv cu sfeclă de zalwr. Totodată, a
ioan m u n tea n u început prăşitul cartofilor. Co­ Paralel cu aceasta s-a termi­ Schmidt,, Petru Dragoş, Mihai
pe care s-au plantat 82.000 bu- lectivistele s-au dovedit a fi mai nat şi plivitul culturilor de pă-
corespondent harnice la toate aceste lucrări. ioase şi plantatul a 10 hectare Mollner, Simion Uscat din bri­
căţi vită de vie tînără, din cele cu tutun.
Paralel cu muncile de între­ gada I, Vasile Bărbuş, AAihai
ţinere a culturilor colectiviştii
Samoilă Eder, Iosif Piringer, Greger şi Simion Sibătilă din
Ioan Drăcos şi alţii, lucrează cu brigada Il-a.
multă însufleţire la terminarea
celui de-al doilea grajd cu o ca­
pacitate de 60 ,vite. Pină acum
ei au terminat in roşu construc­
ţia unui grajd şi a unei mater­
nităţi pentru scroafe. Să fie grăbite lucrările
NICOLAE TOADER
ne ^In Coşlariu. corespondent
Alţi tineri, prinîre care Ioan
tatea d e , 10.200 kg. fier vechi. ie in M Iom a tullíanlo?!
Medrea, Ioan Verdeş, Kadar Va-
** :
sile şi alţii de la depoul Teiuş,
Ioan Ciortea şi Florin Bretoi Organizaţiile de pârI13 şl sfatu­ relui şi sînt avansaţi şi cu prăşitul
rile populare diri fălonul Ilia desfă­ cartofilor.
de la staţia Coşlariu, au reali­ şoară o largă muncă politică printre
colectivişti, întovărăşiţi şi ţărani Mai slab se prezintă situaţia în ra­
ÍM M zat la locul de muncă economii muncitori cu gospodării individuale. ioanele Haţeg, Hunedoara şi Alba. In
ce se ridică la suma de 17.000 Ca urmare, aceştia depun eforturi spo­ raionul Alba, de pildă, s-a prăşit abia
lei. rite pentru terminarea grabnică a pra- 38,5 la sută din suprafaţa însămînţată
şilei l-a la floarea-soarelui, sfecla de cu floarea-soarelui şi cartofi şi numai
G. VERDEŞ zahăr, la cartofi şi porumb. Pînă
vineri 15 mai, în raionul llia s-a 1,34 la sută din suprafaţa care s-a
corespondent aplicat prăşii a l-a la sfecla de zahăr semănat cu porumb. In raionul Hune­
doara, numai 30,27 la sulă dip totalul
Ştefani Martin Penîru cinstirea memoriei ie în proporţie de 95,20 la
II lucrează la sec­ minerilor căzuţi la Lupeni în anul suprafeţei însămînţate cu
ţia de spicuit sută, la floarea-soarelui în sfeclă de zahăr a 'ost
lăzi de la U.I.L. prăşită, iar în raionul Ha­
Sebeş. Daloriiă a- proporţie de 95,71 la sută
ienţiel cu care lu­
crează reuşeşte să
dea lucru de bună La 6 august a.c. se comemo­ ţie cu tema „Aniversarea lupte­ iar ia cartofi în proporţie ţeg s-a prăşit abia 25,51
! i i i calilate dar in a- rează 30 de ani de la eroica lor minerilor de la Lupeni“. de 90,25 la sută din supra­ la sută din suprafaţa
grevă a minerilor de la Lupeni. faţa însămînţată. De ase­ însămînţată cu sfeclă de
celaşi timp să de­ — un concurs literar. menea, s-au prăşit 8.923 din zahăr şi 10,57 la sută din cartofii
păşească şi sarci­ Cei care în anul 1929 au cerut cele 9.524 ha. însămînţate cu plantaţi în primăvară.
nile de pian in libertate şi dreptul la o viaţă — un concurs muzical. porumb. Cu tot timpul prielnic, în regiunea
fiecare lună, cu 20 omenească au fost răsplătiţi de noastră nu s-a efectuat praşila l-a de-
la sută. către uneltele regimului burghe- — un concurs de artă plas­ Cele mai bune rezultate în ceea ce cît în proporţie de 65,99 Ia sută la
zo-moşieresc cu gloanţe şi lovi­ tică (afiş). priveşte aplicarea praşilei a I-a le-au sfecla de zahăr, 55,60 la sută la floa­
IN FOTO: Tov. turi de baston. obţinut colectiviştii din Bretea Mure- rea-soarelui şi 33,49 !a sută ia cartofi.
Ştefani Martin II Lucrările literare, muzicale şi şană, llia şi din alte sale ale raionu­ Din totalul de 69.980 ha. însămînţate
la locul de muncă. Prin lupta botărîtă a clasei cele de artă plastică, inspirate lui, care au terminat această lucrare cu porumb, s-au prăşit pînă acum doar
muncitoare, condusă de partidul din viaţa din trecut şi de astăzi şi se pregătesc pentru începerea praşi­ 9.599 ha.
mm comuniştilor, minerii Văii Fiu- a minerilor, vor îi trimise pe lei a il-a.
lui, ca şi muncitorii şi ţăranii adresa Casei regionale a crea­ Organizaţiile de partid şi sfaturile
.'Sivi muncitori din toată ţara şi-au ţiei populare (Deva, strada Gh. Succese asemănătoare au fost obţi­ populare trebuie să sprijine mai mult
cîştigat dreptul la o viaţă dem­ Bariţiu nr. 2.), pînă Ia data de nute şi de către colectiviştii din raio­ lucrătorii de pe ogoare pentru ca lu­
nă, sub soarele democraţiei popu­ 20 iulie a.c. nul Orăşfie, care au ierminat praşila crările de întreţinere a culturilor să
lare. l-a la sfecla de zahăr si fioarea-soa- fie terminate în cel mai scurt timp.
Pot participa toţi creatorii
Comemorarea luptelor de la (profesionişti şi amatori) din re­
Lupeni este un prilej de trecere giunea noastră.
în revistă a succeselor obţinute
Cele mai bune lucrări vor li
premiate.
de minerii regiunii noastre, a
muncii lor entuziaste pentru a lin erii ucenici îşi însuşesc
da patriei tot mai mult cărbune cu si/"Srt. gueHnfaa m eserieia
locul 'de frunte în întrecerea so­ şi de calitate superioară, prilej
cialistă din şantier. de cinstire a memoriei celor ca­ Au devenit tradiţionale concursurile deosebite în meseria pe care şi-au Participând la etapele următoare ale
re au căzut acum 30 de ani. pe meserii ce se desfăşoară în fiecare ales-o. concursului, ce au avut loc In ziua
De altfel, tencuitorii lui Petru an in cadrul şcolilor profesionale de de 11 mai a. c., în oraşele Hune­
Găvan sînt apreciaţi şt pentru Părtaşi la acest important e- ucenici aparţinătoare Ministerului in­ La şcoala profesională de ucenici doara, Reşiţa, Timişoara şi Bucureşti,
spiritul lor curajos şi inovator. veniment — creatorii din regiu­ dustriei Grele şi organizate de către de pe lingă uzina „Victoria“-Călan, elevii şcolii noastre au obţinut urmă­
Cînd intr-o şedinţă de produc­ nea noastră vor trebui să cins­ acest minister. Ele constituie pentru concursul pe meserii din anul acesta toarele rezultate: Teodor Sicsoi din
tească prin pană, penelul sau tinerii ucenici un minunat prilej de a — ca si în anii trecuti — a stirnii anul I-A — lăcătuşi, locul II pe zonă
dalta lor, glorioasele lupte de dovedi aptitudinile şl înclinaţiile lor un viu interes în sînul întregului ev-, şi urmează să participe la finalele pe
GH. STOICOVICI la Lupeni şi realizările de azi ale iectiv de elevi şi profesori, constituind ţară pentru această meserie, ce vor
bravilor noştri mineri. ................... unul din cele mai importante eveni­ avea ioc în Bucureşti în ziua de 7
(Continuare în pag. 2-a)j mente ale anului şcolar. Fiind în iunie a. c . ; Iosif Nistor din anul l-B
In acest scop, Casa regională centrul alenţiei conducerii şcolii, care — sudori, locul 1 pe ţară şi deci ti-
a creaţiei populare organizează a luat din timp ţoale măsurile or­ liul de cel mai bun sudor autogen
următoarele concursuri de crea­ ganizatorice şi de asigurare a condi­ din anul I din şcolile profesionale
ţiilor tehnico-materialc necesare bunei ale Ministerului Industriei G rele: Paul
desfăşurări a concursului, acesta a pri­ Popa din anul I-C — furnalişti, locul
lejuit o perioadă de rodnică activitate I pe ţară şi deci titlul de cel mai
in şcoală. Desfăşurîndu-se în trei faze bun furnalist din anul 1: Mihai Nica
— faza pe şcoală, pe zonă şi fina­ din anul 1I-A — fumători, locul I la
lele pe ţară — iar la unele meserii faza pe zonă şi urmează să participe
numai în două etape (etapa pe şcoală Ia finalele pe ţară de la Bucureşti ;
şi finalele pe ţară), s-a acordat o Ioan Murărescu din anul II-B — elec­
mare atenţie desfăşurării fazei pe tricieni, locul III pe ţa ră : Constantin
şcoală a concursului, pentru a se pu­ Şerban din anul III — furnalişti, lo­
tea asigura o cit mai justă selecţio­ cul II pe ţară.
nare a ucenicilor, fruntaşi în pregă-
lirea profesională şi potitică, care să In obţinerea acestor rezultate, un
reprezinte cu cinste şcoala la etapele merit deosebit îl au tovarăşii maiştri-
- '¦ -A, » ? a c e s t ? « * k * * >-- următoare. instruclori ai şcolii, precum şi acei
muncitori din uzina „Victoria"-Călan,
Prima fază a concursului s-a desfă­ pe lingă care sînt repartizaţi ca să
înveţe meserie ucenicii din anii 11 şi
Pentru a asigura adăposturi corespunzătoare numărului crescînd de animale, colectiviştii şurat în şcoala noastră între 16—21
din Veţel au începui construcţia unui grajd cu o capacitate de 60 capele. Pentru terminarea UI.
lui in cel mai scurt timp, colectiviştii depun eforturi susţinute. ... martie a. c., în urma căreia s-au ca­
Prof. GH. PĂDUREŢ
IN FOTO; Aspect din timpul construcţiei grajdului. lificat un număr de 6 ucenici pentru
etapele următoare. *1