Page 54 - 1959-05
P. 54
PdGŢ. 2 DRUMUn 'SOCIALISMULUI Nf. 1369
2iHas23r^vsiK??E?S5H®iEEr«r-56Jsxrx53lszzi!
Din activitatea comitetelor
de cetăţeni
Una din importantele Forme organi m.c. piatră pentru fundaţie şi lemnele
zatorice care au dat rezultate bune în necesare arderii a două cuptoare de
atragerea maselor ta acţiunile întreprin var care este necesar terminării şcolii
se de sfaturile populare, o constituie din sat.
comitetele de cetăţeni. In comuna Baru Mare, în urma unei Campionatul regional de fotbal Categoria B_ia fotbal
Ţinînd scama de contribuţia ce o consfătuiri organizate de comitetul e-
Xecutiv al sfatului popular comunal, ©victorie iicişlcpiili Şi-au îm părţit punctele
pot aduce aceste comitete în ridicarea între deputaţi şi comitetele de cetăţeni,
nivelului gospodăresc al oraşului Ha s-a reuşit a se mobiliza alegătorii la Cîştigînd întrecerea cu Şurianul Sebeş, repriza lL-a cînd Huzum a condus în La Orăştie meci egal Gele două formaţii din cate- cu formaţia Ştiinţa din localita-
ţeg şi al comunelor din raion, adunările executarea lucrărilor pentru electrifica jucătorii echipei Corvinul UI Hune tregul atac. Jucînd legat, hunedorenii goria B ale regiunii Hunedoara, te a terminat la egalitate: 1-1,
populare organizate de curînd în ra rea satului. In fruntea acestei acţiuni Formaţia Dacia Orăştie fiind lipsită au jucat duminică în deplasare iar la Mediaş Minerul Lupeni
ion au ales în aceste comitete pe cei au fost deputaţii comunali Dionisie doara au scăpat de emoţiile retrogra au putut să domine şi să cîştige la de aportul a trei jucători de bază a realizînd tiecare meciuri e g ale ; cu Gaz Metan aii realizat tot un
mai pricepuţi cetăţeni care, prin mun Frenţoni, Mie Necş şi preşedintele co fost nevoită ca duminică să se mulţu la Graiova, Gorvinul Hunedoara meci egal 1-1.
ca lor, au dovedit spirit gospodăresc, mitetului de cetăţeni — Ionel Rndeanu.
iniţiativă şi capacitate organizatorică dării. Deşi au condus cu 2-1 la pauză, scor o partidă pe care în prima re mească în compania formaţiei Unirea
în acţiunile întreprinse de comitetele Un alt exemplu de activitate bună Alba lulia cu un meci egal 3-3 (1-0).
executive ale sfaturilor populare. Pen ni-l oferă şi comitetele de cetăţeni din jucătorii din Sebeş au fost învinşi cu priză o considerau pierdută. Au în Categoria C la fotbal
tru realizarea unei cît mai strînse le circumscripţiile electorale 8, 10, 14 din un scor sever; 6-2. Atîta timp cît a
gături între comitetele de cetăţeni şi comuna Toteşti care, sub îndrumarea avut condiţie fizică, echipa oaspe a scris Huzum (3), Mileş (1), Popa (1) Gazdele iau conducerea în min. 45 prin
deputaţi, în cele mai multe comitete deputaţilor Kovaci loan, Nagy Caro! şi stăpînit terenul şi a condus mai întîi Matei. La reluare oaspeţii sînt hotă-
pentru executarea lucrărilor de contri Pavcl Turcu, au organizat asociaţii în cu 1-0 şi apoi cu 2-1. şi Tatu în propria poartă, pentru în- fîţi să modifice scorul şi nu trec de- Scor la a
buţie voluntară, au fost aleşi ca pre tre mai mulţi alegători din circumscrip cît 4 min. de joc şi egalează prm
şedinţi cei mai activi deputaţi. ţii în vederea predării la timp a cote Hunedorenii au jucat bine doar în vingători, iar pentru învinşi Munteanu Munteanu de la circa 20 de metri.
lor de carne. La fel, datorită activi Portarul nu a schiţat nici un gest,
Comitetele de cetăţeni au fost spri tăţii rodnice a comitetelor de cetăţeni de două ori. deşi golul era parabil. Echipa gazde Jocul dintre formaţiile U. M. cu 7 şi 8 oameni jucînd tare
jinite de comitetele executive comunale, din satele Toteşti, Reia şi Tuşfea, toţi lor nu se descurajează şi trece la ofen Gugir şi Olimpia Reşiţa a fost uneori chiar dur- De menţionat
prin crearea activelor lărgite din ce ţăranii muncitori au făcut cereri de în Arbitrajul lui I. Lazăr (Petroşani) a sivă. Mai ales după intrarea lui Pop rapid şi s-a terminat cu victoria că ambele echipe au jucat ner
tăţenii care se bucură de simpatia ma scriere în gospodăriile agricole colecti în linia de atac, echipa Dacia are mai gazdelor cu un scor la limită vos pierzînd ocazii de a marca.
selor. ve nou înfiinţate. . fost corect ¦> multă finalitate la poartă şi ia con 2-1 (0-0), pentru gazde, Gugi- La un atac pe extrema stîngă,
ducerea în min. 60 prin Găină. Mul renii domină insistent dar îna Briciu este faultat în careu şi
Ca urmare a acestui fapt, comitetul Exemplu de activitate bună ni-l oferă C e i d in C a la n a u în v in s cu 3- ţumite de scor, gazdele nu mai insistă intarea ratează ocazii sigure arbitrul acordă 11 m. pe care
de cetăţeni din satul Negoi, comuna şi comitetul de cetăţeni pentru admi şi la o ezitare a apărării mai primesc prin Vizum, Raţiu şi D. Vasiie. Munteanu (U. M. Cugir) îl
Lunca Cernii, condus de deputatul To- nistrarea fondului silvic din comuna La Călan s-a desfăşurat meciul din rnescu ridică scorul la 2-0. Acelaşi Călin uf. gol prin Vintilă, tot aşa de para Olimpia Reşiţa se apără cu doi transformă 1-1. In min. -68 jo
doni Petru, a împărţit sarcinile de plan Rîu Alb, comitet condus de deputatul tre echipa locală Victoria şi Metalul marchează din nou pentru cei din Călan bil ca şi primul. Se centrează şi o stoperi şi reuşeşte să menţină cul devine şi mai dinamic iar în
pe 3 echipe; prima avînd sarcina să ex Mihai Codea. Acesta, după marcarea Cugir Gu o echipă mai tehnică, care în min. 26 al reprizei secunde. S-au deschidere a jucătorului Pop către Găi rezultatul alb pînă ia paUză. Re minutul 81, cînd nimeni nu se
tragă nisip, a doua să extragă piatră suprafeţei de pădure dală în exploatare a imprimat un joc viu pînă la sfîrşitul remarcat dc la învingători Bica. lancu, nă, face ca ultimul să înscrie: 3-2 pen priza II-a începe înir-o notă de aştepta, Raţiu de la Cugir fra
de var, iar a treia să organizeze trans pentru acest an, a mobilizat cetăţenii partidei, gazdele au cîştigat cu 3-0 Cosmescu 1 şi Călin, iar de la, cugl- tru Dacia. Ultimul gol al partidei care a dominare a reşiţenilor care stă- ge prin surprindere de la 18 m.
portul materialelor extrase. Prin aceas la fasonatul lemnului, organizînd tot reni Grozav, Negru şi Romoşan. Ra adus şi egalarea de 3-3, a fost înscris pînesc terenul. In min. 57. la o
ta s-a reuşit să se extragă şi trans odată şi o bună pază a acestuia. Din (1-0). port de cornere 6-3 pentru învingători. de oaspeţi în min. 84 cu concursul por lovitură liberă de la 20 m. por Portarul este prins pe picior gre
porte 15 m.c. nisip şi piatră pentru exemplele arătate mai sus reiese că tarului Stoica, care a fost slab. tarul Jiroş (U. M. Cugir) nu
arderea unui cuptor de Var, necesar acolo unde comitetele executive comu Scorul putea fi şi mai mare dacă Arbitrul Turcinski (Simeria) a avut esle atent şi mingea intră în pla şit şi mingea se odihneşte în
terminării căminului cultural. nale au acordat atenţie cuvenită comi înaintarea localnicilor nu ar fi ratat unele scăpări mai ales în repriza U-a S. BRAI CA să. De aici jocul devine mai di
tetelor de cetăţeni, acestea au mobili numeroase ocazii. Scorul este deschis corespouden! namic. Fxhipa oaspe se apără plasă: 2-1 pentru cugireni.
Folosind aceleaşi metode, comitetul zat cu succes masele la acţiunile în în min. 44 de Lascău. cînd nu a ţinut seama de legea avan
de cetăţeni din satul Dosu Alunului, treprinse menite să ducă la înfrumu tajului şi e dat decizii eronate. 1. SUŞMAN
tot din cdmurta Lunca Cernii, condus seţarea comunelor. In repriza secundă Călin, lot de la
de deputatul Işfănescu Romulus, a mo gazde, dintr-o pasă primită do la Cos- corespondent
bilizat ţăranii muncitori la strîngerea DOINA TEŞELF.ANU
materialelor necep'”-" constru’rii "p?l corespondentă Minerii d in Vulcan Ia o noua victori e O victorie meritată
şcoli. Pînă acurr m transportat 30
In faţa a peste 800 de spectatori, La reluare gazdele întră pe teren joc de uzură Stadionul Indagrara din Arad min. 25 cînd Dănciulescu inter-
Q jfiq jid a iu l (!!jăaait pe un timp ploios, a avut loc 1a Vul cu aceeaşi formaţie, astfel, că după a găzduit întîlnirea de fotbal ceptînd o minge trage puternic
can meciul de fotbal dintre echipele 7 minute de joc Melinte I modifică La Deva tormaţia Corvinul din loca dintre Aurul Brad şi indagrara şi deschide scorul. După pauză,
(Urmare din pag. l-a) pe luna mai 150 m. p. de ten Minerul din 'localitate şi Victoria scorul la 4—0. In minutul 53 Ghiţeanu litate a reuşit să învingă la limită pe din localitate. Meciul a tost mai precis în min. 57, Răci iţă
cuieli peste plan. Haţeg, care s-a terminat cu o nouă înscrie ce! de-a! cincilea gol pentru Aurul Zlatna cu scorul de 2-l (0-I). destul de greu, ţinînd cont de scapă cu o minge, trage şi Ben-
dă rezultate bune metoda ten- victorie a minerilor la un scor sever gazde. Ultimul gol al gazdelor este Scorul a fost deschis în min. 4 de timpul extrem de neprielnic che este nevoit să scoată min
cuirii mecanizate, de curînd a- Angajamentului luat de el i de 6— 1 (3—0). înscris de către Melinte 1 în min. 75 Rîjniţă în urma unei acţiuni persona (ploaia care a căzut din abun gea din plasă. Aurul atacă dez
doptată de ei, s-au oferit, de a s-au alăturat şi alţi şefi de bri de la 6 metri, de poartă. Oaspeţii, le. Pînă la terminarea primei reprize denţă) şi de arbitrajul slab lănţuit dar nu mai poate ridica
pleca acolo intr-un schimb de gadă cum s în t: Ion Ghiula, Şte în min. 11 al primei reprize, Me- deşi obosiţi, iniţiază şi ei atacuri la din partea ambelor echipe se prestea prestat de Varga Adalbert scorul decît în min. 85 prin
experienţă. Şi timp de două fan Froş şi alţii. Cu toţii se linte II, prin intermediul lui Cărare, poarta gazdelor, reuşind de-abia în ză un joc de uzură. La reluare, mai (Gluj). Găsindu-se totdeauna Manea, printr-un şut puternic.
luni, cît au stat printre ten- străduiesc să lucreze ca Petru şulează şi deschide scorul. Gazdele predis în nlin. 50, la o învălmăşeală departe de fazele de joc, a tă Gu această victorie, Aurul Brad
cuitorii din Uricani, aU arătat Găvan şi să-l întreacă. Petru presează în continuare şi reuşesc ca min. 83 să înscrie unicul goi prin în faţa porţii, zlătnenii comit un henţ. cut ca meciul să fie anost. (3:0) şi-a demonstrat din nou
cum trebuie organizată munca, Găvan ştie, însă 1 Se ¦ bucură. în min. 38 să .îqscrie din nou prin Petrescu. Arbitrul acordă un 11 metri pe care voinţa de luptă şi situaţia ac
cum trebuie mînuite mecanis Chiar îi ajută, impărtăşindu-le Melinte. In min. 46 Melinte 11 ridică Cicoş îl transformă. După aproximativ Aurul, reabilitat după înfrîn- tuală de pregătire. Indagrara a
mele, pentru ca lucrul să fie experienţa lui. „Dacă ei. vor ob scorul. NICOLAE ROVENŢA 10 minute în urma unei lovituri de gerea neexplicabilă suferită la jucat bine dar nervozitatea ca
mai, uşor, iar randamentul în ţine aceleaşi rezultate ca mine colţ executată de Botescu, Sitaş reia Reşiţa, a intrat pe teren decisă re a pus stăpînire pe jucători
— spune el — cu aiît mai. bine. core.spoodent în colţul stîng înscriind: 2-1 pentru' să cîştige acest meci. Jucătorii şi pregătirea insuficientă, i-a
continuă creştere. Apoi, tot ei deveni. De menţionat că repriza Il-a au dat dovadă de o pregătire privat de un scor mai redus.
au plecat în schimb de expe înseamnă că trebuie să mă stră 0 a c î ş i t g a f 5$ ISmsfcă aparţine în cea mai mare parte deve- bună înjghebînd faze foarte ini S-au remarcat Manea, Butt,
rienţă la Lupeni, demonstrînd nilor, însă aceştia nu au avut finali moase la poarta lui BenChe Dianovschi de la Aurul şi Sit-
de fiecare dată că lucrînd cu duiesc să lucrez ,şi mai bine. Că La partida dintre Corvinul II Hune pentru faptul că au ştiut cum să se (Arad) dar care, datorită şi hanic si Jurja de la Arad.
noua metodă de tencuire meca doara şi Parîngul Lonea a asistat un apere şi să anihileze atacurile adver tate la poartă. Arbitrajul lui Melnic
nizată, se pot obţine mari rea doar n-o să. mă .mulţumesc cu număr de peste 2.000 spectatori. Cum sarilor. E drept că şi ei au ratat cî (Bune’doara) a fost satisfăcător. durităţilor apărării gazdelor, au M. SUSAN
lizări. era şi de aşteptat a cîştigat Corvi- teva ocazii. Cea mai dară fiind a rămas neconoretizate, pînă în
cele cîteva procente realizate riu! cu 1—0, dar mult. mai greu de- lui Peronescu care singur cu portarul corespondent
Acum, pe şantierul din Petro pînă acum". cît se credea. luftează de la nurnai 3 m. ¦
şani a început bătălia pentru C la s a m e n iu l c a m p io n a tu lu i re g io n a l de fo tb a l Ceferiştii, puteau
economii. 7Jlele acestea Petru Cînd am ieşit de la punctul Jucătorii din Lonea au fost. tot Cîteva acţiuni ale jucătorilor hunc- face şi mai mult
Găvan a cerut conducerii să timpul în atac, au construit faze fru doreni au fost foarte reuşite şi pu-, Minerul Aninoasa 22 16 2 4 51:21 34
deschidă brigăzii sale fişă de de lucru al brigăzii lui Petru blicul i-a aplaudat la „scenă deschi
materiale separată pentru a moase dar nu au şutat aproape deloc să“ . Victoria a fost realizată prin go Dacia Orăştie 22 13 4 5 47:24 30 Duminică pe stadionul din Si
putea urmări consumul pe me Găvan, şeful şantierului mi-a lul înscris de Grigorescu printr-un şut.
tru pătrat de tencuieli. In ace pe poartă. Ei an ratat două ocazii fulgerător de Ia 25 m. Arbitrajul lui Corvinul Deva 22 12 6 4 37:22 30 meria s-a disputat partida de
laşi timp el s-a angajat să dea precizat că cele cîteva procente prin Barabaş şi Hîndoreanu Hune N. Visirin s fost bun. Corvinul II Hunedoara 22 13 2 7 44:34 28
Parîngul Lonea
date peste plan despre care dorenii au meritai să r.îşlige chiar şi Unirea Alba 22 13 1 8 42:20 27
Minerul Vulcan 21 11 4 6 39:25 26
vorbea tencuitorul, sînt 30 pe Aninoasa a fost condusă în min. 89 Gorvinul III Hunedoara 21 10 5 6 37:29 25 fotbal dintre echipele C.F.R. din
Victoria Călan 22 8 4 10 36:30 20
aprilie şi 62 pe martie. După Metalul Cugir 22 7 4 li 29:30 18 localitate şi Metalul Bocşa Ro-
cum se vede, luna aceasta vor Şurianul Sebeş 22 8 2 12 33:44 18
Pe stadionul Dacia din Orăştie s-a echilibrat pînă în min. 13 cînd Dinamo Aurul Zlatna 22 6 4 12 36:44 16 mînă. Partida s-a încheiat cu
da din nou 60 şi poate chiar disputat duminică meciul de fotbal din deschide scorul prin Duţă, iar în min. Dinamo Orăştie 22 6 4 12 31:40 16
tre formaţiile Dinamo din localitate şi 27 dihamoviştii înscriu din nou prin Victoria Haţeg 22 6 4 12 31:50 16 un rezultat la limită: 1—0 în
mai mult. Asemenea oameni pol Minerul Aninoasa. Rezultatul partidei Cristescu 2-0. Minerii încep să joace 22 0 2 20 11:81 2
este de 2-2 (0-0). mai legat şi abia în min. 79 reuşesc favoarea ceferiştilor. Jocul în
realiza multe .
cepe într-o notă de dominare a
echipei gazde care chiar în pri
Jocul începe înlr-o notă de dominare să rcdhcă din handicap prin Golgoţiu; mul minut iniţiază un atac ră
a minerilor dar aceştia chiar în min. 3 2-1 pentru dinamovişti. Încurajaţi de
al primei reprize ratează copilăreşte acest gol, jucătorii din Aninoasa for mas nefructificat. In minutul 4
oaspeţii comit un fault ia apro
un 11 m. Din acest moment diftamo- ţează egalarea dar nu o realizează de- ximativ 17 m. de poartă. Peterfi
viştii aruncă în luptă toate forţele ju cît în min. 89 în urma unei lovituri
cînd de la egal la egal ctf liderul cam de colţ. 1 ETAPA VIITOARE execută lovitura de pedeapsă
pionatului regional dc fotbal.
M. MIHALACHE Dacia O r ă ş t ie — U. M. Cugir, r,il Vulcan, Gorvinul II Hune şi cu toată intervenţia lui Lă-
La reluare, jocul continuă să fie tot corespondent
Victoria Haţeg — Gorvinul III doara—Victoria Gălan, Şurianul zăreanu, balonul intră în poar-'
Sebeş—Dinamo Orăştie, Unirea tă : 1—0. Acest rezultat rămîne
Alba—Minerul Aninoasa, Parîn-
Hunedoara, Aurul Zlatna—Mine- neschimbat pînă la sfîrşit.
usa gul Lonea—Corvinul Deva. M. SABIN corespondent
In raionul Orăştie, un mare B A T A HJ. Y. M. im-.
număr de tineri lucrează în a-
gricultură, în exploatările fores a(ff® organizan ' W' m adRuv ny a> nE g e n e ra lHe organizaţiei, au tost atrase în ac Mai multă atenţie activităţii cultural-
tiere, în întreprinderile de pre tivitatea culturală şi apoi, cînd educative pe şantierul laminorului
lucrare a lemnului sau în alte 5 şi-au manifestat dorinţa de a de 650 mm.
întreprinderi. face parte din rîndurile utemiş
tilor, au fo.st primite în U.T.M.
Cu toate că dispunem, pe lin
gă activiştii comitetului raional, interesante si educative Prin exemplele enumerate am Pe şantierul, laminorului de etc. Trebuie spus că articolele
de un grup de peste 80 instruc căutat să arăt că majoritatea or 650 mm. se desfăşoară în aces şi caricaturile de la această ga
tori extrabugetari, noi nu putem piu, este o raritate. Rîndurile conţinutul lor, interesul tinerilor miştii au ascuitat expuneri des ganizaţiilor noastre discută în te zile o muncă pe care greu o zetă satirică se schimbă des şi
ii zilnic în legătură cu toate or organizaţilor U.T.M. din raionul faţă de problemele discutate. Nu pre energia atomică, sateliţii ar adunările generale probleme ca poţi reda în cuvinte. Construc că au un rol ’pozitiv în elimina
ganizaţiile de bază. Noi am gă nostru cresc în fiecare lună. Nu oricînd îndeplinesc adunările tificiali şi racheta cosmică sovie re într-adevăr interesează tinere torii sînt liotărîţi ca in ziua de rea anumitor lipsuri.
sit însă un mijloc eficace mai în acest an au fost primiţi noastre rolul de şcoală comu tică etc. Astfel de adunări au a- tul. Conţinutul adunărilor a de 25 iunie să dea în exploatare
de întărire a fiecărei organizaţii, în U.T.M. un număr de peste nistă. Mai sînt şi adunări seci, vut loc la U.AU Gugir, fabrica Dar despre o altă activitate
pentru a fi în stare să desfăşoa 500 de tineri. fără conţinut, care nu produc chimică Orăştie, U.I.L. şi în al
re o activitate continuă. Acti nici o schimbare în conştiinţa te organizaţii. venit mai bogat, mai educativ, laminorul de 650 mm. Acest cultural-educativă nu se mai
viştii noştri se străduiesc să a- Ar fi greşit să afirmăm că toa utemiştilor, adunări inutile. Dis
jute aţele organizaţii care au ne te merg bine. Cert este însă că cuţiile trebuie să trezească inte Pînă nu de mult utemiştii de iar numărul participanţilor !a angajament îl poale citi oricine poate vorbi. Aici s-ar putea
voie, pentru ca să fie în stare am reuşit să închegăm mai bine resul tinerilor, să mişte fiecare la G.A.C. din Vinerea erau ne
să desfăşoare o activitate rodni organizaţiile noastre, .că tinerii coardă a conştiinţei lor. mulţumiţi de faptul că organiza adunări a crescut în medie la merge pe şantier, deoarece et es forma în. primul rlnd o brigadă
că, interesantă. sînt mai uniţi, activează cu mai ţia din care fac parte a neglijat
mult elan, discută în comun tot In organizaţiile din satul Balo- organizarea plăcută a timpului peste 90 1a. sută. te scris cu litere mari şi pus la artistică ele agitaţie care nu tie
In munca de întărire a orga ce-i interesează, vin cu sugestii, mir s-a discutat în adunările de lor liber.
nizaţiilor U.T.M. am acordat o cu propuneri preţioase. U.T.M. despre colectivizarea sa Fără îndoială că există încă loc vizibil. Dar dacă. despre îndoim că va fi de mare folos
atenţie deosebită adunărilor ge tului şi sarcinile ce revin tine Secretarul organizaţiei de partid
nerale. Participarea la adunări, In şalele Beriu, Jeledinţi, Găs- rilor în întărirea economico-or- a propus ca această problemă organizaţii de bază unde adună munca pentru înfăptuirea anga constructorilor. Brigada are.
la discutarea diferitelor proble tău, Orăştioara, organizaţiile ganizatorică a unităţilor socia să fie discutată într-o adunare
me, îl apropie pe fiecare utemist U.T.M. din G.A.C. şi întovără liste. Ga urmare, toţi cei 18 u- U.T.M. rile generale sînt încă slab or jamentelor se pot spune numai după cum se ştie, un rol educa
de organizaţia -din care face par şiri, precum şi cele de la între temişti cîţi avea organizaţia s-au
te şi e primul indice că acea prinderea de industrie locală înscris în gospodăria colectivă. Şi, într-adevăr, după această ganizate. Astfel mai au încă loc cuvinte de l-audă, puţin se poate tiv, va putea crea anumite cli
stă organizaţie trăieşte o viaţă „I.C. Frirnu“ din Orăştie, de la Asemenea exemple pot fi date în adunare, ia care utemiştii au tă
activă. Seriozitatea şi iniţiativa turnătoria U.M.C. şi altele au că multe. cut propuneri interesante, activi- adunări generale pripite, în ca vorbi, de activitatea cultural-ar pe de destindere muncitorilor de
în organizarea adunărilor gene discutat în adunări deschise des .tatea culturală a luat avînt. Nu
rale U.T.M., au făcut posibilă pre Statutul U.T.M., despre e- Deşi au avut, prin conţinutul meroşi tineri au intrat în echipa re pregătirile se fac în ultimele tist ică de pe acest şantier. Este pe şantiere. Trebuie de aseme
antrenarea a mii de tineri la roismul luptei ute.ţuiştilor în a- lor, acelaşi scop, aceste adunări artistică, în brigada artisF'.ă de
muncile obşteşti, la activitatea nii ilegalităţii, despre caracterul, s-au deosebit prin elemente spe agitaţie sau activează în echipa minute. Astfel de adunări se ţin drept că o parte din tineri, pu nea să existe mai mulţi citi
culturală, prin faptul că organi scopul şi sarcinile U.T.M. etc. cifice, prin felul expunerii, lăr de dansuri, care, rexent, a ocupat
zaţiile noastre au discutat temei girea temei. In unele adunări locul întîi la taza intercomuna- mai ales la organizaţiile de ba ţini la număr, fac parte din tori ai cărţii, să se organizeze
nic aceste probleme cu tineretul Ca urmare, în uliimele 4 luni ale organizaţiilor de bază, cum lă a festivalului tineretului or
ori de cîte ori a fost nevoie. aceste organizaţii au crescut nu- sînt cele de la G.A.C. din Pricaz, ganizat la Gugir. ză Tărtăria-sat şi Vaidei-sat formaţiile artistice ale I.C.S.H.- anumite conferinţe legale de
mericeşte ; cea de la G.A.C. Be Spini, Turdaş, s-.a discutat des
Adunările generale U.T.M. au riu cu 8 membri, din întovără pre statutul gospodăriilor agri Multă vreme în satul Bozeş, (secretari Gh. Grişan şi Aurel ului, că alţii împrunîută cărţi specificul muncii etc. Sîntem
un rol hotărîtor în întărirea dis şirea de la Căstău cu 7 mem cole colective cu scopul ca toţi în organizaţia U.T.M-. de la în
ciplinei privind îndeplinirea în bri, din G.A.C. Jeledinţi cu 4 utemiştii să-l cunoască şi să tovărăşirea zootehnică nu activa Băcilă). de literatură beletristică şi teh siguri că constructorii au nevoie
datoririlor şi a sarcinilor, înce- membri ş.a.m.d. Noii ulemişti lupte pentru respedarea lui. nici o fată. Intr-o adunare s-a
provin tocmai din rîndu! acelor analizat acest lucru şi s-a ajuns Ne dăm seama că noi mai a- nică d- ta bibliotecă. Ceea ce şi pot desfăşura o activitate
tineri care, cu luni în urmă, au In ultima vreme se bucură de la concluzia că numeroase fete
merită să fie primite în U.T.M. vem multe de făcut. Mai întîi mai poate fi dat ca pozitiv es cultural-artistică bogată. Tre
trebuie să ne ocupăm cu mai te gazeta satirică aşezată în buie numai, ca de aici înainte
multă răspundere de generaliza hala mare a laminorului. Inti comitetul sindical de secţie, or
rea experienţei bune. Trebuie a- tulată „Alo, ie vădi", gazeta ganizaţia de bază U.T.M., în
poi să stimulăm iniţiativa cadre satirică cuprinde o serie ele ca drumate de organizaţia de bază
lor noastre, să determinăm, pe ricaturi ¦însoţite de explicaţii P.M.R., să acorde mai multă
cei care conduc organizaţiile de care vorbesc despre unii oameni atenţie muncii cultural-educati
bază U.T.M. să se gîndească care trag chiulul în timpul lu ve în rîndut constructorilor.
mai mult la scopul fiecărei adu crului, dau lucrări de proastă Forţe şi posibilităţi există.
nări înainte de a le organiza, să calitate, absentează nemotivat
ţină mai ales seama de scopul n ii ii m j
educativ pe care trebuie să-l ur
mărească fiecare adunare. In a- întreprinderea regionala de transporturi auto recrutează ab
cest fel, vom reuşi să facem din solvenţi de şcoală elementară, fii de muncitori, pentru a-i sus-j
adunările generale o şcoală a ţine la şcolile profesionale a!e Ministerului Transporturilor.
educaţiei comuniste.
pînd de la cele mai mici pînă tost invitaţi la aceste adunări. un interes deosebit adunările pe Cu acestea s-a stat de vorbă în IOAN IUGA Cei interesaţi vor primi lămuriri amănunţite la IRTA Deva
la cele mai mari. Neachitarea In ultima vreme ne-a preocu teme politice şi ştiinţifice. In mai mai multe rînduri, au tost invi priin-secrelar al Corniielului i din strada Cuza Vodă nr.17, pînă la data de 21 mai a.c.
cotizaţiilor la timp, spre exem- pat mult eficacitatea adunărilor, multe organizaţii de bază ute tate la adunările deschise ale raionai U.T.M. — Orăştie
