Page 55 - 1959-05

Nr. 1369 DRUMUL SOCIALISMULUI ! Bag. 3

mm, ssaatsaatBBBBrsB

I Reducerea preţului de cosi al cărbunelui are W&

\o importanţă deosebită pentru întreaga econo­

m ie a ţării. Dînd cărbune mai ieftin contribuim

tla reducerea preţului de cost în industriile ener­

getică şi siderurgică, în transporturile pe calea

ferată şi pe apă şi, ca urmare, într-o serie de

.alte ramuri ale economiei naţionale.

Dezvoltau! larg întrecerea socialistă pentru

îndeplinirea sarcinilor trasate de Conferinţa re- ' 'Vz-'V/v * Musca politică - stpîns legata
Igională de partid în lumina documentelor ple­
n arei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, colec­ nomii — ca urmare a reducerii cheltuielilor d e , Valoarea ^ É sanie economice! Ştiaţi ca...
tivele exploatărilor miniere din regiune au producţie — de aproape o jumătate de milion unui procent
.acordat o atenţie mai mare ieftinirii costului iei.
,producţiei. Lupta pentru sporirea productivităţii Un procent, adică 1 Ia su­
, muncii, pentru economisirea energiei, combus­ In pagina de faţă dăm cuvîntul cîtorva tova-, tă, nu este de Ioc o canti­ < ...un crater TP-1 care merge
tibilului şi materialelor, pentru reducerea chel- răşi din această exploatare pentru a vorbi des-, tate neglijabilă. Iată ce în­
tuielilor de secţie ia o amploare din ce în ce pre experienţa pozitivă acumulată de colectiv î n ! seamnă un procent pentru Plenara C.C. al P.M.R. mai înaltă calificare : y în gol o oră pe schimb semn-
mai mare. In primul trimestru al anului colec- din noiembrie 1958 a ingineri, tehnicieni, ino­
lupta pentru ieftinirea costului cărbunelui, pre- pus în faţa organiza­ AUREL MÎRZA vatori, fruntaşi în pro­ L peşte preţul de cost ai Cătbu-
tivul exploatării miniere Vulcan a realizat eco- CLIm şi despre rezervele care mai există în a- ţiilor de partid sarcina secretarul comitetului
ducţie. { nelui dirltr-un abaiaţ-cameră
ceastă direcţie. de partid

i de a mobiliza masa de Organizaţiile sindica­ cu .0,25 lei pe tonă (socotind

activitatea economică a mi- muncitori, tehnicieni şi s-a angajat să realizeze le şi U.T.M. au fost producţia unei aripi a abata-
ingineri ta reducerea în acest an o economie de asemenea îndrumate
i...;> nei Vulcan : preţului de cost pe ba­ să-şi ridice activitatea uilui) ?
° Prin creşterea produc­ za creşterii într-un ritm de 1.600.000 lei. în producţie la nivelul
Primii paşi accelerat a productivi­ sarcinilor. Ca urmare, ...un singur bec de 100 Waţi,
tăţii muncii şi Introdu­ Ţinînd scamă că pe organizaţia U.T.M. a
cerii unui regim sever lîngă măsurile cores­ creat în ultimul timp care arde ziuă fără rost, con­
de economii în toate punzătoare luate pe li­ 13 brigăzi utemiste de
Conferinfa regională de partid a cri­ materiale de la locurile de muncă tinde tivităţii muncii cu 1 ta su­ domeniile de activitate, nie de producţie este muncă patriotică, care sumă curent de 1,20 lei, ceea
ticat cu asprime slaba preocupare a u- nu mai erau folosite. După o evaluare tă. colectivul minei Vulcan învăţămintele trase din necesară o largă mun­ au muncit voluntar la
nor colective de mineri din bazinul nos­ IOSIF GOTOT sumară, de la introducerea acestei mă­ poate realiza — la actua­ documentele plenarei şi că de educare a mun­ curăţirea incintei ex­ ce într-un an se ridică la 438
tru carbonifer pentru reducerea preţu­ sarcinile concrete trasa­ citorilor şi tehnicienilor ploatării, la transportul
lui de cost al cărbunelui. Această cri­ ŞEFUL EXPLOATĂRII te de Conferinţa regio­ în spiritul luptei pen­ lemnului, la strîngerea lei ?
tică îndreptăţită a sunat îndeosebi şi nală de partid, au con­ tru economii, comitetul fierului vechi şi mate­
pentru colectivul nostru care în anul muncă, în multe abataje se arma după suri, volumul de materiale mărunte, e- lul nivel de producţie — o stituit un îndreptar de partid a organizat rialului lemnos neutili­ ...doi ciuiaci tăiaţi din lemn
trecut a dat cărbune mai scump decît monografii care impuneau un consum preţios în activitatea instruirea tuturor agita­ zabil din mină. Postu­
prevederile planului. exagerat de lemn. Se tăcea deci, cu al­ liberate din magazie, a scăzut cu cir­ economie anuală de 324.000 noastră în această di­ torilor în problemele rile utemiste de control nOU (pentru juguri) costă 6-10
te cuvinte, o risipă... planificată. îm­ ca 40 la sută. lei pe an. Cu o asemenea recţie. preţului de cost. La a- demască o serie de lip­
Principala noastră atenţie s-a îndrep­ potriva acestei stări de lucruri am luat sumă s-ar putea construi ceastă instruire au fost suri care dăunează pre­ teii
tat spre sporirea productivităţii — fac­ măsuri eficiente. Eforturile colectivului nostru pentru pentru minerii Vulcanului 2 Comitetul de partid antrenaţi să facă ex­ ţului de co st: tăierea
torul hotărîtor în reducerea preţului de reducerea consumului de materiale s-au blocuri cu cîte 4 aparta­ al minei Vulcan a cau- puneri cadre de specia­ ciutacîlor din lemn ...fiecare gdură de mină bă­
cost. In primul rînd am analizat re­ Conducerea minei are în vedere şl concretizat prin realizarea unei econo­ tat să ridice nivelul litate în frunte cu iov. nou, sustragerile de
zervele de creştere a randamentelor în o altă posibilitate de economisire a ma^ mii Ia acest capitol de circa 100.000 muncii politice pentru ,osi{ Co4oţi şef(1, ex_ materiale, lipsa de tută în plus înseamnă 3-4 let
abataje. Constatînd că în abatajele ca­ terialului şi anum e: înlocuirea lemnu ca organizaţiile de ba­ grijă faţă de utilaj, ne-
meră numărul muncitorilor care lu­ lui de brad, acolo unde condiţiile per ză, comuniştii, să se ploatărîi. Colectivele folosirea din plin a thelluie.lt degeaba ? S
crau într-un schimb era prea mare, în- mit, cu lemn de fag, care este ma situeze în fruntea lup­ gazetei de perete şl sta­ timpului de lucru.
cît în unele cazuri oamenii nu aveau ieftin şi se găseşte din abundenţă. Ast lei In primul trimestru al anului. mente confortabile, tei pentru un preţ de ţiei de radioficare au .„ * singură Oră de oprire a
ce face, s-a redus numărul muncitori­ fel, se va experimenta în curînd ar cost redus, să fie pro­ fost de asemenea in­ Sîntem conştienţi că
lor pe schimb de la 7 la 5. Persona­ marea cu lemn de fag, în intercalaţie Experienţa anului trecut ne-a arătat motorii şi însufleţitorii struite şi orientate în de nivelul muncii poli­ ttnul ’ compresor (între schim­
lul rămas disponibil a fost trecut în cu lemn de brad, în abatajele fron­ tuturor iniţiativelor iz- ceea ce priveşte trata­ tice depinde în cea mai
noile abataje care s-au deschis şi la tale din straiele subţiri. că şi slaba preocupare pentru îmbună­ “ Dacă consumul de lemn vorîte din masă, îndrep­ rea acestor probleme. mare măsură rezolvarea buri) aduce e economie de
lucrările de pregătiri. Măsura aceasta, tăţirea calităţii cărbunelui contribuie de mină se micşorează cu tate spre îndeplinirea ou succes a probleme­
precum şi alte măsuri tehnico- organi­ In mină se consumă diverse mate­ la umflarea preţului de cost. In 1958, un singur procent cheltu­ planului la toţi indicii. Comitetul de partid lor economice. De a- peste 600 lei 7
zatorice luate în cursul lunii martie, riale mărunte, care întră însă cu o datorită acestei slabe preocupări, am ielile de producţie ale mi­ In urma analizării posi­ a acordat o mai mare ceea, vom căuta să în­
au avut drept rezultat creşterea randa­ pondere destul de însemnată în preţul fost nevoiţi să plătim preparaţiilor pe- nei Vulcan scad cu 50.000 atenţie antrenării orga­ tărim pe mai departe ...maşina sovietică de forat
mentelor în abataje pe luna aprilie cu de co st: cuie, şuruburi, cabluri pentru nalizări care s-au ridicat la suma de lei. bilităţilor de reducere nizaţiilor de masă în
10 la sută, ceea ce a făcut ca pe mină puşcare, becuri, electrozi etc. Gospodă­ 1.600.000 lei. De aceea, în prezent, la mobilizarea întregului rolul organizaţiilor noa­ suitor tu cărbune duce la creş­
să se obţină o productivitate de 0,878 rirea acestor materiale era la discre­ a cheltuielilor de pro­ colectiv la lupta pentru
tone de cărbune pe post — adică mai ţia şefilor de sectoare, care aprobau realizarea de economii. stre de bază de condu­ terea productivităţii milncil de
mare decît sarcina stabilită de partid. cu uşurinţă toate cantităţile cerute. Am ducţie, a dezbaterii a- In acest sens, ne-am
pus ordine şi în această problemă. La cători politici la locu­ 6 ori, în comparaţie ca metoda
O importantă sursă de reducere a mina noastră, cererile pentru astfel de cestor posibilităţi cu preocupat de îmbunătă­
preţului de cost ai cărbunelui o cons­ materiale se analizează în şedinţele de mina noastră se acordă o atenţie mai rile de muncă, să le obişnuită de săpare a suitori­
tituie folosirea economicoasă a mate­ raport, care se ţin din două în două membrii de partid şi ţirea activităţii cercu­
rialelor şi îndeosebi a materialului lem­ zile şi unde sînt de faţă toţi şefii de mare îmbunătăţirii calităţii cărbunelui ° Folosind mai raţional ajutăm să desfăşoare o L lor. ceed «* înseamnă o eco­
sectoare. De multe ori se constată la extras. Printre măsurile tehnico-orga- energia electrică şi mai a- muncitorii înaintaţi, co­ lui A.S.I.T., care cu­ activitate tot m*J vie.
nos. aceste analize că nu e nevoie să se nizatorice luate în acest sens putem les aerul comprimat, mi­ nomie corespunzătoare de mun­
scoată materiale din magazia minei, arăta că în stratul 15 s-a trecut la ex­ nerii din Vulcan pot eco­ lectivul minei noastre prinde oameni cu cea
Accentul principal l-am pus pe deoarece materialele cerute de sector ploatarea cărbunelui sub intercalaţia de că şi cheltuieli ?

antrenarea întregului colectiv ia re­ pot fi acoperite din surplusurile altor ...cea mat mare parte a ener­

ducerea consumului de lemn în abataje. sectoare. îndeosebi tuburi de aeraj, şi­ steril. Cărbunele extras din acest strat nomisi, la fiecare procent giei electrice consumată la mi­
este acum de calitate bună şi în ace- de reducere a consumului
Ce am constatat aici? Din cauză că ne de cale ferată, scocuri fixe s-au de energie, 72.000 lei a- ne — circa 60 ia sută — se
scos în ultima vreme în cantităţi foar- *a?‘ dmP mai ieftin prin faptul că nuse nual.
unele conduceri de sectoare nu adap- te mici din magazie, necesităţile a- mai exploatează şi intercalaţia de ste­ foloseşte pentru producerea ae­
ril, care în unele locuri atinge o grosi­
tează monografiile de armare la noile coperindu-se prin transferarea acestor rului comprimat ? Deci, lupta

condiţii care intervin la locurile de me de 1 metru. Paralel cu aceasta, pentru reducerea consumului de
brigăzile de mineri care lucrează în
• Un important efect e- energie trebuie începută cu fo­

cărbune au fost îndrumate mai îndea­ conomic îl are şi reduce­ losirea raţională a aerului com-
proape să aleagă şistul. Ca urmare a rea consumului de explo­
acestor măsuri, mina a început deja ziv. Fiecare procent de de­ primat I
să primească bonificaţii pentru îmbu- păşire a consumului de ex­
ploziv înseamnă, pentru ¦wsas-
nătă*irea ca,WâtH cărbune,ui
Acestea sînt în linii mari rezultate­ Direcţiile In sare mai trebuie si acţionăm

le pozitive ale preocupării noastre pen­ mina Vulcan, o pierdere a-
tru reducerea preţului de cost al căr­ nuală de 30.000 lei.
bunelui. Fireşte că în această direcţie
Trimestrul I al acestui an s-a ţie au depăşit prevederile trimes­
mai avem încă multe lipsuri. Consu- • Dacă la fiecare 99 !o- încheiat cu un bilanţ favorabil: RUDOLF BOTOŞ triale de plan cu 62.000 (ei, pre­
peţi de cărbune se dă nu­ economiile realizate peste plan contabil şef ocuparea pentru ieftinirea preţu­
muI de energie este încă mare, se mai mai una de şist, înseam­ de exploatarea noastră se ridi­ lui de cost al cărbunelui esie
pot face încă economii destul de mari nă că mina Vulcan trimi- ,că. la. apro.a-pe o j„umăta,te r.milion utilaje au fost puse ia dispozi- scăzută.
la consumul de lemn, mai avem des­ et. Aceasta suma poate fi con- ţja combinatului sau transfera-
tule cazuri cînd se fac cheltuieli ne­ siderată frumoasă, mai ales dacă te altor exploatări, Măsurile tehnico- organizato­
rice luate sînt bune şi ele vor
Cum am redus cu peste 9 justificate. De asemenea, avem încă te pe an preparaţiilor 5.000 ţinem seama că noi am înche- Economiile realizate la cheltu- contribui la reducerea pe mai
Sei costul tonei de cărbune tat anul trecut cu pierderi la !e|jje ,-|e salarizare se datoreso departe a preţului de cost. După
mari rezerve de creştere a productivi­ tone de piatră. Or, pentru cieltuielile de producţie. creşterii productivităţii' muncii. părerea mea însă numai aceste

tăţii muncii. această piatră, care ar pu­

Sub îndrumarea organizaţiei de partid tea rămîne în abataj, mi­

Sectorul nostru Ing. EMERIC KOVACS Organizaţia de ba­ sprijinindu-ne într-o măsură mai ma­ nerii cheltuiesc muncă, iar Elementele preţului de cost la Ele tiu au afectat în nici un caz măsuri nu sînt suficiente. So-
se numără printre şeful sectorului I ză din sector a dus re pe harnicul nostru colectiv, pe ini­ mina şi preparaţiile ener­ care s-au realizat economii sînt cîştigurile minerilor ci, din con-
colectivele miniere o muncă perseve­ ţiativele muncitorilor şi tehnicienilor, gie şi materiale — toate materialele, amortismentele şi tră, salariul mediu a crescut în coi că es*e neeesar sa ducem o
vom lupta pentru a dezvolta în per­ L fără rost. cheltuielile cu salariile. Numai trimestrul I al acestui an în com- muncă mai perseverentă cu mun­
care au obţinut re- — rentă pentru a face manentă succesele obţinute. la amortismente, de exemplu, paraţie cu perioada corespunza- citorii din abataje, de care de­
s-au realizat economii de peste toare a anului trecut. pinde soarta producţiei, lămurin-
zultate frumoase în lupta pentru econo­ oa toţi acei oare mînuiesc sau folosesc du-i ce însemnătate are pentru
270.000 lei. Vreau să mă opresc asupra
mii. Noi am dat în primul trimestru materiale, toţi acei care au în folosinţă Interesează, desigur, cum au cîtorva din aspectele negative economia naţională reducerea
al acestui an tona de cărbune cocsi- diferite utilaje, să simtă pentru ele răs­ ale activităţii noastre economi- cheltuielilor de producţie şi ex-
tost obţinute economii la aceste ce. Economiile date peste plan plîcîndu-le ou răbdare care sînt
ficabil cu 9,17 lei mai ieftină decît punderea ca şi cînd ar fi ale "lor pro­ fw é u h i de am i la elemente ale preţului de cost. ar fi putut să fie mai mari dacă c^ e de reducerea preţului de
La amortismente s-au obţinut e- cos^ a i' cărbunelui. Dacă am ex-
era planificat. prii. Gadrele tehnice din sector s-au ' 'MINA VUICAN nu s-ar fi depăşit sumele plani-
conomii printr-o mai bună eşa- ficate la cheltuielile pentru ener- plică muncitorilor, spre exemplu,
Aceste rezultate nu sînt nicidecum obişnuit ca atunci cînd dau în folo­ lonare a plăţii amortismentelor, gie cu 136.000 lei şi la cheltuie- că un crater uşor care merge
în urma acţiunii de inventariere Iile de secţii cu 73.000 lei. A- în gol numai o oră consumă cu-
întîmplătoare şi am curajul să afirm sinţă muncitorului un utilaj sau un ma­ înlreprinsă, cu care ocazie s-a ceste cifre arată că în multe Io- rent în valoare de 5 lei, ei n-ar
constatat că unele utilaje, insta- curi de muncă utilajele merg admite ca acest crater să mear-
că nici nu sînt trecătoare. Ele sînt un terial să-i arate şi costul acestuia. laţii şi lucrări miniere au du- gă fără rost.
în gol, că o parte din aerul corn-
rezultat al muncii conştiente depuse Ca urmare a unui astfel rată de funcţionare mai mare Se cere de asemenea ca în
primat se pierde prin aşa-zisele rţnr],,| tehnicienilor şi al mine-
de întregul colectiv în direcţia aceasta. de procedeu, brigăzi întregi de decît era prevăzut iniţial. Tot- suflări, care cîteodată se aud
odată, în urma acestei acţiuni de la distanţă. In unele sectoare, 11 or sa se dezvolte 0 rasPunae‘
Organizaţia de partid ne-a învăţat mineri cum sînt cele conduse s-au descoperit multe utilaje ca- cum este, spre exemplu sectorul re ma' mare pentru economisirea
re nu erau folosite şi nici nece- II, în care cheltuielile de produc- materialului lemnos.
pe noi, membrii şi candidaţii de partid, de Ion Visa, Emeric Gsiki, Iosif Nicel- sare exploatării noastre. Aceste

să cultivăm în rîndul masei largi de schi, Laurenţiu Micloş şi altele mani­

muncitori mineri simţul răspunderii festă o preocupare deosebită pentru re­
pentru reducerea preţului de cost, să-i ducerea preţului de cost prin îngriji­

învăţăm să îngrijească cu drag maşi­ rea mai bună a utilajelor, prin folosi­
nile şi uneltele cu care lucrează, să rea raţională a materialelor şi energiei,

economisească energia şi materialele, prin recuperarea materialului lemnos

să-i învăţăm să ţină cont de faptul că etc. Aş putea să dau ca exemplu pen­

fiecare'¦cui, cel mai neînsemnat şurub tru buna păstrare a utilajelor pe mi­ CUVÎNTUL MINERILOR
costă bani şi orice risipă încarcă pre­ nerul Laurenţiu Micloş, care are în fo­
ţul de cost, dăunînd ridicării nivelului losinţă un troliu de peste 5 luni de
de trai al celor ce muncesc. Principii­ zile fără ca acest utilaj să aibă nici

le acestea am căutat să Ie respectăm cea mai mică defecţiune. PETRU CAZAN cînd o contribuţie mai marc ia ief­ ALEXANDRU treabă bună. Ne lovim însă adesea exploziv — mijloc principal de re­
în primul rînd, noi, cei care ne aflăm Am vorbit despre aspectele mai mă­ miner în sectorul IV tinirea costului cărbunelui. TREST1AN de greutăţi care împiedică munca ducere a preţului de cost. In urme
în conducerea sectorului. înainte de a noastră. In lunile trecute, spre exem­ acestor analize s-a ajuns la conclu­
cere un material sau de a aproba e- runte ale luptei pentru reducerea pre­ In luna aprilie brigada mea, care PAVEL BOYTE m a istr u m in er plu, am fost aprovizionaţi foarte zia că o 1 mare risipă de lemn se
liberarea unui material chibzuim se­ ţului de cost, care adeseori sînt tre­ lucrează în abatajul frontal din stra­ miner în sectorul III prost cu lemn şi seînduri. In unele face prin fapiul că el ne esie tri­
rios dacă întreaga cantitate cerută es­ cute cu vederea, dar care socot că sînt iul 15, a dat peste plan 617 tone In revtrat meu lucrează 6 bri­ zile schimburile au aşteptat după mis din depozit la dimensiuni mai
te necesară sau nu. totuşi foarte importante. de cărbune, depăşitul randamentul Cu toate succesele obţinute de găzi. Minerii din aceste brigăzi a- lemn şi cîte trei ore, O socoteală mari decît cele cerute de armarea
planificat cu 1,400 tone de post. Ir. mina noastră în reducerea preţului cordă atenţie reducerii preţului de în abataje. Şi atunci, nu-i de mi­
IvΗ¦ abataj, cit şi în suitorul pe care l-a de cost al cărbunelui, noi mai avem oost al cărbunelui': măririi randa­ sumară arală că în luna aprilie în rare că de la armare rămin multe
săpat brigada, am realizai o impor­ încă mari lipsuri. Un exemplu: de mentelor, economisirii şi recuperării brigada noastră s-au pierdut mai capete de lemn bun, care nu se fo­
ELEMENTELE tantă economie de material lemnos ia orizontul 548 la orizontul 595 lemnului, punerii în funcţiune a bine de 500 de ore, adică circa 70
stratul 7 a fost pregătit încă din craţerelor numai atunci cînd este losesc.
p r e ţ u l u i d e c o s t ai cărbunelui de posturi, din cauza acestor lip­
suri. îşi dă oricine seama ce pier-

şi de exploziv. Numai cu materialul anul trecut pentru a îi pus în ex­ cărbune, alegerii şistului etc. Avem dere de producţie înseamnă aceasta Organizaţia de bază a propus ca

exploziv economisit se pot scoate cel ploatare. Dar lucrul acesta nu s-a însă şi... o hibă. Aceasta provine de dacă ţinem cont că randamentul lemnul să fie trimis în mină la di­

puţin 1.000 ione de cărbune. Rezul­ făcut, Intre timp, galeriile au înce­ la pariea mecanică. Montarea lubu- într-un abataj ca al nostru este de mensiunile cerule de lucrări. Acesi
tate asemănătoare au obţinut şi alte put să se surpe, trebuind să fie rilor de aeraj si o. conductelor de 4-5 tone pe post. lucru a începui să se. facă. dar în­
brigăzi din sectorul nostru cum sînt redeschise, ceea ce necesită muncă, aer comprimai nu ţine pas cu avan­ că nu cum trebuie. Şi acum mai vin
cele conduse de iov. Emanoil Bor- materiale, energie, salarii — deci sarea fronturilor de lucru. Acaasia Oare nu s-ar putea ca şi tovarăşii lemne din a căror lungime aproape
dea, Traian lovi şi altele, noi cheltuieli. fanează creşterea productivităţii pen­ din sectorul de transport să mun­

Rezultatele luptei colectivului sec­ Mă întreb: nu este păcat de aceşti tru că după fiecare puşcare minerii cească în aşa le! Incit j 5 asigure o •in sfert nu se foloseşte.

torului nostru pentru depăşirea ran­ bani aruncaţi degeaba în fundui pă- trebuie să aştepte un limp mai înde­ aprovizionare 9una i brigăzilor de Insuşindu-şi propunerile făcute de
damentelor şi pentru economisirea mîntuiui ? lungai pînă cînd iese fumul. Şi frî- mineri ? organizaţia de partid, colectivul sec­
materialelor sînt oglindite în cele nîndu-se productivitatea, creşte pre­ torului nostru a început să obţină
peste 200.000 lei economie realizată încă un caz asemănător, Noi avem ţui de cost... GHEORGHE DROB unele rezultate în reducerea consu­
In trimestrul I. în prezent stratul 7 pregătit, dar nu
putem începe abatajele pînă cînd nu

Deoarece brigada mea a obţinut vor fi scoase stratele 8 şi 9. Aces­ ŞTEFAN GANTZ miner în sector«! H murilor de materiale: la exploziv s-a
rezultatele pe care le-am arătat mai tea însă... nu sînt pregătite. Mă în­ miner în sectoru îl obţinut o economie de 300 kg., iar
sus în condiţii ds lucru destul de treb : lucrurile acestea sînt normale i Comuniştii dih sectorul nostru au la lemn de mină de 25 metri cubi.
la o mină ca a noastră, cu un per­ Minerii din brigada mea sînt nar- analizat, printre altele, şi problema începutul nu-i chiar rău, dar nici
grele, cred că şi alte brigăzi de la sonal tehnico-inginereso atîi de nIci şi plini de voinţa de a face reducerii consumului de lentn şi de mulţumitor!
' mina noastră pol să şt îmbunătă­ numeros ?
ţească realizările in producţie, adu-