Page 56 - 1959-05

Pae. 4
\ fost întemeiată Asociaţia pcniru
prietenia irahiano-sovietică
BAGDAD 18 (Agerpres). —
TASS anunţă: In Irak a fost
întemeiată Asociaţia pentru
prietenia irakiano-sovietică. A-
vocalul Ahmed Djarfar Al Rtt-
kati, cunoscut reprezentant al
vieţii publice din Irak a fost
ales preşedinte al asociaţiei.
\ Toua asociaţie a publicat în
ziarul „Ittihad al Saab“ o de-
Ext)ortul de eonii se
mai intens în Italia
PARIS 17 (Agerpres). —
După cum relatează ziarul
„France Soir“, autorităţile ita­
liene sînt alarmate de exportul
de... copii din Italia în Statele
Unite, care se practică tot mai
intens în ultimul timp. De cu-
rînd, la Napoli a fost reţinut un
grup de 90 de copii în vîrstă
de 2 pînă la 9 ani, care urmau
să plece pe un vapor cu desti­
naţia New York, însoţiţi de o
persoană suspectă şi de o „în­
grijitoare“. Potrivit informaţii­
lor primite de autorităţile ita­
liene, în Statele Unite funcţio­
nează o adevărată „bursă de
copii“ care sînt vînduţi la pre­
Din activitatea geologilor polonezi
VARŞOVIA Corespondentul
Agerpres transmite: Geologii
polonezi au întreprins în ulti­
mii ani o vastă activitate de
prospectare ceea ce a permis
descoperirea unor imense zăcă­
minte de sulf în voievodatele
Rzeszow şi Kielce. Aceste zăcă­
minte situează Polonia printre
ţările, cu cele mai mari resurse
de sulf, ele reprezentînd 20 ta
sută din actualele rezerve mon­
diale.
Conform prevederilor, pînă NEW YORK 18 (Agerpres).
în anul 1968 producţia de sulf Generalul Birger Motzfeldt. şe-
a Poloniei va creşte la 400.000 j fui aviaţiei norvegiene, care se
tone. I află în S.U.A. pentru achiziţio-
In scopul valorificării mare- * narea de armament atomic des-
lui bazin de sulf au fost întoc­ tin at armatei norvegiene, a re­
mite. proiectele de construcţie a cepţionat la Fort Bliss (Texas)
60 de noi mine, înzestrate cu ţ un lot de echipament atomic
NOI TRÂSÂTURI
în viata satelor sovietice
3
Pe întinderile dintre Mosco­
va şi Reazan, în lunca riului
Oka, este situat un sat rusesc
obişnuit — Dedinovo. Aici locu­
rile sînt foarte frumoase. Dar
nu frumuseţea peisajelor sale a
adus faimă satului Dedinovo,
vizitat adesa de oaspeţi veniţi
din republici şi regiuni mai a-
propiate sau mai îndepărtate,
din ţările de democraţie popu­
lară. Ei vin aici animaţi, de do­
rinţa de a cunoaşte înaltul ni­
vel de muncă ai colhoznicilor.
A şti să munceşti — acesta es­
te doar lucrul hotărltor pentru
victoria comunismului. Nu în-
tunplător colhozurile „Stalin“ şi
„Miciurin", de pilda, au cite
50 de vite cornute mari. la 100
hectare de terenuri agricole şi
obţin cite 140.000—150.000 kg.
de lapte.
Ferma artelului „Stalin“., sau
mai bine zis, fabrica colhoznică
de lapte, are încăperi înalte, lu­
minoase, spaţioase. Adăpătoare
automate, aparate de muls, ma­
şini pentru pregătirea nutreţu­
rilor, bucătării, de nutreţuri —
toate acestea servesc la înles­
nirea muncii mulgătoarelor.
Munca grea, adesea istovitoare,
cum era în tnecut munca mul­
gătoarelor, a fost nu numai u-
şurată, ci şi in aşa fel organi­
zată Incit lor le rămlne mult
timp pe care U consacră fami­
liei, învăţăturii, ridicării nivelu­ treţurilor.
lui.' cultural.
Redacţia şi administraţia ziarului str 6 Martie nr. 9. Telefon: 185; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, nr, 236.320 din 6 noiembrie 1949. —i Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva,
claraţie în care se subliniază
că Asociaţia pentru prietenia
irakiano-sovietică „va contribui
la întărirea legăturilor de prie­
tenie şi frăţie între poporul no­
stru şi poporul marii Uniuni
Sovietice. Chemăm pe compa-
trioţii noştri să se înscrie în
asociaţie...“.
¦S?-
ţuri variind între 1.000 şi 4.000
de dolari. Misiţii care se ocupă
cu plasarea copiilor fac vizite
dese în Italia, mai ales la orfe­
linate, unde de multe ori obţin
„marfa“ pe un preţ de nimic.
In urma măsurilor luate de au­
torităţile italiene, „tranzacţiile“
cu orfelinatele au devenit tot
mai greu de efectuat, astfel în-
cît misiţii se adresează acum
mai mult familiilor cu mulţi co­
pii din Italia de sud, şi în spe­
cial din Sicilia,' unde mizeria
este endemică. Multe mame care
nu îşi mai pot întreţine copiii
se văd nevoite să-i vîndă.
tehnică modernă. De asemenea,
se află în curs de construcţie
un mare combinat chimic la
Machow în voievodatul Rze-
szow. Lucrările de construcţie
la rafinăriile de sulf şi la uzi­
nele de acid sulfuric şi de su-
perfosfaţi se află într-un stadiu
avansat .
------ 7355-
Norvegsa achiziţionează
a rm a m e n t atom ic din S .U .A .
r‘\tt'*
de N. Ciiirakov
„Fabrica de lapte" a colho­
zului slîrrieşte admiraţie prin
ritmul precis al producţiei, a-
mintind de o întreprindere in­
dustrială. Aici munca nu are
un caracter sezonier. Iarna şi
vara fabrica produce aceeaşi
cantitate de lapte. Cum s-a ob­
ţinut acest lucru ? In lunile fri­
guroase de iarnă şi chiar în
„flâmlndul“ aprilie, vacile pri­
mesc din belşug nutreţuri va­
riate, in aceleaşi, cantităţi, ca şi ţinere a păşunilor la ele si în
vara, aici s-a realizat făt area
uniformă în tot cursul anului.
In încăpere este linişte, apa­
ratele de muls funcţionează din
plin şi nimeni nu trebuie să
tulbure vacile. Înainte de a tur­
na laptele proaspăt, muls in bi­
doane, o femeie indenunatică,
îmbrăcată Intr-un halat ’ alb, ia
probe de lapte pentru a stabili
conţinutul de grăsime. Analiza
se face chiar in laboratorul col­
hozului. Aici, munca mulgătoa­
relor este retribuită In funcţie
de conţinutul de grăsime al lap­
telui. Maiştrii, creşterii, anima­
lelor au reuşit in decurs de un
an să mărească procentul de
grăsime din lapte cu 0,12 la
sulă — ceea ce calculat, pe în­
treaga producţie este echivalent
cu un plus de 50.000 kg. de
lapte pe an.
După ce mulsul vacilor s-a
terminat. începe împărţirea nu­
Am stat de vorbă cu tinerii şi
Autorităţile sud-vietnameze
c a u t ă pretexte...
SAIGON (Agerpres). — Săp-
tămînalul „Tribune des Na-
tions“ publică un articol al co-
respondentului său la Saigon
în care arată că organele de
propagaridă ale lui Ngo Dinh
Diem se străduiesc să dove-
dească „inutilitatea" respectării
acordurilor de la Geneva din
1954 şi preconizează aderarea
Vietnamului de Sud la pactul
S.E.A.T.O.
In discursul său de la Get- ?urţi marţiale — la Saigon, suspendat intre cele două arcade-
tysburg, preşedintele Eisenho-
wer a citat Vietnamul de Sud
ca „model“ al succeselor poli­
ticii de „securitate mutuală“.
Aceasta a încurajat vizibil pe
Ngo Dinh Diem şi agenţii lui.
„Aceştia arată un zel extraor­
dinar .în .. „războiu..l rece.“ , şi în
represiuru e pe p an ln ei n -
scri.e ,„Tribune des Nations .
Autorităţile din Vietnamul de
Sud — scrie revista franceză —
se dedau la acţiuni, care sînt
un adevărat model de represiuni
fasciste.
„Tribune des Nations“ scrie
-O -
Cuba a fost decretată
reforma agrară
HAVANA 18 (Agerpres) —
Agenţia France Presse anunţă
că la 18 mai guvernul cuban a
decretat efectuarea reformei a-
grare în întreaga ţară.
Intr-o cuvîntare rostită cu pri­
lejul acestui important eveni
ment. primul ministru Fidel Gas-
tro a declarat printre altele că
reforma agrară „va lichida pen­
tru totdeauna marile latifundii
clin Cuba“.
pentru primul batalion atomic
norvegian,
Acest echipament atomic este
compus din rachete de tip ..Nike
Ajax“ şi „Nike Hercules“. 230
de ofiţeri şi soldaţi norvegieni
vor fi instruiţi la Fort Bliss timp
de 6 săptămîni pentru a învăţa
să mînuîască acesf armament.
tinerele din colhoz despre păşu­
ne. Părinţii tor îşi mai amin­
tesc de mlaştinile, de ţinţarii
malariei cuibăriţi aici altădată
şi care pricinuiau mari. neplă­
ceri populaţiei. , Acum bălţile
sînt asanate şi de pe cele mai
bune loturi se strîng cile 70
chintale de fin la hectar. Mul­
gătoarele vorbesc cu atita com­
petenţă despre asemănările şi
deosebirile în munca de între­
colhozurile vecine, despre dez­
voltarea culturii păşunilor şi fi-
neţelor în alte ţări, incit fără
să vrei iţi pui întrebarea: de
unde ştiu ele toate acestea? Nu
ani nimerit oare într-o gospo­
dărie de studii a unui institui
de agronomie ?
Nu, nu-i vorba de o gospodă­
rie a unui institut,', iar tinerii
sînt dintre cei mai obişnuiţi din
satele sovietice din zilele noa­
stre. După terminarea şcolii me­
dii. mulţi tineri şi tinere din
satul Dedinovo au rămas să lu­
creze în colhozuri. Valentina
Ponomareva a devenit mulgă­
toare, Nina Simakova, Evghe­
nia Morozova lucrează într-o
brigadă de cîmp, Ofeg Ktocikov
este tîmpl'ar, Valerii Bajenov —
electroinontator, Alia Esina —
şefă de brigadă, zeci de tineri
conduc autocamioane şi trac­
toare, invălind in ace’aşi. timp
la şcoli medii tehnice şi insti­
tute fără frecvenţă.
Acum jumătate de .secol me­
DRUMUL SOCIALISMULUI » Ni. 1369
¦¦BBS Veşti din Uniunea Sovietică
0 uriaşă estradă In familia unui miner din Donbas
în aer liber Aleksei Podzemelnîi este un ieşte împreună cu familia sa,
miner cu calificare medie din Podzemelnîi plăteşte 48 de ru­
bazinul carbonifer ai Doneţului ble pe lună.
In capiiala Estoniei, la Tallin, (Ucraina). El lucrează ca me­ Dacă se întîmplă să fie bol­
pe lărmu! golfului Finic, se con­ canic de haveze. Avînd salariul nav, lui Podzemelnîi i se plă­
struieşte o estradă In aer liber, un­ tarifar de 70 de ruble pe zi, el teşte din fondul asigurărilor so­
de oa putea da spectacole un cor cîştigă în medie peste !00 de ciale 90 la sută din cîştigul me­
că din decembrie 1958 şi pînă de 15.000 de persoane. ruble zilnic prin depăşirea nor­ diu.
în aprilie 1959 au avut loc o melor de producţie. In fiecare an
serie întreagă de mari opera- Estrada se construieşte cu prile­ cînd pleacă în concediu de o- Fedor Podzemelnîi — tată!
ţiUni de „curăţire“, care au cul- jul celei de-a 90-a aniversări a Iui Aleksei — are dreptul la o
minat cu masacrul de la Fu- tradiţionalei sărbători estoniene a dihnă el primeşte un salar echi­ pensie în valoare de 700 ruble
pe lună, el însă nu a părăsit
valent cu cîştigu! său mediu. A- lucrul şi la cîştigul Iui lunar de
proape în fiecare an mecanicul
Boi. clntecului, care va avea loc anul Podzemelnîi îşi petrece conce­ 900—1.200 ruble se adaugă 380
Mergînd pe calea intensifică- diul de odihnă într-unul din sa­ ruble — jumătate din pensie.
viitor. j natoriile ţă rii; 70 la sută din Părinţii soţiei lui Aleksei Pod­
rii represiunilor, autorităţile costul biletului este suportat de zemelnîi primesc de asemenea
sud-vietnameze se pregătesc să Baza acustică a acestei grandi­ sindicat din fondurile asigurări­ pensie.
supună votului Adunării Naţio- lor sociale de stat.
nale proiectul de lege 91, în ca- oase estrade, construită din ele­ In 1958, în U.R.S.S. statul 3
re se prevede organizarea a trei
mente prefabricate din beton ar­
mat, o formează un ecran sferic
Anul trecut Aleksei Podzemel­ cheltuit peste 215 miliarde ‘‘ub'e
Banmethuot Hue- portal. Deschizătura arcadelor (a nîi a obţinut pentru fiul său A- din fondurile sociale pentru pla­
Dar represiunile sălbatice şi căror lungime este de aproape 80 natoli în vîrstă de 11 ani două ta asigurărilor, ajutoarelor, pen­
metri, iar înălţimea maximă — 35 bilete de cîte trei săptămîni în siilor, burselor, pentru învăţă-
manevrele folosite de autorită­ metri) nu va avea coloane de tabere de pionier. Din costul mîntul gratuit, acordarea de a-
sprijin intermediare. fiecărui bilet — 690 ruble — sistenţă medicală, concedii şi
ţile sud-vietnameze în frunte cu Podzemelnîi a plătit doar apro­ alte înlesniri de care beneficia­
La spectacolele care se vor pre­ ximativ 30 la sută, restul fiind ză oamenii muncii. Această su­
Ngo Dinh Diem nu vor putea zenta pe această estradă, aşezată achitat din fondurile asigurărilor mă se va ridica în anul 1965
intr-un colţ foarte pitoresc al na­ sociale şi din bugetul sindical, la aproximativ 360 miliarde ru­
împiedica poporul din Vietnamul turii, vor putea asista 50.000 de ble.
spectatori. i Pentru chiria casei în care locu­
de Sud să continue lupta pentru
libertatea sa, pentru unificarea
Vietnamului pe baze democra-
tice, în conformitate cu acordu-
rile de la G~ eneva.
UQQOCOOQGCOOOOaOîXXXXXXKSGCXXîCXXÎQOOOOOCOQOQGOGCQOUQf XXXXÎCîXJîXIÎÎOOCCCCOnCOOOCCCQÎÎOOOOOOOOCOOOO J-CCOQCOOOî
La Filaiura dc lină pieptănată din Moscova funcţionează de doi ani o
brigadă alcătuită din unsprezece linerc lextiliste. F:a a intrat prima in între­
cere pentru titlul dc „brigadă dc muncă comunistă" şi a obţinut acest înalt
titlu. Toate textilistele dau numai pro duse de calitate superioară. Din pri­
mele zile ale septenalului, textilistele din această brigadă şi-au îndeplinit
angajamentele luate în cadrul întrecerii socialiste. Toate membrele brigăzii
ajută un număr de 12 eleve să-şi însuşească profesiunea de textilistă şi,
separat, desfăşoară o muncă obştească. Nu de mult brigadiera Klavdia Grnfs-
kaia a fost aleasă deputată.
Clişeul din dreapta o înfăţişează pe Klavdia Grafskaia, conducătoarea
brigăzii, in calitatea sa de deputată, inspectînd grădiniţa de copii a fabricii,
iar cel din stînga o prezintă în faţa maşinii de filat.
dicul de plasă Mansurov, care servită de 6 biblioteci. Biblio­
lucra aici. se plingea In memo­ teca Sovietului, sătesc dispune
riile sale de ignoranţa ţărani­ de 10.000 de volume, între ca­
lor. La şcoală învăţau, numai re culegeri de opere complete
jumătate din numărul copiilor, ale clasicilor literaturii ruse şi
ceilalţi nu ştiau carte... universale. Entuziast neobosit
Este greu de imaginat că o al meseriei sale, Aleksandr Sa-
singură generaţie a putut fi vuşkin, care a terminal acum
martora unor asemenea trans­ cîţiva ani institutul de bibliote­
formări in viaţa ţăranilor. As­ cari din Moscova, s-a consa­ MIERCURI, 20 MAI 1959
tăzi 400 de persoane din satul crat nobilei îndeletniciri de a Spectacole cinematografice
Dedinovo au studii medii, 315 populariza larg cartea in rîndu-
au studii medii incomplete, 70 rile poporului.
de oameni sînt absolvenţi de Q altă trăsătură nouă In via­ DEVA: Visul spulberat; PETRO­ 1LIA: Strada Mare; LONEA: Film în
institute. Mulţi oameni, care au ţa satului colhoznic. înainte aici ŞANI: O cursă obişnuită; Tatăl meu ajutorul acelora care studiază Istoria
devenii cunoscuţi prin meritele ţineau de obicei conferinţe, tec- actorul; HUNEDOARA: Născuţi în fur­ P.G.U.S.; TEIUŞ: Bunicul automobil;
lor deosebite, sint originari din ¦lori, veniţi din altă parte, in tună; ALBA IULIA: La ordinele dvs.; ZLA’l imA: Păianjenul de aur: PARO-
satul Dedinovo. Unii din ei ac­ special din Moscova. Acum e- Primul punct; SEBEŞ: Film în ajuto­ ŞENI: Taifun la Nagasaki; APOLDU
tivează în prezent pe linie de xistă un grup propriu de fec­ rul acelora care studiază Istoria DE SUS: Şpioana din Hong-Kong ;
partid, alţii ian cu asalt culmi­ iori, format din învăţători, oa­ P.C.U.S.; ORAŞTIE: Lumini verzi!
le ştiinţei, conduc mari între­ meni de ştiinţă, specialişti a- HAŢEG: Volniţa; BRAD: Procesul se BARU MARE: La ordinele dvs.; CA-
prinderi, sau deţin grade supe­ gricoti, medici şi colhoznici, ca­ amînă; S1MERIA: Balada voinicului; LAN: Facerea lumii.
rioare în Armata Sovietică. De­ pabili să pregătească o confe­
dinovo este satul natal al ci- rinţă documentată pe orice te­ RADIO
torva colonei şi oameni de şti­ mă. Conferinţe şi prelegeri se
inţă, aici muncesc nouă Eroi ai fin odată la două zile şi întot­ Programul I: 7,15 Cîntece; 7,30 Mu­ Programul II: 14,07 Jocuri populare
Muncii Socialiste. Iată cum pă­ deauna asistenţa este foarte nu­ zică distractivă; 9,00 Muzică de estra­ romîneşli; 15,40 Melodii populare romî­
şeşte satul Dedinovo in comu­ meroasă. La cererea colhoznici­ dă; 9,30 Vreau să ştiu; 11,03 Solişti neşti: 16,15 Cîntece; 16,50 Curs de lim­
nism ! lor conferinţa „Salul nostru In instrumentişti de muzică populară romî- ba rusă; 17,00 Muzică uşoară; 17,35
In sat funcţionează o staţiu­ viitor" ţinută de Melnikov, can­ nească; 12,00 „Viaţă nouă, cîntec Arii de virtuozitate din opere; 18,05
ne experimentală. Iu fiecare an didat in ştiinţe agricole, a fost> nou"; 12,20 Din literatura ţărilor de Program interpretat de solişti şi forma­
oamenii de ştiinţă prezintă în repetată de cîteva ori. Au fost democraţie populară; 13,30 Cîntă Eli- ţii de muzică populară romînească care
fata colhoznicilor dări de sea­ ascultate cu mult interes confe­ sabeta Pavel; 14,40 Dansuri simfonice au concertai peste hotare; 19,00 Orches­
mă despre rezultatele cercetări­ rinţele „Tehnica în prezent şi romîneşti; 15,10 Program muzical dedi­ tre de muzică uşoară; 19,30 Teatru ia
lor lor, despre realizările altor in viilor“ şi „Energia atomică cat fruntaşilor în producţie din indus­ microfon; „Soldatul Fanfaron"; 20,56
staţiuni, experimentale din ţară, şi folosirea ei în medicină". trie şi agricultură; 15,40 „Interpretul Muzică uşoară; 21,15 Cîntece; 22,30
comunică cete mai interesante Viaţa a' adus aspecte noi şi săptămînii": Zara Dbluhanova; 17,15 Muzică populară romînească; 23,15
rezultate ale lucrărilor efectua­ in traiul colhoznicilor. Locuito­ Concert de estradă; 18,00 In slujba Concert de noapte.
te la instituţiile ştiinţifice din rii satului Dedinovo folosesc de­ patriei; 19,15 Concert de muzică popu­ BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;
strtiiinătate. Iată de ce locuito­ mult electricitatea şi radioul. lară romînească; 20,20 „Noapte bună, 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
rii satului au un orizont larg, Mulţi din ei au televizoare, copii"; 21,00 Şcoala şi viaţa; 22,30 Mu­ 20,00; 22,00; 23,52 (programul I).
judecă cu competenţă starea de înaintează tot mai mult spre zica corală romînească; 22,50 Concert 14,00; 16,00; 18,00; 21,30; 23,00 (pro­
lucruri. Satul natal a devenit periferie reţeaua conductelor de simfonic. gramul II).
pentru ei o adevărată unive'rsi- apă şi canalizare. Este in curs
1ale. de construcţie Casa de cultură. Timpul probabil în regiunea noastră
Pină nu demult la Dedinovo Multe schimbări In viaţa col­
exista o bibliotecă permanentă hoznicilor va aduce septenalul. Pentru astăzi vremea se menţine ne- grade iar noaptea va coborî între 8 ta
şi trei volante, care' pînă la un In anii septenalului se vor con­ slabilă, cu cerul mai mult noros: Ploi 12. Vînt potrivit din sectorul nord şi
anumit timp satisfăceau nevoile' strui case de tip nou, care prin locale sub formă de averse, însoţite de nord-est.
colhoznicilor. Astăzi insă popu­ confortul lor nu se vor deosebi manifestări eleclrice. Temperatura în Pentru următoarele 3 zile, vremea,
laţia satului Dedinovo este de­ prin nimic de cele de la oraşe. , uşoară scădere. Ziua va urca la 18-22 nestabilă, favorabilă ploilor locale.