Page 57 - 1959-05
P. 57
iüiblioteco Cenbala !
Regională j
Hunedoera-Deva \
PROLET A R I. DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-V A Cifiţi în corpul zarului: Se încheie învăfămînful
© Seminarii ale activiştilor
culturali (pag- 2-a) ; de partid ia safe
® La mina Aninoasa,-cos Zilele' acestea, in majoritatea organizaţiilor de partid săteşti se •încheie
învăţămîntul de partid. In cadrul convorbirilor de încheiere, cursanţii dez
tul tonei de cărbune poate îi J bat cu competenţă principalele probleme studiate în timpul anului, dovedind
că şi-qu însuşit învăţătura marxist-leninislă şi că. o aplică la practica
redus (pag. 3-a) ; construcţiei socialiste in patria noastră.
@ Din activitatea şcolii se
rale de partid din Petroşani
(pag. 3-a) ;
© Lucrările. Conferinţei de
la Geneva a miniştrilor de
Externe (pag. 4-a) ; In satul Toieştf..
© Congresul scriitorilor so
Anul XI Nr. 1370 Miercuri 20 mai 1959 4 pagini 20 bani vietici (pag. 4-a). J Membrii de partid, candidaţii şi co cursului, tov. Simion Bîrlea, s-au do
lectiviştii din activul fără de partid vedit bine pregătiţi. S-au evidenţiat
care au fost cuprinşi în acest an de mai ales cursanţii Gheorghina Buţi şi
accese Io mini Lupeni Economii do aproape invăţămint la cursul serai, au partici Atanasie Topor care de altfel şi în
pat intr-una din serile trecute la con cursul anului au dovedit multă preocu
Cea mai mare producţie zilnică 1.000.000 loi vorbirea de încheiere a învăţămîntului pare faţă de ridicarea nivelului lor po
din ultimii patru ani de partid. In cadrul convorbirii ei au litic şi cultural.
In Valea Jiului sînt consti discutat despre felul cum au trăit şi
Intensificîndu-şi efor producţie zilnică obţinu in plus faţă de plan a- tuite pînă în prezent peste 60 cum au luptat pentru eliberarea lor Trăgînd concluzii asupra felului cum
turile pentru a extrage tot tă la această mină în proape 600 tone căr de brigăzi utemiste de muncă oamenii muncii din patria noastră în s-a desfăşurat învăţămintul de partid
mai mult cărbune cocsi- ultimii patru ani. In bune. patriotică, din care fac parte timpul regimului burghezo-moşieresc, în acest an Ia Toteşti, propagandistul
ficabil, minerii de la ziua respectivă toate mai mult de 2.000 de tineri. A- despre activitatea desfăşurată de parti cursului a apreciat că învăţămîntul de
Lupeni au obţinut re sectoarele minei şi-au S-au evidenţiat îndeo ceştia au efectuat mii de ore de dul nostru pentru crearea unor condiţii partid s-a soldat cu rezultate practice
cent un însemnat suc depăşit cu 26 pină la sebi brigăzile de fron- muncă voluntară pe diferite şan dintre cele mai bune. Astfel, toţi
ces. In ziua de 15 mai 203 tone cărbune sar talişti conduse de Pe tiere de construcţii, la colecta tot mai bune de muncă şi de trai oa
din abatajele minei s-au cinile de pian. Cele mai tru Spînu, Sabin Ghioan- rea fierului vechi, reparări de cursanţii au fost printre cei dinţii care
extras peste 800 tone bune rezultate au fost că, Gheorghe Solomon, drumuri etc., realizînd economii menilor muncii, despre necesitatea în-
cărbune în afara sarcini obţinute de sectoarele s-au înscris in gospodăria colectivă,
lor de plan, ceea ce re I A, 1 B, II şi III, ca Nagy Andrei şi Furo . tăririi alianţei dintre clasa muncitoare
prezintă cea mai mare re au extras laolaltă sînt fruntaşi în munca gospodăriei şi
Alexandru, ca şi cele
de la abatajele cameră de aproape 1.000.000 lei. ! şi ţărănimea muncitoare etc. Toţi cei luptă neobosit pentru întărirea ei din
din sectoarele 1 A şi caro au purtat discuţii pe marginea punct de vedere economico-organizato-
V sud.
temelor enunţate de propagandistul ric.
Două zile m excursie .şi la G.A.C. din Cîlnic
Recent, elevii claselor a Vl-a
A şi B de la Şcoala pedagogică Cu cîleva zile înainte s-a încheiat economie concretă în care au studiat
din oraşul Deva, însoţiţi de o învăţă.nîhtul de partid şi ia gospodăria toţi membrii şi candidaţii de partid,
Maiştri ai înaintărilor rapide parte a cadrelor didactice au fă agricolă colectivă din Cîlnic. Atit la precum şi cadrele de bază din gos
cut timp de două zile o excursie cursul seral anul I cil şi Ia cercul de podărie, s-au obţinut rezultate satisfă
în oraşul Sibiu. :T3>: cătoare. In marea lor majoritate cursan
In prezent, la mina tului. De remarcat că sporite s-au obţinut şi Cu această ocazie, excursio — Am mai a- lupte împotriva rebutului - ţii şi-au însuşit materialul predat şi au
Lupeni se duce o inten prin acest rezultat bri la lucrările pentru des niştii au vizitat secţiile de şti sarcina de scamă a ciclărilor pus în aplicare cele însuşite.
să activitate pentru asi gada s-a apropiat mult chiderea noilor orizon inţe naturale şi pictură din ca $vansat cîţiva me
gurarea condiţiilor opti de atingerea recordului turi. Aşa, de pildă, la drul muzeului Brukental şi mu La oţelăria Martin nr 1 din corespunzătoare, nerespectarea Cu prilejul unei adunări generale a
me de lucru tuturor bri mondial de producţie săparea galeriilor de le zeul zoologic din parcul Dum tri ! organizaţiei de bază în cadrul căreia
găzilor. Felul cum se din abatajele frontale. gătură cu suitorul cen brava. In ultima parte a ex In vederea in- s-a analizat felul cum s-a desfăşurat
îndeplinesc măsurile teh- tral de aeraj, de la învăţămîntul de partid în acest an
nico-org.anizatorice este Iniţiativa locală „ziua orizontul ‘180, brigada lui
oglindit de înaintările şi fişia“ dă rezultate Nicolae Guţă a obţinut cursiei a avut loc o plimbare ' troducerii metodei Combinatul siderurgic Hunedoa normelor tehnologice de to şcolar, a reieşit că au existat totuşi
sporite realizate de bri tot mai bune în aplica prin folosirea unui rcîn-
găzile din abatajele şi rea ei practică. Aşa, cărcător cu bandă o prin Cele mai importante puncte | înaintate de exploatare a mi- ra, in ultimul timp s-a făcut pire şi de decarburare a lipsuri mai ales în ceea ce priveşte
galeriile minei. In luna de pildă, brigada de înaintare de 30 m.l. în ale oraşului. Pe tot timpul ex simţită o îmbunătăţire a calită şarjelor, sînt cîţiva din fac frecvenţa la cursuri şi uneori chiar în
trecută de pildă, din frontalişti condusă de profil simplu. La fel,
frontalul său, brigada Sabin Ghioancă din sec muncind la săparea ga cursiei, elevii au primit din'par ' nereului prin inmagaziriare, j ţii producţiei. Situaţia este îm torii care au dus la rebut. In pregătirea propagandiştilor care în cî-
condusă de Petru Spî torul II a obţinut luna leriei direcţionale pe
nu a exţras peste plan trecută o avansare de planul 18, brigada co tea cadrelor didactice explica brigada lui Bmilian Bălan bucurătoare dat fiind faptul că ce priveşte turnarea, datorită teva rînduri au lipsit de la şedinţele
mai bine de 2.200 tone 31 m.l. depăşind cu munistului Mihai Huda, ţiile necesare care au contribuit de ia exploatarea minieră Te-1 în lunile precedente, ianuarie şi dezinteresului cu care s-a muncit de pregătire ce s-au făcut ia cabinetul
de cărbune, realizînd un cinci fîşii iniţiativa a avansat în luna tre şi mai mult la îmbogăţirea cu februarie mai ales, procentul ad In montarea trenurilor de turna de partid din Sebeş.
avans de peste 25 m.l. „ziua şi fîşia". cută cu 105 m.l. gale
pe toată lungimea fron rie. noştinţelor lor. De menţionat liuc, pe care o vedeţi în di- ! mis a fost considerabil depăşit re, precum şi datorită faptului Pentru ca învăţămîntul de partid în
Viteze de avansare că această excursie face parte (cu 1,24 şi respectiv 1,99 la su că munca oamenilor de la mon viitorul an să se desfăşoare în condi-
din planul de acţiune al condu seul de mai sus, execută tu- ' tă),. ceea ce reprezintă sute de tare n-a fost suficient controla ţiuni mai bune, organizaţia de bază
tone de oţel sustrase circuitului tă de maiştri, s-a ajuns la de (secretar Ioan Bia) a şi luat de pe a-
cerii şcolii pentru educarea pa crările ' de pregătire. j economic. se erupţii. Podurile de turnare
triotică a elevilor. necurăţite, lingotierele murdare, cum unele măsuri. S-a stabilit ca pen
In luna martie, datorită unor maselotelc slab pregătite, pre
.măsuri luate, situaţia s-a schim tru anul şcolar (959-1960 să funcţio
Veşti din Te iu ş bat, rebutul încadrîndu-se în to cum şi folosirea unor ramificaţii neze ia G.A.C. un curs seral anul 11
leranţa admisă. Continuînd cu necorespunzătoare din punct de şi un cerc de economie concretă. Au
N o i b iocu ri !penfîru m uncitorii cu gîre n i Premii ceferiştilor şi mai multă însufleţire întrece vedere calitativ, de asemenea au fost selecţionaţi ca propagandişti cei
re socialistă în cinstea zilei de dus la rebutarea multor tone de mai buni membri de partid din gospo
Siib dealul cu vii, acolo unde soarele dogoreşte ziua în Pentru economiile de combustibil primului trimestru premii însumînd 1 Mai, oţelarii au fost preocu dărie şi ceea ce merită subliniat este
treagă, şi unde pină. mai ieri era un loc viran, harnicii con paţi, paralel cu sporirea canti oţel.
structori de la T.R.C.L.Ii. au înălţat 3 blocuri pentru oamenii In ce priveşte turnările de gra
muncii din Cugir.
realizate în primele patru luni ale a- peste 26.000 lei. Aceste premii au fost tăţii de oţel şi de îmbunătăţirea dul II şi III (turnări directe ca că au şi fost recrutaţi şi repartizaţi pe
Blocurile, dispunînd de cel mai. modern confort, cuprind
55 de apartamente compuse din două sau trei camere, baie cu nului în curs, numeroşi mecanici şi acordate mecanicilor şi fcchiştitor pen calităţii acestuia. Drept urma re afectează mult calitatea pro forme de învăţămînt toţi cursanţii care
vană, cămară pentru alimente şi alte dependinţe. fochişti de iă depoul de locomotive din tru buna întreţinere a maşinilor şi re, la sîîrşitul lunii aprilie, re ducţiei) nu s-a făcut totul pen vor studia în viitorul an şcolar.
Teiuş, au fost stimulaţi prin acordarea respectarea furnusului. butul a coborît sub admis tru evitarea lor. Şi dacă la a-
La balconul unuia din cele 3 blocuri au şi apărut florile. de premii în bani. Valoarea economii cu 0,43 procente.-'Este un re cestea adăugăm lipsa de răspun Localuri
Blocul a fost dat acum cîteva zile în folosinţă. 21 de familii Printre mecanicii de locomotive pre zultat deosebit, luînd în consi dere în organizarea şi conduce
de muncitori, printre care cele ale lui Ioan Horilac şi Ştefan
Koinokj au ocupat deja apartamentele repartizate. lor de combustibil realizate în această miaţi pentru economiile de combusti derare faptul că procentul ad rea procesului de elaborare şi pentru magazine
perioadă fiind de peste 175.000 lei; su bil realizate sînt şi mecanicii Gligor mis a fost redus de la 3,1 la su turnare a oţelului, manifestat de
Nu vor trece multe zile şi ultimele lucrări de finisare vor
fi terminate şi la celelalte blocuri, urmînd ca alte 34 de apar ma acordată pentru premiere a fost Medrea şi Silviu Sîrbu care au pri tă cît era în anul trecut. Ia 2,5 la unii tehnicieni şi ingineri ai sec Membrii cooperatori din satul Vil-
tamente să fie puse la dispoziţia muncitorilor din Cugir. de 61.000 Iei. mit ca premii suma de 6.113 lei, Aurel sută. Totodată trebuie avut în ţiei, avem tabloul aproximativ celele Rele, raionul Haţeg, prin con
Boidoc şi Mara Şotron premiaţi cu vedere elaborarea de sortimen al cauzelor care au dus la rebu- tribuţie voluntară şi ajutaţi fiind de
L. ROMULUS De asemenea, pentru personalul de suma de 4.135 lei şi alţii. te variate, din care unele au tnrea producţiei. Uniunea raională a cooperativelor, au
pe locomotive au fost plătite în cursul fost deosebit de pretenţioase în început construirea noului local pen
corespondent ceea ce priveşte calitatea. După cum s-a amintit, în lu tru magazin. Pînă în prezent s-au ter
Şcolarii pe şantierele na aprilie situaţia a fost simţi minat lucrările fundaţiei şi s-a tre
de desecare Cauzele care au dus la rebu- tor îmbunătăţită, rebutul cobo- cut la ridicarea zidurilor.
tnrea a însemnate cantităţi de rînd sub toleranţa admisă. La
oţel, mai ales în primele luni a- aceasta s-a ajuns datorită unui Un alt local, care va fi dat In td-
le anului, se găsesc în activita complex de măsuri privind atît loslnţă in cursul acestei luni, este a-
pregătirea trenurilor de turnare cela pentru desfacerea cărnii, din ora
S c h im b de experienţă reuşit Peste 300 de tineri de !a şcoala me Teiuş, care prin exemplul lor personal tea nesatisfăcătoare în acest şul Haţeg. Localul, complect transfor
dic din Teiuş, au participat luna aceas au mobilizat pe tinerii din Teiuş la sens a oţelarilor cît şi a turnă cît şi elaborarea şi turnarea o- mat şi dotat cu mobilier nou, va co
CĂLAN (de la subredacţia urma aplicării acestei metode. ta la lucrările de desecare în curs de realizarea acestei importante sarcini torilor. ţelului. De mare eficacitate s-au respunde cerinţelor consumatorilor din
noastră voluntară). — Cu pu efectuare pe terenurile din apropierea trasate de partid. dovedit operativele de la slîrşi- oraşul Haţeg.
ţin timp în urmă, la sectorul In urma expunerii, frezorii au comunei. Muncind cu însufleţire, în Obţinerea unor zguri ne- tul schimburilor, în care au fost
semicocs al uzinei „Victoria“ din analizate cauzele care au dus la
Călan, a fost organizat un discutat unele probleme privind -----
schimb de' experienţă privind a-
plicarea metodei sovietice Ma adaptarea justă a metodei pe condiţii grele de lucru, ei au reuşit
keev. La acest schimb de ex
perienţă au luat parte frezori locuri de munca. Pentru îndeplinirea angajamentelorsă sape un şanţ prin teren mlăştinos SIDONIA RUSAN
de la sectoarele semicocs, meca Partea cea mai importantă a corespondentă
nic şi montaj, precum şi maiş lung de 250 m. Pentru înfăptuirea angajamentelor (Continuare tn pag. 8-a)
tri din aceste sectoare. Au par schimbului de experienţă a fost In această acţiune s-au evidenţiat luate în înlrecerca socialistă, colectiviş
ticipat, de asemenea, secretarii tii din G.A.C. „6 Martie" — Turdaş’
demonstraţia practică executată utemişlii Rodica Handraluca, Ioan U- Şi in grădină, c e . însumează peste
organizaţiilor de partid şi pre 5 heefare, munca este în toi. Pină în
la freză de către tov. Ioan Mun- ziua de 19 mai s-a prăşit varza tim =«M
şedinţii comitetelor de secţii din
teanu (Bobic), care a arătat în cenic, Crişan Mircea, Cornelia Heman desfăşoară o muncă rodnică.. Ei au purie, morcovii, ceapa, mazărea şi ri
sectoarele respective.
mod concret modul prelucrării şi mulţi alţii. terminat de mult plivitul păioaselor dichile de lună cultivate pe o supra
Referatul prezentat a scos în
fontei, bronzului şi a oţelului, De asemenea, cu mult entuziasm semănate în toamnă pe 185 hectare. faţă de 3 hectare. Sînt în curs de
evidentă rezultatele obţinute în
după metoda Makeev. In numai 4 zile s-a terminat şi pri
ma praşilă ia sfecla de zahăr şi floa-
fn viitor va avea loc un au m uncit; profesorul comunist Liviu rea-soareltii, cultivate pe 13 şi respec plantare răsadurile de roşii, ardei şi
Muntean, profesoara candidată de tiv 10 ha. Apoi s-a prăşit sfecla fura vinete.
schimb de experienţă asemănă partid Viorica Rancea şi profesorul jeră însăminţată pe 6 hectare şi în
candidat de partid Daniel Stoia, se treaga suprafaţă de cartofi. In aceste munci, fruntaşe, sînt echi
tor organizat la atelierul me cretarul comitetului comunal U.T.M. pele conduse de colectiviştii Elisabeta
Kapronczai, Petru Maier şi Victoria
canic. Mustafa. Din aceste echipe se eviden
I. FEKETE
E. HUMMEL
ţiază colectiviştii Rafila Bartoc, Sa-
A moilă Costescu, Avram Bota, Aurel
FRUNTAŞI LA INV A TA T URA Todor, Elisabeta Haţegan, ioan Josan
? p
şi alţii. .
Se apropie perioada examenelor 'de sfîrşit de an. In aceste Printre elevii care privesc cu multă încredere incjteierea
1zile, elevii tuturor şcolilor dau bătălia pentru a fi la înălţimea anului şcolar, şi care se situează printre fruntaşii la învăţătură t Concomitent cu întreţinerea culturi
îndatoririlor lor şcolăreşti, pentru a se prezetila la examene pe şcoală, suit şi elevii de la şcoala medie din Haţeg, pe caret lor ă început săparea fundaţiei unui
’cît mai pregătiţi. vi-i prezentăm in fotografiile de mai jos. grajd cu o capacitate de 50 capete.
Pentru construirea lui colectiviştii şi-au
procurat din vreme 4.000 kg; var,
două vagoane de ciment, 60 m.c. ma
terial lemnos şi 50 m.c. balast. Acum
se lucrează ia confecţionarea a 100.000
bucăţi cărămizi, pentru arsul cărora s-au
transportai deja cca, 50 care de lem
ne.
¦ELENA TIRE A EUGEN MUJIC ELISABETA BARBU) ÉM ilÉ Au început praşiîa VWWW
clasa VII-a B. clasa VII-a A. dasa VI-a B. porumbului
PETRU VILCELF. AN. Tot mal multe vase de comerţ acostează in portul Con
rAtAv/W - dasa V-a B. Profitînd de timpul prielnic colecti stanţa aducind diferite mărfuri şi îhcărcînd de aici mărfu
viştii din Şoimuş au terminat în ziua rile romineşti, din ce în ce mai cunoscute şi mai căutate pes
de 19 mai praşiîa la întreaga supra te hotare. Pentru reducerea timpului de staţionare a vaselor,
faţă însăminţată cu cartofi, floarea- pe cheiul constănţean pot fi văzute din ce în ce mai multe
soarelui, sfeclă de zahăr, şi sfeclă fu mecanisme care uşurează munca lucrătorilor din port şi ac
rajeră, La aceste munci au partici celerează ritmul de încărcare a mărfurilor.
pat 104 colectivişti. După praşiîa cul
turilor sus amintite, zilele trecute co- IN CLIŞEU : O macara de mare productivitate incărcînd
leMUVIii au început prăşitul porumbu mărfuri pe un vas comercial.
lui şi diferite lucrări în vii.
yVWSA /w \W * v
MIHAI GHEORGHIU
corespondent