Page 58 - 1959-05
P. 58
p<t0f. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 1370'
«MB MSB
D.n activitatea comisiilor permanenţe a ţu P U C t euSiu a Rodnică activitate
' ''' . ¦ ;!: '¦•• ‘*
i ! N P r /ibitupA nwEiíeTtrt.ü»i rea numărului formaţiilor artistice,  .V .S .A .P .
LA CUGIR p:r. îmbunătăţirea repertoriului şi organi
zarea a cît mai multe acţiuni la că In luna iunie vor şvea loc
Activitatea artjşţică fie amgtori cu Băcăinţi — raionul Orăştie. La spec minele culturale. concursuri regionale ale cercu
tacol au fost invitaţi majoritatea ki- rilor clin organizaţiile A-V.S.A.P.
noaşte o dezvoltare deosebită în re Seminarul de la Orăştie a scos la
şţrpctorilpr de brigadă din raion. A- iveală frumoasele realizări pe linie In acest scop, organizaţiile
giunea noastră. In moipentul- de faţă ceştia au analizat pe larg programele cultural-artistică, obţinute de raioanele de bază A.V.S.A.P. de la uzina
Alba şi Sebeş şl rămînerea în urmă „Victoria“ Călan se preocupă
pot (i mal active aproape că nu există cămin cultural prezentate, referifidu-se atît la conţi a raioanelor lila şi Brad. Secţiile ra intens pentru pregătirea membri
care să nu prozirite periodic în ţaţa nutul politipo-ideologic al acestora, ionale de învăţămînt şl cultură Ilia lor încadraţi în diferite cercuri
ţăranilor murtcitopi spectacole la carp cît şi la realizarea artistică. A fost şi Brad vor trebui să ia de. îndată de specialitate. Aşa de pildă, in
măsuri pentru remedierea acestei si cercul de conductori auto, in
Pe lîngă sfatul popular din a organizat mai multe reuniuni îşi dau concursul echipe de teatru, tuaţii, iar cele din Orăştie şi Haţeg ginerul Ştefan Beke predă bi-
Cugir, funcţionează patru comi pentru ridicarea muncii cultural-artis- săptămînal lecţiile teoretice. Gr
sii permanente constituite pe di tQvărăşeştţ, iar ipngurije acu coruri, brigăzi artistice de agitaţie, viu criticată brigada artistică de agi tice la nivelul cerinţelor actuale. instructorul şef al reicului; iov.
ferite ramun aciiviţaţe. Aces minate au fost fplpsite pentru ecţiipe de dansuri, solişti vocali şi taţie a căminului cultural din Băcă- Ioan Berevoiescu, se ocupă cu
tea au sarcina de a şţudia şi procurarea de perdele şi jucării. Prin rapoartele susţinute de acti multă tragere de inimă le par
face propuneri privind buna In toată această acţiune ş-au instrumentişti etc. Secţiile raionale de inţi (instructor loan Mi ţarul şl că viştii culturali, prin referatele prezen tea practică în c-c-ducerea auto.
gospodărire a comunei. evţdenţiat .('Jepufeţji Ţoţh Balinţ, rei program a alunecat pe panta ne tate de sectoarele de literaturi) şi ţerp- Printre cursanţii cei mai siiitoM
învăţămînt şi cultură şi casele de gativismului (am avut impresia că tru de la casa de creaţie şi prin dis ai cercului de conductori auto
Inţeiegînd în mod j,uşt. r.oluj Augustin Rpsu şi Elena Barto cultură, prin activiştii lor, sînt chema brigada a pornit prin sat la o vînă- cuţiile participanţilor Îs seminar, au se numără tovarăşii Mihai 7a-
acestor comisii, sfatul popular lomei, p n merit al a.cpsfei co- te să conducă şi să coordoneze cil toare de gr.eşeli şi a scppat din ve fost elucidate o serie de probleme pri moniţă, Viorel igusi şi alţii
din Cugir se ocupă cu tîjultă nţisiţ îl ,c.opş,t)tuie şi faptu) că competenţă mişcarea artistică de ama dere înfăptuirile mari din anii de du vind activitatea artistică de amatori
răbdare de activizarea lor, ară- se ocupă cu perseverenţă de pă eliberare) cît şi cea din Pricaz, de ls sate. Şi în cadrul cercului de tele-
tîndu-le cum trebuie să Mini îmbunătăţirea continuă a acti tori. carp s-a abătut dp la ceea ce carac fonişti se desfăşoară în prezent
ceaşcă. De pildă, în consfătui vităţii şcolare şi culturale din terizează acest gen dp artă, prezen Roadele şcestui şemipar ne-au întă" o vie activitate. Cej 16 tineri',în
rile pe care le organizează în localitate. Pentru pregătirea politică şi profe tând îp program... jocuri ţigăneşti rit convingerea că şcţiuni de acest scrişi în acest cerc au parcurs
mod periodic cu preşedinţii co fe) şînt foarte utije, fapt pentru care piuă acum 25 lecţii predate de
misiilor, sfatul popular reco Insuficient se ocupă însă d.e LITERATURA POLITICA sională a activiştilor culturali, casa cqlectjvul nostru a hotărît permaperi- tînărul inginer David Liiipa. O-
mandă acestora, problemele rezolvarea sarcinilor ce-i revin creaţiei populare a luat iniţiativa or tizarea lor. Aceste seminării vor ti rele practice ale cercului de te-
concrete de studiu şi control, comisia permanenţă comerţ şi organizate la raioane, după o tema lefonişti — controlul telefonic,
precum şi modalitatea !îndepli cooperaţie. Aceasta nu a făcut F.T. ARHIPŢEV - V.L Le-j ganizării de seminării regionale cu tică bine întocmită, se vor pregăti şi instalarea reţelelor şi repararea
nirii sarcinilor propuse. încă nici o propunere privind participarea directorilor şi a îndrumă prezenta mai multe acţiuni model, în acestora — se ţin cu regularita
îmbunătăţirea aprovizionării şi nil? despre noţiunea ştijn- ‘ torilor de la casele de cultură şi a (piai bine zis, care ar fi vrut să fie aşa fel incit ele şă constituie adevă te, la îndemînă existînd înţreaga
Spre exemplu, comisia per? inspectorilor metodişti de ia secţiile ţigŞneşti), ocupîndu-se prea puţin de rate schimburi de experienţă. bază materială necesară.
desfacerii mărfurilor prin uni ţifică a materiei de învăţămînt şi cultură din raioanele
manentă de gospodărie comu tăţile comerciale. Că la ora ac Hunedoara, Petroşani şi Ilia. viaţa şi munca ţăranilor colectivişti. C. CLEMENTE IOSIF CRAŞCA
nală şi drumuri ă depus & rod tual! în magazinele din Cugir iSfi pag. — 3,70 lei metodist — Casa regională
nu Se găsesc s.ufjciente mărfuri Ed. Ştiinţifică' Primul seminar de acest fel a avut Ţoţ în cadrul seminarului a avui corespondent
nică activitate pe linia sprijini de sezon, aceasta se datoreşte loc la Orăştie în zilele de 12 şi 13 loc un schimb de experienţă pe linie a creaţiei populare
rii comitetului executiv ţn pro şi comisiei p.ennan,ente amin x x x — Istoria Partidului mai a. c. Obiectivele care au stat în
blema reparării drumurilor din fâţa şepiirtaruiui au fost următoarele : de teatru. Cercul dramatjc al casei
tite, care deşi a primit sarcină Comunist al Uniunii Sovie artâiiza desfăşurării festivalului bienal de cultură dip Qrăşti.e a prez.entat
raza comunei. Cu citva timp în dj'n partea sesiunii în această de teatru „1. L. Caragiale" şi a piesa lui 1. L. Caragiale „D-ale car
urmă, această comisie a fost direcţie, totuşi nu a jndeplinijt-o. tice, capitolele VII, VIU, IX/
I n . multe magazine, şi în spe
solicitată de a găsi şupâe loca cial în unităţile T.Â.P.L., de 208 pag. — 4 lei i navalului“ , spectacol care a fost apoi
le pentru procurarea de piatră servirea populaţiei se fâ.ce încă discutat de către participanţii la se
Ed. politică? minar şi interpreţii principali. Cu ă-
necesară reparării străzilor. defectuos, iar comisia perma epaştă pcazie s-au făcut observaţii
După un studiu amănunţit, nentă stă pasivă. Spre exemplu, LITERATURA ŞTIINŢIFICA * intprtşşnte privitoare la repertoriul
un studiu amănunţit asupra
făcut în raza comunei, membrii distribuirii pîinii şi fixării unui D.R. MOCANU SI ALŢII concursului al V-lea al formaţiilor ar
comisiei, printre care deputaţii orar corespunzător pentru cen
loan jRu.su, AndrU Gligor şi trele de pîine ar fj înlăturat a- FIZICA tistice de amâtbri de la sate, precum
glomeraţjile de la chioşcul de
Andrei Henegaf. au găsit în locul lingă uzină. Membrii acestei co Calcule de rezistenţă — cu< şi a modului în câre se realizează de ecfiipelor d,e teptrp flP- la casele de
numit Valea Păţi, pjatră foarte misii, ca deputaţii Cornelia cuftură — prătîndu-se necpşitştea de
bună pentru pavaj. La propu Bucureştean, Nicolae Săbău şi specific feroviar, voi. II. către instituţiile culturale raionale în a fi pregătite şi pipşp îptr-up a,ct
nerea comisiei, comitetul execu Tema Hoandră, deşi au posibi
tiv al sfatului popular a deschis lităţi să se înfeunească pentru 740 pag. + 4 planşe în afa-^ drumarea metodică 3 activităţii cul-
aici o carieră din care se extrag a acţiona maj operativ în stu ra textului — .49 Iei - tural-artistice prin acţiunile model de pentru ieşiri la sate, observaţii preţj:
mari cantiţăti de piatră pentru dierea şi soluţionarea un,or pro
bleme ale comerţului şi coope cartonat lâ casele de cultură, deplasarea în te oase la interpretare, 4ccor, costuma
lucrările de interes obşteşc, pre raţiei din localitate, totuşi nu ţie etc.
văzute în planul de muncă al fap acest lucru. Ed. Căilor feratej ren, întocmirea de scrisori metodice Din sălile tribunalelor
A. STERNFELD A. - Sate etc. Activiştilor caşelpr de cultură şi a
sfatului popular. Numai în ulti In aceeaşi şituaţie se complac
mul timp din această carieră liţii artificiali O atenţie deosebită a acordat semi secţiifor de învăţămînt şi cultură le-a
460 pag. — 13,40 lei narul brigăzilor artistice de agitaţie
s-au extras, prin muncă volun de la căminele culturale, felului în foşf prezentat şi up spectacol model Gestionar necinstit
tară, aproape 500 iii. C. de pia Ed. ştiinţifică, care acestea s-au prezentat h fazele
tră cu care s-au reparat Stră O. IAHOT — Ce este adevă-< comunale, inlercomunale, şi raionale cu cele mai bune formaţii ale casei
ale concursului al V-lea, sarcinilor
zile Cîhepii, Brutăriei şi dru rul? care le revin acestora pentpu tranş- de cultură din Orăştie. fost inpit Cetăţenii din satul Mintia, ra iei. Lipsa provenea din faptul
mul de hotar pe o suprafaţă de 80 pag. — 1,40 lei formarep socialistă a agriculturi! şi ionul ilia, observaseră de mai că gestionarul Virgil Apahidean,
peste 800 in. p. VALERIU BUDL1RU — Im, consolidarea sectorului socialist agri apreciate bucăţile interprétale de cor mult. timp că Virgil Apahidean, pentru chefurile pe care te fă
semnări dinfr-un raion co-< col. şi orchestră (dirijor Popa Ion), pro gestionarul filialei cooperativei cea fura din cooperativă măr
Tot dirt iniţiativa Comisiei lectivizat gramul brigăzii arţiştice de agitaţie de consum „Vulcezana" se ţi
152 pag. — 2,25 lei nea numai de chefuri. Acest. lu furi şi bani. Penţru faptele tui
permanente de gospodărie co şi sofişti vocali şi instrumentişti. cru a atras atenţia şi organelor Tribunalul popular raional Ilia
munală şi drumuri şi cu spri de control. La verificarea ges l-a condamnat la 7 ani închi
ION CERNAT — Pentru îht^ După expunerea referatului „Despre Pentru ridicarea mişcării artistice tiunii s-a găsit o lipsă de 10.000
jinul copijte.teţor de cetăţeni do amafori pe O treaptă superioară, soare şi confiscarea averii.
s-au mai desfundat în ultimul în întfmpinarea celei de-p io-a aniver
timp 120 m. ii. de şanţ, iar în tărirea şi dezvoltarea înto-i^ sarcmile actuale ale brigăzilor artis sări a eliberării patriei noastre, casa
colonie cetăţenii au amenajat
vărăşirilor agricole tice de agitaţie de la sate", au fost regională a creaţiei populare a lansat
prin muncă -voluntară r,ond,ouri
şi alei cu flori. 64 pag. — 1,20 lei vizionate programei,e brigăzilor artis o chemare la întrecere între casele, de Hot „!calificai“
Un studiu interesant, care de tice de agitaţie din Beriu, Pricaz şi cultură, a cărei objecţiye s în t. piări-
asemenea a dat rezultate bune, ••••••*•»• Certat cii. mugea cinstitei, mai furat mărfuri de la o altă
l-a făcut şi comisia permanentă Gheorghe Butaru din comuna magazie a S.A.M. Petroşani. în
şi membrii comisiei permanenţe de netă populari Baru Mare, raionul Haţeg, s-a valoare de 11.000 lei, cit. şi o-
învăţămînt şi cultură. Mem apucat de hoţii. A început ast btecte şi bani de la diferiţi ce
brii acestei comisii şi-au prevă In preajma deschiderii expoziţiiloragrosilvică. Aceştia au fost so neze în viitor preocuparea lor de a fel să-şi facă „parte" din bunul tăţeni.
lucra obiecte de artă populară, ci, obştesc. Mai întii a furat din
zut în planul lor de muncă licitaţi de către sfatul popular dimpotrivă, să continue cu şi mai magazia S./l.AL Petroşani a Prins de organele de miliţie,
crearea unor condiţii optime de multă dragoste activitatea lor pe a- Tribunalul popular raional Ha
viaţă pentru copiii de la grădi să studieze şi să facş propuneri In cadrul manifestărilor şi acţiu- punct de vedere artistic. Aşa sînt, de cest tărîm al ariei. exploatării Saura, mărfuri în ţeg, l-a condamnat ta 8 ani în
pentru plantarea de pomi în ra nilcr întreprinse pe linia fpuncii cui- exemplu, lucrările vestiţilor încrus valoare de 8.736 lei. Nefiind chisoare corecţională şi confis
niţa din localitate. De aceea, în za comunei. Lucrurile au rămas turşbe^ucative ile masă, în trimestrul Organizatorii vor trebui să acorde prins, a continuat cu furtul. A
colaborare cu comisia de femei,Ii însă pe fiirtie ,cu toate că chiar II al acestui. an s.e organizează ex tatei'; în lemn din satul Glopptiva rrr o atenţie deosebită felului de-a expu carea averii.
în Cugir există un sector al poziţii de artă populară la raioane, iar raionul Haţ.eg, cele din satele pădure- ne obiectele în expoziţie. Se reco
ocolului şilvic care ar putea pu în prşajtpş zilei de jO iunie se ya neşti — raioanele Hunedpara şi .Ilia mandă ca exponatele să fie aranjate O p o v e s te cm o i
ne la dispoziţie materialul sădi- deschide la Deva expoziţia regională — ori obiectele din lut ale olarilor fie pe grupe, fié organizîndu-se in
de arfă populară, unde v.or ii şduşe din Obîrşa, raionul Brad. In mod terioare de case ţărăneşti specifice Povestea ciobanului mincinos organele A.D.A.S. individul loan
tor. cele mai reuşjte şi mai şpecifjce O- deosebii curiozitatea vizitatorilor a raionului respectiv. Niţu este bine cunoscută. Pen Covan a fost prins cu „mita-n
S.e impupe deci, ea şi aceste bîecte selecţionate la raioane. foşf atraşă de frumoasele şi variatele tru minciuriă el şi-a pierdut sac". Pentru faptul că a indtjş
costump populare specifice regiunii Este necesar ca ţri jurul expoziţi toate oile. Vrînd parcă să re in eroare organele A.D.A.S.,
două comisii să fie activizate. Experienţa acumulată cu. ocazia or noastre şi a căror faimă a trecut ilor să se facă o largă popularizare editeze povesteq, individul loan Iuin4 în plus în mod nejustifi
Experienţa pozitiva â comisiilor ganizării altqr expoziţii de artă popu peste hotarele ţării, bucurîndu-se de şi să se numească tovarăşi pricepuţi Covan, din satul Nandru, ra
permanenţe d.e gospodărie şi lară îp regipnp a dovedit că acolo multă popularitate în expoziţiile inter care să fie în măsură să dea expli ionul Hunedoara, căruia lupii îi cat o despăgubire de 1.040 iei,
învăţămînt trebuie generalizată unde secţiile de învăţşmîrjt şi cultură naţionale. Aşa sînt costumele pădu- caţiile necesare vizitatorilor expozi mîncaseră 8 oi, a declarat orga
prin organizarea unor consfă cît şi caş.ele raipna|e de cultura au reneşţf, .cele de pe Vajea Mureşului şi ţiilor. nelor A.D.A.S. pentru, a fi des Tribunalul Popular raional Hu
tuiri cu caracter de schimb de muncit cu simţ <Je răspundere pentru Valea Sebeşului, coştun?ele djn jurul păgubit, că lupii i-au mîricat 22
experienţă. Instruirea periodică popularizarea expoziţiilor şi strîngerea ZIaInel etc. Un rol de seamă în organizarea oi. La cercetările făcute de nedoara t-a condamnat ta 3 luni
a tuturor comisiilor, în raport obiectelor — aşa cum s-a procedat expoziţiilor raionale şi regională re
cu sarcinile actuale, fără a se la S;ebeş, Alba, llia, Brad şi Orăş Din expoziţji n-au lipsit — şi nu vine Casei regionale a creaţiei popu închisoare şi la plata sumei pri
aştepta sesiunile, este încă o tie — oamenii muncii care au vizi trebuie să lipsească nici în viitor — lare, respectiv metodistului cu arta
metodă bună pentru activizarea covoarele cu motive naţionale, pe ca plastică, care va trebui să acorde un mite in plus.
sprijin substanţial în ceea ce priveş
comisiilor permanente. Sfatul tat expoziţiile de artă populară au re le ţes ţărancele din satele regiu te îndrumarea pentru organizarea ex Viteza se pedepseşte
poziţiilor de artă plastică în regiunea
popular din Cugir va trebui să apreciat exponatele eîi şi grija deo nii noastre. noastră. Nu de mult Tribunalul popu nul alerga pe şosea cu o viteză
lar raional Orăştie a judecat un mult prea mare. Oprit de or
facă fe l ce-i şţă în putinţă pen sebită în organizarea expoziţiilor. Po Odată cu pregătirea şi organizarea V. MUREŞAN caz deosebit: un şofer „bolnav" ganele de miliţie, s-a constatat
tru a îmbunătăţi simţitor acti zitiv este şi faptul că prin organi acestor expoziţii,. activiştii culturali îndrumător cultural de „boala vitezei". Este vorba că conducea maşina în. stare de
vitatea tuturor comisiilor per zarea expoziţiilor de artă populară au trebuie să ducă o susţinută muncă de şoferul loan Crişan, anga ebrietate, periclitind viaţa pasa
manente. ieşit la iveală o s.erie de elemente de lămurire printre talentaţii creatori jat la Şcoala profesională din gerilor.
talentate ce au expus o serie de obiecte de artă populară — bărbaţi şi femei Cugir. Intr-una clin zile trans Pentru fapta sa, Joan Crişan
porta cu camionul nr. 25.305 a fost condamnat la 2 ani în
I. MANEA deosebit de interesante şi apreciate din — pentru ca aceştia să nu abando- Dv., circa 40 de elevi. Cqinio- chisoare corecţională.
' ••• — MiWiW vS :
cAcdioitatea G)iireeţlci ANUNŢ
a 4 Lmat i* iu m ir întreprinderea regională de transporturi auto Hunedoara, ru
sediul în Peva, Sfe- Cuza Vodă nr. 17, prin autobazele sale din
Iii ziua de 8 mai a.c. Comisia proporţie de 106,7 la sută, iar losirii mai bune a utilajului d,e bilizate în întregime. Pentru a- L întreprinderea regională de ţ Albi? Iufiş, Dpya şi Petroşani, execuţă transporturi de mărfuri
de bilanţ nţ. 8 a Ministerului planul producţiei marfă a fost şi călători.
Agriculturii şi Silviculturii -- depăşit cu 6,5 la sută. Indicii mecanizare. Afeincitorilpr de pe ceasta este necesar în primul l transporturi auto recrutează î
Departamentul silviculturii — a planificaţi de utilizarea masei La cererea întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor obş
analizat activitatea Direcţiei sil lemnoase au fost depăşiţi la ră- şantiere li ş-a oferit un trai şi rînd şă fie lichidate restanţele ?absolvenţi de şcoală elemen-] teşti, peptru transporturi de călători în grupuri „curse speciale“
vice regionale pe trimestrul I şinoase cu 4 la sută, la fag şe acordă reducerj din tarife.
al anului 1950. cu 9 la sută şi )a stejar cu 43 mai bur) prin aşigurarea unei de plan, în special la lemn de l tară, fii de muncitori, pentru 1
la sută. Acordul global a fost mină, doage, traverse si lemn de Reduceri de tarife se acordă şi la excursiile turistice organi-
Darea de seamă prezentată, extins faţă de anul trecut, ex- cazărj şi hrane corespunzătoare. foc şi să se creeze stocurile ne 1 a-i susţine Ia şcolile profe- ] zate de O.N.T. „Carpati“ cu autobusele închiriate din poftea
discuţiile purtate şi concluziile ploatîndu-se în acest trimestru cesare în depozitele intermedia I.R.T.A.
trase au arătat că Direcţia şil- 30.662 fe. adică 22 la sută Cu ţppte rezultatele bune ob re şi finale. Este necesar să şe L sionale ale Ministerului Trans-1
vieă-Deva a făcut un progres în din volumul total exploatat. Cu parcul de autocamioane, remorci şi peridocuri, executăm,
îmbunătăţirea activităţii şale, rea- ţinute jn activitatea din trimes transporturi de materiale şi mărfuri locale pe şantiere în ca-
lizjndu-şi sarcinile încredinţate. Activitatea mecanismelor a > drul fegiumi şi în afară de regiune.
fost mai bună în special a fe- trul I al apului 1959 s-au ma l porturilor. ]
Comisia de bilanţ a remarcat restraieior mecanice cu benzină, La transporturile plin în !ambele sensuri se acordă o redu
următoarele progrese mai impor care şi-au depăşjt planul de de nifestat şi uneie lipsuri care în urmărească cu mai mare aten [ Cei jnterpsaţi vor primi la- ] cere de 20%.
tante : planul la împăduriri a- bitare a traverselor şi doagelor.
tîţ pe teren forestier cft şj de că nu au fost lichidate. ţie ridicarea indicilor de utili- r1 muriri amănunţite la IRTA^1 Penţru informaţii vă puteţi adresa şi telefonic Ja Autobaza
gradat a fost mult depăşjt (600 Este demn de remarcat fap zaţe fi nţaşei lempoaşe şi ş căli j. Deva din strada Cuza yodă Ţ Aţba ţulia, telefon 452, la Anţobaza Peva, telefon 49Ş, la Au-
la sută), realizîndu-se numai lu tul că s-a realizat o corelaţie Volumul lucrărilor silvice rea tă..; prpduselpr. Ş tobaza Petroşani, telefon 12 i sau Ia Regionala j.R.T.A. Peva,
crări de calitate bună şi cu un justă intre valoarea producţiei telefon 442.
preţ de cost mai scăzut ; au fost globale, fond-salarij. productivi lizate cu muncă voluntară este Metoda exploatării în trun t nr. 17, pînă la data de 21 j
depăşite de asemenea sarcinile tate şi ciştig mediu, Ceea ce o- chiuri şi catarge, precum şi orga
lş recoltări seminţe, pepiniere, glindeşte buna organizare a pro- mic în comparaţie cu sarcinile nizarea a cît mai multe brigăzi F maj a.c. i
îngrijiri etc. In urma intensifi ceşului de producţie şf gospodă -V__r .-> c
cării controluliţi pazei pădurilor, rirea chibzuită a fondului de sa încredinţate şi posibilităţile re
delictele de păşunat au fost re larii.
duse, iar incendiile au produs ogiunii noastre. Nu s-a urmărit
Progresele obţinute şe daio- w *
pagube fPăffe mici cqmpargţiv reşc în cea mai mpre măsură în suficienţă măsura acţiunea de complexe cu acord global trebuie rr.-ixxttrisxuxjznzx
cu ^nii trecuţi. Planul de pube eforturilor depuse dp muncitorii
re îq v^lqaqe a fpst depăşit cu exploatărilor bare au muncit zi îmbunătăţire a pazei pădurilor şi să fie o preocupare de căpetenie Casa de Eşopsuli şs îo n s e re fh s n i a R.PJ.
55 şţjţă, rţdjcîqdu-se calita de Z'\ pentru a da patriei lemnul
tea jş^ştop lucrări. Ş-ap objfpuţ ffeceşar dezvoltării industriei şi a protecţiei acestora ca printr-un a tuturor unităţilor de exploa acordă cu începere din luna mai a.c. noi avantaje Ia depune
de aşerpene^ indicţ ţiţşi puni dp âgriciijturţi socialiste. Procesul rile pe obligaţiuni C.E.C., prin mărirea cîştigurilor atît la tra
folosire a masei' femnpaşe, mai de producţie a fost organizat control mai intens să se reducă tare, Iar preţul de cost trebuie gerile la sorţi de bază, cît şi la cele suplimentare.
ales la feg, unde fe ujdefe 'ocoale mai bine, tirmărindu-se ritmici
s-a realizat un indice de aproa tatea muncii prin grafice .de pro şi mai mult numărul de delicte. redus prip aplicarea de metode Astfel, ja fiecare tragere la sorţi lunară, numărul cîştigurilor
pe 50 la sută. Planul produc ducţie, s-a dat o mai mare atenţip a sporit de la 560 la 861 cîşti guri de valori între 800 lei şi
ţiei globale a iosţ îndeplinit in aplicării de metode noi şi a fo De asemenea nu a fost suficient noi de lucru, precum şj prin re 75.000 lei.
urmărită de către ocoalele silvi ducerea cheltuielilor neproducti La tragerile la sorţi suplimentare, numărul cîştigurilor a fost
majorat de la 308 la 519 cîştiguri de valori între 800 lei şi
ce problema inventarierii terenu ve. v r u c v 6 ' u e c L e 100.000 lei.
rilor degradate dinafera fondu La refacerea pădurilor Direc Potrivit noului plan de cîşt iguri, anual, la cele 14 trageri
la sorţi lunare şi suplimentare se atribuie 11.370 cîştiguri în
lui forestier, e^pcutarea de rări - ţia silvică va trebui şă antrene valoare totală de 14.000.000 Iei.
turi şi asigurarea stării de igie ze în mai mare măsură organi La 31 mai a.c., va avea Ioc prima tragere la sorţi în condi
ţiile noului plan de cîştiguri sporite Ia depunerile pe obliga
nă a pădurilor, mai ales la ră- zaţiile de masă, în special tine ţiuni C.E.C.
şinoase. retul şi personalul silvic în sco- In primele 10 zile ale fiecărei luni, oblgaţiunile C.E.C. se
pot procura la valoarea lor nominală — fără diferenţă de preţ.
Aplicarea metodei de exploa ppl realizării de economii mult
tare în trunchiuri şi catarge şi mai mari ca pipă acum.
organizarea unui număr mai ma Bilanţul activităţii Direcţiei
re de brigăzi complexe cu plata silvice-Deva, pe trimestrul I al
în acord global nu au fost ex anului 1959 este bun. Aceasta în
tinse în suficientă măsură. tăreşte încrederea că întreprin Nu întîrzjaţi ! Procuraţi-vă din
Comisia de bilanţ a scos în derea poate reveni iarăşi pe pri timp lozuri pentru tragerea din
relief faptul că Direcţia silvică- mul loc în întrecerea pentru cîş- 31 mai a.c. Preţul unui loz este
Deva are posibilităţi, forţe şi re tigarea drapelului de producţie. . de 3 Iei şi se găsesc de vînzare la
zerve interne, care trebuie mo Irig. traian iacob I toate librăriile din regiune.