Page 59 - 1959-05

Nr. 1370
«¦Miuii— i
sarcina ac seama a
( Uripare din pag l-a)
rebut şi în care, pe Ioc, s-au
luat măsufi de prevenire a cazu­
rilor similare. S-a făcut mult în
direcţia evitării turnărilor direc­
te, a pregătirii ansamblurilor de
turnare, S-a hotărît de aseme­
nea, ca Ia laminoare să fie trR
mise numai lingourile turnate cu
sifon, peptru evitarea rebutului
după laminare; djn lingourile
turnate direct, s-au trimis spre
laminare numai cele corespunză­
toare.
Nu poate îi trecută cu vede­
rea intensa muncă politică de
masă desfăşurată de comuniştii
secţiei în vederea îmbunătăţirii
calităţii. Agitatorii au explicat
oamenilor la ce anume duce re-
butarea producţiei, măsurile prin
care poate fi evitat rebutul. Tot­
odată, a fost folosită în mare
măsură agitaţia vizuală axată în
această direcţie, intr-un cuvînt,
în perioada la care ne referim
— aprilie — atenţia şi eforturi­
le tuturor au fost îndreptate în­
spre reducerea procenţujui de re­
but.
Rezultatul s-a văzut. Calita­
tea producţiei s-a îmbunătăţit.
Pentru acest lucru oţelarii meri­
tă toate Ipudele. Reducerea re­
butului ar îi putut înregistra în­
să un şi mai pronunţat ritm, da­
că s-ar îi acordat mai mare a-
tenţie acestei probleme.
Pentru a concretiza e sufi­
cient a aminti şarja nr. 7.396
elaborată în schimbul Lăbuneţ,
şarjă (a care au fost rebútate
9.300 kg. oţel din cauza vitezei
mari de decarburare. La şarja
nr. 7.511 se rebutează 500 kg.
oţel, din cauza vitezei mari de
P rim ul fe stiv a l c o m u n a l
Steguleţe multicolore fluturau în a-
dierea dimineţii de duminică pe stră­
zile satului Bretea Streiului;- Aleea' ce
duce spre stalul popular comunal, stră­
juită de sule de mesteceni proaspăt a-
duşi din pădure, tribuna frumos pa­
voazată cu drapele, lozinci şi flori,
aşteptau începerea manifestaţiei şi a-
poi desfăşurarea programului artistic
închinat festivalului tineretului.
Au trecut prin faţa tribunei mai în-
tîi pionierii şi şcolarii din satele comu- tineret în cinstea festivalului. A reie­
. nei. îmbrăcaţi în minunate costume
naţionale, cu sfeguleţe roşii şi buche­
te de flori, conduşi de cadrele didac­
tice, pionierii şi şcolarii au lăsat o
frumoasă impresie.
Colectiviştii din Bretea Streiului, din satul lor.
Ruşi, întovărăşită din Plopi, Măceu,
Qcolişu /Mare, formaţiile artistice ale
căminelor culturale, printre care co­
rul şi fanfara ţărănească din Măceu,
căluşarii din Plopi, solişti vocali şi
dansatori din celelalte sate, călăreţii
din Ocolişu Mare şi Măceu cît şi un
numeros grup de biciclişti, au ţinut să
In raionul Petroşani, alături
de celelalte forme ale învăţă-
mîntului de partid, funcţionea­
ză şi şcoala serală economică
de partid de 2 ani. Elevii ¦a-
cestei şcoli — cadrele de con­
ducere din aparatul economic şi
de stat, ai organizaţiilor de ma­
să şi muncitori fruntaşi în pro­
ducţie — primesc o educaţie
marxist-leninistă îmbinată cu
cunoştinţe de economie concretă
industrială. Programa şcolii es­
te eşalonată pe doi ani de îpr
văţămînt, jar principalele mate­
rii sînt construcţia de partid,
conomia politica şi problenip
de economie şi tehnică indus­
trială. In acest an şcoala este
frecventată de 90 de elevi de
la toate exploatările miniere din
Valea Jiului şi din celelalte în­
treprinderi mai importante dip
raion.
Pe baza directivelor date de
biroul comitetului raional de
partid, recrutarea elevilor s-a
făcut ţinînd cont de posibilita­
tea lor de a frecventa cu regu­
laritate cursurile, precum şi de
gradul de cunoştinţe ideologice
şi politice necesare pentru a
putea înţelege şi asimila mate­
ria prevăzută în program. In a-
ceastă direcţie, faţă de anii tre­
cuţi, s-au obţinut rezultate mai
bune. Numărul1 elevilor care
s-au retras din motive bine în­
temeiate este cu mult mai mic
decît în trecut. Aceasta dove­
deşte că recrutarea lor s-a fă­
cut cu mai multă răspundere,
că majoritatea eomitetejor de
partid s-au orientat mai just şi
au trimis la şcoală numai pe
turnare. 14.70,0 kg. oţel şe re­
butează la şarja nr. 7.634, din
cauza modului defectuos în care
a fost montat ansamblul de tur­
nare. Asernenea exemple mai
pot fi date.
Tot în luna aprilie au avut
loc 20 neînchideri de dop, 11
turnăjri de gradul III (turnări
directe în proporţie de peste 5Q
la sută) şi 13 turnări de gradul
II, factori care au contribuit la
pierderea a 215,5 tone de oţel..
Din cauza acestor neînchideri de
dopuri şi turnări directe, 48 lin­
gouri au fost cu c|smă, 34 cu
bavuri şi 14 crăpate. Deci, re­
but.
Putea fi evitat acest rebut?
Putea. Şi dacă ne gîndim că în
luna aprilie rebutul a coborît
sub admis, şi dacă avem în vede­
re cauzele care au determinat
tonele de oţel rebútate, ne dăm
seama că stă în posibilitatea o-
ţelarilor hunedoreni să reducă
şi mai mult acest procent.
In luna curentă, pînă la data
de 10, din nou s-a înregistrat o
creştere a rebutului, procentul
admis fiind depăşit cu 0,17 pro­
cente. Acest lucru permite să se
tragă concluzia că problema ca­
lităţii a fost trecută pe un plan
secundar. Se presupune că depă­
şirea va fi recuperată pînă la
sfîrşitul lunii, că data de 31 mai
va găsi pe oţelari cu rebutul sub
admis.
Ar îi bine totuşi ca pro­
blema rebutului să nu ră­
pună de rezolvat pe par­
curs, ci să fie tratată cu toa­
tă seriozitatea şi atenţia chiar
din prima zi a lunii; lucru ca­
re după cum s-a văzut duce la
evitarea eventualelor surprize.
a B SU 'i¦V ' é r w irvru--------
fie prezenţj la această sărbătoare a
tineretului, prima, de altfel, în acea­
stă comună.
De la tribună, tov. Ioan Casian, pre­
şedintele comitetului executiv al Sfa­
tului popular compnal Bretpa Ştreiu-
lui, a vorbit celor prezpgţi despre în­
semnătatea festivalului cît şi despre
ullimele realizări în ceei) oe priveşte
transformarea socialistă a agriculturii
pe raza comunei, succesele obţinute de
şit că tinerii de pe raza comunei Bre­
tea Streiului au strîns pînă acum pes­
te 3.000 kg. fier vechi, maculatură, au
curăţat peste 60 hectare de păşune,
iar cei din Ocolişu. Mare contribuie la
reconstruirea căminului cultural din
Sărbătorirea festivalului comunal a
continuat apoi cu un bogat program
artistic la care şi-au adus contribuţia
formaţiile artistice ale \ şcolilor şi că­
minelor culturale, şi o întrecere de fot­
bal între echipele satelor Ruşi şi Plopi.
Gh. L.
acei tovarăşi care, după natura
rpuncii lor profesionale, nu sînt
împiedicaţi de a se prezenta în
mod regulat Ia cursuri şi semi-
narii.
Partea epa mai mare din ore­
le afectate programului o corn
stitpje predările) serpifjarii făr
cîndiiTşe numai la lepţijle mai
principale. Predarea lecţiilor şi
deşfăşurarea senu'nariilor este
asigurată de membrii co­
lectivelor de catedră- Pen­
tru a prezenta lecţii de ca­
litate, ele sînt citite în faţa
membrilor catedrei, iar pe baza
observaţiile făcute, sînt îmbu­
nătăţite şi numai după aceea
sînt predate elevilor. In acest
an şcolar s-a reuşit ea şedin­
ţele de discutare a lecţiilqr să
fie ţinute cu regularitate, iar
lecţiile tratate să fie verificate
înainte de predare.
Verificarea lecţiilor cu 8—10
zj|e înainte de data predării, dă
posibilitate lectorilor de a le
aduce îm b u n ătăţiri pe baza re-
cojrfandăril.or făcute.
Majoritatea ipembrilor cate­
drelor se achită conştiincios de
sarcinile pe care le au, întoc­
mesc lecţiile bine şi la timp,
participă cu regularitate la şe:
dinţelp catedrelor, conduc cu prii
cepere grupele de seminar, in
mod deosebit se achită dp sar­
JrfJJV3V.-7' Î . ... ?*. • •:Dv;RfVU- M"-U• L; ;..SO•¦•*C••••I*A'*L;;I. SMULUIv ¦MMM Pag. 3
fin' i¦iii'ii
LA M IN A A N IN O A S A
Costal tonei de cărbune
poate fi
¦)
Conferinţa regională de partid In ţaţa situaţiei, comitetul de poate fi eliminată lipsă Vagone-
om iaquarje a.c. a trasat mineri­ partid de la mina Aninoasa, îm­ telor goale, iar minerii, avind
lor din Valea Jiului sarcina de preună eu conducerea tehnică, a la îndemînă timp suficient pot
a reduce preţul de cost ai tonei trecut la analizarea cauzelor ca­ face o alegere mai calitativă a
ele cărbune. Colectivele de mi­ re au dus la această stare de şistului vizibil.
neri au primit cu bucurie acea­ lUcrUri şi s-a constatat că depâ Faptul că în prezent se apli­
stă sarcină, rangajîndu-se să rea­ şi rea preţului de cost se dato că dispoziţia dată de Combina­
lizeze în cursul acestui an eco­ reşte în cea mai mare parte ne tul carboniter al Văii Jiului, pri­
nomii în valoare de r3.000.000 respectării calităţii, consumulu vitor la luarea separală a pro­
lei. îmbunătăţirea calităţii căr­ exagerat de materiale şi nereali belor pe sectoare, este îmbucură­
bunelui şi reducerea consumu­ zării planului de producţie. Cau­ tor. Aplicîndu-se această dispo­
rilor specifice de materiale şi e- zele fiind descoperite s-au luat ziţie, alegerea sterilului este in­
nergie — jată căile a iese pen­ 6 serie de măsuri Care au dus tr-adevăr stimulativă. Pentru
tru ducerea la bun sfîrşit a sar­ la îmbunătăţirea situaţiei. Cu concretizare, vom da un exem­
cinii toate acestea, în luna martie, plu : în cursul lunii aprilie, pen­
preţul de cost al tonei de cărbu­ tru şist vizibil, sectorului IV i
Brigada condusă de lăcătuşul Coste L'azăr de la termocentrala Gură- Multe dip întreprinderile mi­ ne a fost depăşit cu 8,68 lei pe s-au rebutat numai 40 de vago­
barza, a terminat repararea unui cazan cu două zile înainte de termen. niere q|e Văii Jiului (mina Pe- tonă. De data aceasta, depăşi­ nete, pe cînd sectorului I i s-au
trila, mina Uricani, preparaţia rea se datoreşte în cea mai ma­ rebutat. 700 de vagonete. Este
IN FOTO: Tov. Coste Lazăr Ia lpcul de muncă. Peţrila etc.), au reuşit să rea­ re parte nerespectării calităţii. deci justificată măsura ca acea­
lizeze deja o bună parte din ari- Dovadă stă suma de 481.000 lei, stă dispoziţie să se aplice în con­
Pentru cei mici gajanjenţul luat. reprezentînd penalizările plătite tinuare.
de exploatare pentru nerespecta-
Gu cîteva zile în urmă gră­ Dotarea grădiniţei sezoniere Nu acelaşi Jucru poate fi rea calităţii. Că aceste măsuri au fost bune,
spus despre mina Aninoasa. Co­ o dovedeşte îmbunătăţirea cali­
diniţa sezonieră din comuna A- din Apoldu de Sus, cu noi obiec­ lectivul acestei exploatări a de­ Pentru luna aprilie, sub în- tăţii cărbunelui în •cursul lunii
păşit preţul cje cqst al tonei de drufnarea comi'etuiui de partid, aprilie. Astfel, procentul de ce­
poldu de Sus, înfiinţată încă din te de invetar — şi care vor crea cărbune, pe primele două luni conducerea tehnică a minei a e- nuşă a scăzut în perioada a-
ale angiui, cu peste 20 lei. laborat un nou plan de măsuri mintită, faţă de primul trimestru
anul 1950, şi-a început djn nou condiţii de odihnă şi distracţie Toţ în primele două luni, dato­ menite să contribuie şi mai mult al acestui an, cu 0,9 la sută.
rită calităţi? necorespunzătoare la reducerea preţului de cost al
activitatea. Ea este frecventată copiilor oamenilor muncii, consti­ cărbunelui. Dintre acestea des­ Asupra preţului de cost- a gre­
a cărbunelui, exploatarea mi­ prindem cîteva deosebit de im­ vat însă şi depăşirea consumu­
de 80 copii, majpritatea fiind tuie dovada interesului deosebit nieră Aninoasa a fost nevoită portante. rilor specifice. De aceea, în pla­
să plătească penalizări în valoa­ nul de măsuri elaborat de condu­
fii de colectivişti. Dintre aceş­ pe care comisia de femei, împre­ re de aproape 1.350.000 lei. A- Am amintit mai sus că asupra cerea minei Aninoasa, figurează
ceasta se datoreşte depăşirii pro­ preţului de cost au grevat cel o serie de obiective privind re­
tia un număr de 60 servesc ma­ ună cu educatoarele din această centelor admise Ia toate elemen­ mai mult penalizările plătite pen­ ducerea sub norme a consumuri­
tru neîncadrarea în norme în lor.
sa şi dorm chiar în incinta gră­ . localitate, îl poartă faţă de ti­ tele determinante ale calităţii ceea ce priveşte calitatea. Toc­
(cenuşă — 3,4 procente depăşi­ mai de aceea, în momeiîtui de O primă măsură — luată de
diniţei. Crearea unor condiţii op­ nerele vlăstare. re, umiditate — 1 procent depă­ faţă, se acordă tot mai multă multe ori, dar care abia acum
şire, granulaţie — 1,8 procente atenţie reducerii conţinutului de se aplică aşa Gum trebuie — es­
time de joacă şi odihnă, îmbu­ Acum, preocuparea principală depăşire). Şi consumurile spe­ te urmărirea mai îndeaproape a
nătăţirea hranei şi alto activi­ a’ comisiei de femei şi a educa­
tăţi ău stat şi' stau în perma­ toarelor este pregătirea unui pro­
nenţă în atenţia comisiei de fe­ gram artistic după posibilităţi­
mei din comună. Astfel, odată le de interpretare a copiilor, pe
cu deschiderea, grădiniţa a fost care aceştia îl vor prezenta cu
.dotată cu încă un număr de 25 . ocazia Zilei internaţionale a co­
paturi, 25 pături din molton, un pilului.
leagarî'cir patru scăunele şi al­ VIORICA CIONCA cifice au fost cu mult depăşite steril din cărbune. In vederea consumurilor specifice. Pentru a
tele) î ţi.KVj. \?.\X' corespondentă în această perioadă. obţinerii acestui rezultat, colec­ susţine această afirmaţie este su­
r S I«9 l9 tt* t i v u l de conducere al exploată­ ficient să amintim că o scrie de
rii miniere /fnirţpaşa a hotărît să materiale se dau numai cu apro­
se ţină lecţii d.e instructaj la ca­ barea directorului sau ingineru­
Fem eile participa cti entuziasm re să participe ingineri, maiştri lui şef, pe baza unei amănunţi­
şi artificieri. Aceste lecţii vizea­ te justificări.
ză în primul rînd alegerea pe
Ea acţiunile gos| altele. La fabrica „11 Iunie“ la toate căile a sterilului, cît şi Tot în acelaşi scop, ş-a 1)6-
fel s-a efectuat ¦în cinstea zilei crearea condiţiilor favorabile a- tărît să se fixeze consumuri spe­
îndrumate de organele şi or­ mai însămînţat în seră şi o su- de 1 Mai un număr de 140 ore legerii (asigurarea cu vagonete cifice de exploziv pe sectoare
ganizaţiile' de- partid, femeile, prafâţă de 100 uf). p.’ cu difetite goale, iluminat mai bun, etc.) şi pe straturi, pentru ca în fe­
din raionul Orăştie desfăşoară răsadurj. In aceaştă acţiune de muncă voluntară pentru cu­ De asemerlea vor fi instruiţi ar­ lul acesta şă nu fie permisă puş-
o susţinută muncă în întreprin­ s-au evidenţiat tovarăşele Ana răţenia în depozite, căratul che­ tificierii în sensul de a nu mai care excesivă în frontul de lucru.
deri, instituţii şi comune pentru Gocard, Maria Vlad, Letiţia restelei la rampă şi la stivui- permite puşcarea neraţionafâ, ca­
înfrumuseţarea acestora, reu­ . Şerbu, Maria Tatu şi altele. A- rea seîndurii. Astfel de exem­ re duce atît la depăşirea consu­ Rezultatele din luna aprilie a-
şind ca pînă. în prezent ,s,ă ob­ semenea acţiuni au fost între­ ple pot ti date şi la U.M. Cu­ mului de exploziv,,cîţ şi k sfă- rată că măsurile luate sînt bjne
ţină o serie de realizări frumoa­ prinse şi' de alte comitete de gir, unde muncitoarele au efec­ gîndite, elaborate de un colec­
se. Astfel, în oraşul Orăştie fe­ . femei, ca cele din Cugir. Băeă- tuat un număr de 700 ore de 1.rîmarea. excesiva'kl.^ărjîuHpJuK tiv hotărît să lichideze deficien­
meile au declarat de curînd o ¦inţi etc. care, prin munca vo­ muncă voluntară la înfrumuse­ ; — fapt de pe urma căruia şis­ ţele de pînă acum. Insă nu atît
săptămînă, a curăţeniei. Cil a- luntară prestată, au realizaţ ţarea coloniilor şi a incintei fa­ tul nu mai poale fi ales. măsurile, cît mai ales hotărîrea
ceastă ocazie în toate cele 35 peste i .000 lei economii. bricii, tuturor membrilor acestui colec­
circumscripţii electorale comi­ Şi comisiile de femei din ca­ Tot în vederea reducerii procen­ tiv de a-şi duce la îndeplinire
siile de femei au mobilizat fe­ dru! întreprinderilor şi institu­ O acţiune frumoasă au ini­ tului de şist din cărbune, s-au dat angajamentul lupţ, dă certitudi­
meile la acţiuni de înfrumuse­ ţiilor au reuşit sa antreneze fe­ ţiat şi femeile salariate ale spi­ ’indicaţii şefilor de sectoare să în­ nea că la Arjinoasa se va reuşi
ţare şi curăţenie. In această ac­ meile la acţiuni de înfrumuse- talului Unificat din Orăştie, ca­ drume şefii de brigăzi să-şi orga­ să se reducă costul tonei de căr­
ţiune s-a evidenţiat tov. Mafia , ţâre şi curăţenie, la crearea de re au efectuat numai pe luna nizeze astfel munca, încît puşca­ bune sub cel planificaţi
Dudaş care, împreună cu femeile zone verzi, amenajarea de păr- aprilie un număr de 1.281 ore rea în abatajele sectoarelor să
din circumscripţie, au amenajat ¦culeţe etc. La fabrica chimică, de muncă voluntară pentru re­ poată fi eşalonată. In felul acesta N. ANDRQINIACHE
în strada Fiiimon Sîrbu, în- _ de pildă, muncitoarele au efec­ construirea localurilor circum­
' -------------
tr-un loc viran, un părculeţ cu tuat în ultimele trei săptămînt scripţiei sanitare şi a policlini­ Se pregătesc pentru festivalul raional
rondouri de flori, verdeaţă, cu un număr de 400 ore muncă vo­ cii de copii. Această acţiune a
pomi ornamentali ş i ‘bănci. luntară pentru înfrumuseţarea adus spitalului o economie de Dupij participarea la întrecerile-, cui nai, fanfara că.minuluj cultural şi bri­
loeurjlor de muncă şi a între­ 1Î 500 lei. turai-artistice, care au avut Ioc 1 gada artistică de agitaţie 4'n Cuira­
O iniţiativă frumoasă a co­ prinderii, economisind în felul Gurasada, odată cu festivalul comit sa da pu fost şelecţiQnste pentru fes­
mitetului orăşenesc al femeilor acesta 6 sumă de peste 2.500 AcţifJîii similare continuă să tivalul rqjonal ce va avea toc în
aibă loc îri toate, cpmunele, sa­
o constituie’ şi ‘aceea- ca: V însa- lei. In această acţiune ş-au evi­ tele, întreprinderile şi institu­
ţiile raionului.
mînţat cu sfeclă de zahăr o su­ denţiat în mod deosebit tovară­
VASIL1CA AbAM
prafaţă de 0,65 ari, suprafaţă şele Maria Maier, Marja Rovni,
secretara comiletitlui raional
ce. a şi fost contractată. De a- Elena Dirria, Cornelia Mihoc şi
al femeilor — Drăşfie
semenea, femeile din oraş au
VAWvyywWvfVi, zipa de 3! maj ş. c. ia Ilia.
însufleţiţi de rezultatele obţinute pî­
şcolii serale 9 pentru şedinţele de seminar. nă acum, membrii celor do.uij forma­
din Petroşani Exemple bunp în această direc­ ţii artistice pregătesc un prpgram şi
ţie constituie tovarăşii Mircea mai bogat pentru festivalul raional.
cini tov. Aurel Pop, Ioan Pe- din cele două grupe de semi­ Pentru a lega şi mai mult te­ Banciu, Pavel Benedek, Mihai Sgb conducerea tovarăşelor Rbinş
zele teoretice de latura practică, Dumitrescu, Nicolae Radu, din Cprtejan şi Virgini,ca Dobrota, menf
trea, Iosif Bîrsan, Iosif Moldo- nar, cel care conduce seminarul au fost organizate expuneri anul I, Gheorghe Gavrilescu, brii brigăzii artistice de agitaţie pre­
practice la Institutul de Mine Bălan Iosif, Dubek Ioan, din gătesc un program prin care să o-
van, Schwemer Marcu, Simion să fie chiar lectorul care a în- despre mecanizarea muncii în anul II şi alţii. glindească munca ţăranilor muncitori
minele de cărbune, despre me­ de pe ogoare cît şi alte succese ob­
Pîrăianu şi alţii. tocmit şi predat lecţia respec- tode noi de exploatare a zăcă­ In asigurarea unei frecvenţe ţinute pe raza comunei Gurasada.
mintelor de cărbune şi altele. bune a elevilor, un .rpl impor­
Pentru .a-şi îmbUnăt|iţi 'acti­ ţiv$. De .altf.el, în ţot cursul a- Cu aceste ocazii, au fost vizita­ tant îl au comitetele de partid Pentru munca depusă pînă acum în
te laboratoarele de maşini mi­ diq raiop. f)e feţii! cum aceste cadrul celor două formaţii artistice,
vitatea, catedrele ţin trirtreisfrî- hutui, îă ' repartizarea lecţiilor niere, de electrotehnică, de ae- comitete şe preocupă de mobili­ merilă a fi evidenţiaţi tovarăşii: Gra­
raj, de exploatări miniere etc. zarea lor, depinde în mare mă­ ţiaţi Nan, Ana Taşcău, Ioana VărS-
al şedinţe .comune de analiză a : între membrii catedrelor s-a ţi­ Pentru o documentare şi mai sură frecvenţa la şcoală. Re­ ianu, Eugenia Igreţ, Viorel tacob,
temeinică, tot cu această ocazie, zultate bune au obţinut în a- Alexe Jtijan, Sabin Nan şi alţii.
muncii. Pe baza' 'tefefateldr ' pre­ nut seama de pregălirea lor po­ elevii au vizionat două filme ceastă direcţie comitetul de par­
sovietice despre mecanizarea tid de la minele Vulcan şi 'Lu- A. ANDRICA
zentate şi a discuţiilor, se iau litică şi profesională- A.şţfeL lec­ transportului şi despre protecţia peni şi cel din oraşul Petro­
muncii în minele din U.R.S.S. şani. Mai slab se prezintă ele­ Creşte numărul
măsuri pentru înlăturarea lipsu­ ţia despre „Căile de sporire a Au mai fost organizate cu ele­ vii de la minele Petrila şi Ani­
vii anului II vizitarea termo­ noasa. depunătorilor
rilor. La şedinţa care a avut productivităţii muncii în indus­ centralei Paroşeni, a Staţiei de
încercări şi securitate minieră In prezent se predau ultimele la C . E. C .
Joc la sfîrşitul trimestrului I, trie“ a fost întocmită de direc­ din Petroşanj. lecţii programate. Pentru a veni
în ajutorul elevilor în perioada La sucursala G.E.G. diji Pşţrpşşni
între alte prpb|eme dişcutate a torul tehnjc al G.G.V.J., lecţia Pentru a lărgi orizontul cu­ care s-a programat pentru re­ epeşţe din zi în zi numărul depunăto­
noştinţelor elevilor şi a-i pune capitulare şi pregătire în vede­ rilor. In prezent, la această sucursală
fost cea cu .privire la partici­ despre „Planul financiar al în­ la curent cu situaţia interna­ rea examenului de sfîrşit de an, exislă pn număr de 40.229 depună­
ţională, lunar se fac informări se vor organiza consultaţii co­ tori, din c3re i111 procent de 70 la
parea elevilor la djşcuţii. Unii treprinderii industriaţe,. balanţa despre principalele evenimente lective şi individuale şi se va sută sînt mineri şi muncitori.
politice internaţionale, se ţin
elevi manifestă încă semne dp de venituri şi cheltuieli“ de con­ conferinţe pe diferite teme etc pune la dispoziţia elevilor mate*7 Numai de la începutul anului şi
pînă acum la sucursala C.E.C. din
timiditate şi nu iau cuvîntiţl ja tabilul şef a} G.G.V.J., „Planul Elevii, în marea lor majori rialul bibliografic de care au Petroşani s-au înscris încă 790 de
tate, se achită cu cinste de o noi depunători.
seminarii, iar .alţii vin nepregă­ tehnic, introducerea în produc­ bligaţiile pe care le au în ca nevoie.
drul şcolii, frecventează cu re Pentru buna deservire a oamenilor
tiţi. Ip urmp disenţiilor c,e şu ţie a tehnicii înaintate şi folo­ gularitate cursurile ^i semina Pe lîngă măsurile care au muncii din Valea Jiului, care doresc
riile programate, întocmesc con să facă economii păstrînd banii la
avut loc, s-a cpzut de acord ca sirea ei deplină“ — de şeful ser­ fost luate, este însă nevoie în C.E.C., în raionul Petroşani funcţio­
speete şi se pregătesc temeinic nează 4 unităţi C.E.G. şi 7 oficii
acei elevi Ctire nu se prezintă viciului tehnic ş.a.m.d. Rezulta­ primul rînd de o muncă perse­ P.T.T., care au pus în circulaţie obli­
gaţiuni C.E.C. a căror valoare se ri­
benevol şa ia cuvîntul, să fie tul a fost că lecţiile, pe lîngă verentă şi susţinută din partea dică la o sumă considerabilă.
numiţi ,de către conducătorul de partea lor teoretică, au fost elevilor, de pregătirea lor te­ Aceste cîteva cifre nu sînt lipsite
de semnificaţie. Ele oglindesc ştandar-
seminar, odată sau chiar de strîns legate de problemele meinică în vederea obţinerii u- dul de viaţă în continuă creştere al
oamenilor muncii din Valea Jiului.
mai multe ori, iar pentru ca toţj practice de producţie, specifice nor rezultate cît mai bune la
R. BALŞAN
elevii să vină pregătiţi la sepii- Văii Jiului. examenele de stîrşit de an.
nar, s-a botărjt să se facă UI1 Dacă în general activitatea NICOLAE POPON
control mai des al cafelelor de catedrelor se poate considera
notiţe. Rezultatul a fost acela ca bună, totuşi în munca lor
că discuţiile au început să fie se manifestă şi unele lipsuri.
mai vii, participarea eleyilqr la Este încă slab controlul mem­
discuţii — mai fjdivă. brilor catedrelor în specia! al
O altă măsură luată în direc­ şefilor de catedră la orele de
ţia îmbunătăţirii calităţii semi- curs şi seminarii, esupra felului
nariijor la anuj II, la obiectul cum. progrpse.ază elevii în învă-,
de economie şi tehnică indus­ ţămînt. Această deficienţă va
trială,. a fost aceea că la unul trebui grabnic lichidată.