Page 6 - 1959-05

Pdf?- 2 m M m tim m rsM O L ut Nr. 1357

BKBBMmi

HOTARIRILE Gazeta de perete de la I.C 8.H. «

comlfefylui de pa id un exemplu bun de urmat

prind vsa;a Gazeta de perete constituie mai judicioasă a muncii de eva­

una din larmele cele mai vii cuare a cărămizilor, la o mai

ale agitaţiei politice de masă. atentă grijă faţă de avutul ob­

Hotărîrea adoptată cu prile­ de cărbune şi realizarea randa­ Ca organ de presă comunistă, ştesc. Acum, materialele se tran­
jul alegerii comitetului de par­ mentului respectiv. Comitetul de
tid al minei Uricani, prevede întreprindere, îndrumat de co­ gazeta de perete îndeplineşte ro­ sportă cu mai multă atenţie, e-
printre altele ca în acest an să mitetul de partid, a trecut la or­
se realizeze pe exploatare un ganizarea întrecerii socialiste pe lul de propagandist, agitator şi vitîndu-se pierderile. In nenumă­
randament de 1,070 tone cărbu­ bază de obiective concrete şi la
ne pe post. Această hotărîre a extinderea aplicării în cadrul în­ organizator colectiv. Pentru ca rate rînduri, ta gazeta de pere-
fost adusă la cunoştinţa tuturor trecerii a iniţiativei minerilor de
membrilor şi candidaţilor de par­ la Aninoasa. gazetele de perete să poată răs- te au fost publicate articole ca-
tid, a întregului colectiv de mun­
citori, ingineri şi tehnicieni. Munca politică şi organizato­ punde cerinţelor maselor, să-şi re tratau despre modul defec-
rică desfăşurată de către comi­
Conducerea exploatării a ela­ tetul de partid şi organizaţiile de poată îndeplini rolul pentru ca­ tuos în care sînt organizate ti­
borat, sub îndrumarea comitetu­ bază a fost încununată de suc­
lui de partid, un plan concret de ces. In luna ianuarie s-a reali­ re au fost create, organizaţiile nete lucrări de construcţie, des­
măsuri tehnico - organizatorice, zat un randament pe exploatare
care, aplicat în viaţă, să asigure de 1,055 tone pe post, în luna de partid au datoria să efectue­ pre atitudinea de indisciplină
realizareâ acestui randament, ha februarie s-a realizat un randa­
rîndul său comitetul de partid, ment de 1,057 tone cărbune pe ze un control permanent asu­ manifestată ta unii muncitori ca­
de comun acord cu conducerea post, iar în luna martie un ran­
exploatării, a repartizat să lu­ dament de 1,072 tone cărbune pra conţinutului materialelor pu­ re lipseau nejustificat de la mun­
creze în fiecare brigadă un nu­ pe post. Astfel, randamentul pre­
măr mai mare de membri şi văzut în hotărîrea adoptată a blicate, să îndrume colectivele că, sau întîrziau, etc. Colectivul
candidaţi de partid, iar condu­ fost îndeplinit şi depăşit.
cerea brigăzilor a fost încredin­ gazetelor de perete să trateze de redacţie al gazetei de pere­
ţată minerilor membri de partid Comitetul de partid şi organi­
cu experienţă în muncă şi buni zaţiile de bază de la mina Uri­ problemele concrete ale între­ te n-a omis însă ca periodic să
organizatori ai producţiei. cani dispun de forţa politică şi
organizatorică necesară mobili­ prinderii, instituţiei, unităţii so­ publice materiale în care să re­
Ga urmare a măsurilor luate zării întregului colectiv la lupta
s-au asigurat brigăzilor vago- pentru continua sporire a pro­ cialiste din agricultură, să cul­ flecte contribuţia muncitorilor
nete goale, scule, lemn de mină, ducţiei de cărbune, pentru tra­
energie pneumatică etc. Ingine­ ducerea cu succes în viaţa a ho- tive cu îndrăzneală spiritul cri­ fruntaşi la terminarea înainte
rii şi maiştrii au fost reparti­ tărîrii pe care ei au adoptat-o.
zaţi pe brigăzi pentru a le a- Rezultatele de pînă acum con­ tic şi autocritic şi îndeosebi cri­ de termen a marilor agregate,
corda asistenţa tehnică necesară. firmă justeţea acestei hotărîri şi
Paralel cu aceasta s-a trecut la dovedesc că randamentul prevă­ tica de jos, să biciuiască lipsu­ să popularizeze pe fruntaşi şi
desfăşurarea unei susţinute zut a se realiza în acest an la
munci de lămurire în scopul exploatarea carboniferă Uricanj rile existente în procesul muncii. în acelaşi timp să dea soluţiile
mobilizării întregului colectiv la este pe deplin realizabil şi că
lupta pentru sporirea producţiei poate fi chiar depăşit. Acolo unde s-a ţinut seamă de cele mai bune pentru realiza­
sarcinile importante ce stau în rea tuturor lucrărilor în terme­
faţa acestor organe de presă co­ nul stabilit.

munistă, colectivele de redacţie Succesele gazetei de perete La secţia din Deva a G.'A.S. Mintia s-an insămînţat tri răsadniţe peste SărSîâteirci
au desfăşurat o activitate pozi­ „Să construim Hunedoara“ de 10.000 m.p. cu diferite legume şi zarzavaturi. îngrijite cu atenţie, răsadu­ iincrcţii
tivă. Organizaţia de partid de la I.C.S.H., se explică de aseme­ rile au crescut şi se dezvoltă bine. Răsadurile de varză timpurie şi gulioare
la I.C.S. Hunedoara, a îndru­ nea prin conducerea muncii co­ s-au şi plantat în grădină. In curînd vor fi plantate răsadurile de roşii, De curînd a avut loc In comuna
mat şi controlat îndeaproape lectivului de redacţie de către ardei şi varză de toamnă pe o suprafaţă irigată de peste 70 hectare. Data, raionul Sebeş, festivalul comunal.
activitatea colectivului de re­ organizaţia de partid. Gazeta de Acest festival comunal a constituit un
dacţie al gazetei de perete din perete desfăşoară o preţioasă In clişeu: Un grup de muncitoare fruntaşe, printre care Maria Peş- bun prilej de trecere în revistă a suc­
întreprindere. De aceea, gazeta muncă politică de masă. Rubri­ ceselor obţinute de către tinerii din
chelea, Rozalia Covaci, Ana Haţegan, Maria Agafiţă şi altele, lucrind la comună în diferite acţiuni întreprinse
de organizaţia U.T.M. Cu această oca­
de perete a putut să dea un pre­ cile „Ştiaţi că...“, „Gazeta în­ întreţinerea răsadurilor de varză de toamnă. zie, tov. Nicolae Cibu, secretarul co­
mitetului comunal U.T.M., a trecut în
ţios sprijin în lupta pentru îm­ treabă şi sfătuieşte" şi- altele, revistă succesele obţinute de către u-
temiştii şi tinerii din comună. El a a-
bunătăţirea procesului de pro­ unde sînt popularizate o serie rătat contribuţia tineretului la elec­
trificarea comunei, ta curăţirea celor
ducţie, pentru înlăturarea nea­ de fapte pozitive şi sînt satiri­ Mai multă atenţie realizării 220 ha. păşune, la plantarea celor 8
junsurilor care mai existau în zate şi criticate fără rezervă ha. viţă de vie, la terminarea însă-
mînţatului porumbului etc. Cel mai bi­
cadrul întreprinderii. Publicînd lipsurile, constituie un ajutor în planului de contractări! ne au muncit uiemiştii Nicolae Hă-
un articol prin care se combătea munca organizaţiei de partid prean Ciucure!, Gheorghe Tibu, I. Dan,
Elena llăprean, I. Damian şi alţii.
lipsa de interes faţă de organi­ pentru educarea maselor. In ultimul timp, la cooperati­ această situaţie, n-a întreprins Nici pionierii şi şcolarii nu s-au lă­
zarea muncii pentru descărca­ va de consum din Gălan s-au ob- nimic pînă acum pentru antre­ sat mai prejos. In cinstea festivalului
rea la timp a vagoanelor sosi­ Experienţa acestei gazete de narea deputaţilor în munca de comunal au amenajat un frumos parc
te, mai ales în timp de noapte, perete ne demonstrează că mun­ în faţa şcolii de 7 ani, au sirius peste
ca este cu atit mai vie, mai in­ ‘ţinut succese însemnate. A cres­ 800 kg. fier vechi, au colectat 70 kg.
Oraizatia fapt ce aducea după sine plata teresantă şi gazeta mai în cen­ cut simţitor volumul mărfurilor contractări. Este necesar ca sfa­ maculatură, au plantat 175 pomi etc.
unor sume mari drept alocaţii,
banul gazeta de perete a contribuit la trul problemelor, cu cît se spri­ vîndute şi, ca urmare, s-a mărit tul popular, prin organele de A urmat apoi un frumos program
îmbunătăţirea muncii sectorului jină pe un număr cît mai mare şi numărul membrilor cooperati­ care dispune, să dea un sprijin artistic prezentat de brigada artistică
de transporturi şi a activităţii de corespondenţi. Gazeta de pe­ vei. Dar conducerea cooperativei eficient lucrătorilor din coopera­ de agitaţie din comună. Brigada a
depozitelor de materiale. După rete de la I.C.S.H. are acum s-a ocupat mai puţin de proble­ ţie pentru atragerea unui număr scos in relief viaţa şl munca în co­
peste 150 corespondenţi, majo­ mun a celor peste 1.100 de colectivişti
Organizaţia de bază de la menzi. Asemenea neajunsuri se apariţia articolului la gazeta de din Daia, construcţiile noi care se ri­
întreprinderea de industrie lo­ întîlnesc şi în secţiile fierărie, perete, au fost luate măsuri de ritatea dintre ei agitatori, mem­ ma realizării planului de con­ cît mai mare de producători a- dică în cadrul gospodăriei etc. Solis­
dirijare imediată a vagoanelor bri şi candidaţi de partid. Cu tractare a cerealelor. Pînă în gricoli în munca cooperativei. tele R. Vasiu, Elena Tatu şi Maria
cală „Horia“ din Alba Iulia, rotărie şi electrică, unde lipsesc sosite în triaj spre locul de des­ ajutorul acestora, colectivul de prezent din planul de contrac­ In felul acesta planul de con­ Hăprcan au interpretai frumoase doine
şi-a stabilit ca obiectiv princi­ multe din materialele necesare. cărcare, iar echipele de serviciu tări la grîu nu s-a realizat de- tractări pe cooperativă va putea populare.
pe timp de noapte au acţionat redacţie a reuşit să asigure a- cît 25 la sută, iar la porumb fi nu numai realizat, ci şi de­
pal al activităţii sale politice şi îmbucurător este faptul că pariţia regulată a ediţiilor gaze­ CRISTIAN IOSIVONI
tei de perete. Acest succes se corespondent
organizatorice, sprijinirea reali­ numeroşi muncitori fruntaşi, ca
Concurs
zării planului de producţie al în­ urmare a creşterii lor din punct prompt. Acest lucru a făcut ca datoreşte in bună măsură şi ac­ numai 16,5 la sută. păşit.
în scurtă vreme să fie înlătura­ tivităţii rodnice desfăşurată de Deşi comitetul executiv al sfa­ Recent a avut loc în oraşul
treprinderii la toţi indiGii. Pe lîn- de vedere poîitiG şi profesional, te lipsurile amintite. De aseme­ colectivul de redacţie al gaze­ MARIA AAUNTEANU Alba Iulia faza raională a con­
nea, printr-o caricatură s-a ară­ tei de perete, care se preocupă tului popular comunal cunoaşte corespondentă cursului formaţiilor artistice ale
gă munca desfăşurată de comu­ s-au preocupat de îmbunătăţi­ pionierilor şi şcolarilor. La a-
cest concurs au participat şcoa­
nişti şi agitatori, care mobilizează rea procesului de producţie. In la medie din Zlatna, Şcoala me­
die din Teiuş, precum şi Şcolile
întregul colectiv de muncitori la acest scop ei au prezentat ca­ tat felul defectuos în care se de educarea corespondenţilor, medii nr. 1 şi 2 din Alba Iulia.
Cu acest prilej au fost prezen­
obţinerea unei productivităţi spo­ binetului tehnic numeroase ino­ evacuează cărămizile după ter­ învăţîndu-i şi ajutîndud să scrie, tate în faţa publicului spectator
cîntece interpretate de formaţiile
rite, la reducerea preţului de cost vaţii şi raţionalizări. Inovaţia minarea unei lucrări. In pofida să seziseze tot ce e nou şi îna­ Gonsfâtuiri -rodnice .corale, solişti vocali şi instru­
oricărui simţ gospodăresc, a- intat şi să critice cu asprime mentişti, recitări, etc.
al produselor şi la realizarea strungarului Alexandru Soman cestea se aruncau jos de ta înăl­ lipsurile.
In urma desfăşurării concursu­
de cît mai multe economii, or­ — „dispozitiv pentru frezat cap lui pe primul loc s-a clasat co­
rul Şcolii medii din Zlatna şi re­
ganizaţia de bază desfăşoară un exagonal de buloane şi piuliţe“ ţimea schelelor, ceea ce făcea Pentru buna activitate desfă­ Zilele trecute la Gomiteful ra- au hotărît să sprijine acţiunea citatorii Persida Torsan şi Dod
ca ele să se spargă, şi prin a- şurată de această gazetă de pe­ ional al femeilor din Alba Iulia de cultivare pe raion a 900 ha. Maria din Alba Iulia care se
control sistematic asupra felului — a şi fost aplicată. Altele, cum ceasta să se producă pagube ca­ rete, la concursurile raionale, a avut loc o consfătuire cu fe­ cu legume şi zarzavaturi, să vor prezenta lă faza regională.'
re grevau asupra preţului de regionale şi chiar pe ţară, ea meile fruntaşe în cultivarea le­ crească cu 50.000 mai multe pă­
cum conducerea tehnico-adminis- ar fi „maşină pentru împletit cost. Critica adusă prin gaze­ TOMA PETRU
corespondent
trativă a întreprinderii se preo­ sîrma", prezentată de muncito­

cupă de bunul mers al produc­ rul Dănilă Bartha', urmează ca ta de perete şefului de şantier a fost premiată, ocupînd locul gumelor, creşterea păsărilor şi sări faţă de anul trecut şi să

ţiei. In acest scop, conducerea în scurtă vreme să fie aplicată.

întreprinderii prezintă periodiG, Prin aplicarea inovaţiilor şi ra­ şi şefilor de sectoare care răs­ I pe raion şi regiune, şi a ob­ viermilor de mătase. Gu această mărească numărul crescătoare­

în faţa adunării generale a or­ ţionalizărilor făcute de muncito­ pundeau de acest lucru, a avut ţinut menţiune la concursul or­ ocazie cele 80 de participante au lor de viermi de mătase.

ganizaţiei de bază sau în faţa ri, întreprinderea a realizat lună darul să ducă la organizarea ganizat de revista „Urzica“. ascultat un referat pe această *

biroului acesteia, informări asu­ de lună însemnate economii ca­ •SL&- temă şi au discutat despre me­ O asemenea consfătuire a a-

pra mersului producţiei, asupra re au contribuit la scăderea trep­ todele folosite şi rezultatele ob­
ţinute pînă în prezent în culti­
felului cum se preoGUpă de crea­ tată a preţului de cost. Acîivitate bogată la biblioteca varea legumelor, creşterea păsă­ vut Iog şi la Ilia. Aici, de ase­
din D îlja Mare menea, s-a hotărît ca fiecare
rea celor mai bune condiţii de In scopul înlăturării lipsuri­ gospodină să crească cel puţin

muncă oamenilor de aici. lor semnalate, organizaţia de

O astfel de adunare, la care bază a făcut conducerii propu­ In urma unificării bibliotecilor şco­ „Eroicele lupte ale muncitorilor cefe­ rilor şi viermilor de mătase. In cîte 110 păsări şi să-şi aibă
au fost invitaţi şi tovarăşi din neri concrete privind îmbunătă­ lare cu cele ale căminelor culturale, rişti“, „.întovărăşirea agrozootehnică urma discuţiilor purtate de mai grădina sa proprie de legume şi
activul fără de partid, a avut ţirea aprovizionării cu materiale
loc cu cîteva zile în urmă. Cu şi scule şi în acelaşi timp a în­ biblioteca sătească din Dîlja Mare, factor liotărîtor pentru bunăstarea ţă­ multe participante ca Maria Jo- zarzavaturi. O mare atenţie a
prilejul adunării a ieşit la ivea­ drumat pe membrii şi candidaţii raionul Petroşani, numără 1.561 cărţi rănimii muncitoare“ , seară literară san, Ileana Bera, Maria Sibi- fost acordată la consfătuire şi
lă că numeroase secţii, cum sînt, de partid, agitatorii, pe tovară­ şi broşuri. Şi numărul cititorilor a despre viaţa şi opera lui Ion Crean­ şan, Gristina Grişan, Măriţi Ol­ sprijinului pe care colectivistele
de pildă, panificaţia, lăcătuşe- şii din activul fără de partid, să crescut simţitor. Numai în cursul a- gă şi altele. La toate aceste acţiuni tean şi altele, s-a tras conclu­ trebuie să-l dea măririi suprafe­
ria II şi turnătoria s-au situat mobilizeze muncitorii la folosirea cestui an la biblioteca din Dîlja Mare au participat aproape 1.500 de ţărani zia că în acest an este necesar ţelor însămînţate cu legume şi
ca fruntaşe în ce priveşte rea­ raţională a materialelor, la e- au fost înscrişi 68 de cititori Care au muncitori.

lizarea planului de producţie. In liminarea timpilor morţi etc. împrumutat 600 de cărţi şi broşuri. Cei mai activi cititori ai bibliotecii să se intensifice munca în ve­ zarzavaturi şi creşterii la ha. a
Pentru atragerea cititorilor la bi­ derea creşterii producţiei de le­ acestei producţii.
aceste secţii există o judicioasă Măsurile luate de către con­ sînt tovarăşii Ioau Huneade, Dan Bur- gume a producţiei de păsări şi
bliotecă, tovarăşa Angelica Bejenaru viermi de mătase. Pentru acea­ ANA PAŞTEANU şt
organizare a muncii, iar munci­ ducerea întreprinderii, cu spri­ a organizat 25 de acţiuni de masă. cea, Dumitru Torna, Alexandru Ciocan
MARIA BOTA
torii dovedesc mult interes fa­ jinul organizaţiei de bază, a fă­ şî alţii.
ţă de realizarea sarcinilor ce le cut posibil ca în luna martie,
R. BALŞAN

sînt încredinţate. In alte secţii , majoritatea secţiilor să-şi depă­ Printre acestea amintim conferinţele : corespondent sta participantele la consfătuire corespondente

există însă numeroase neajun­ şească planul de producţie. La OOOOOOOOOO0OOOOCOKOOCOOSXSKXtC XXXXXXXXXXXXKXXXXXXXXXXXXXXX»aXÎ0OtXXXXXX>tXXX3000CX53<X3 3CXXXXXXÎ0C00CXXX>0000000C
suri care fac ca eforturile munci­ secţia lăcătuşerie s-a înregistrat

torilor de aici să nu poată fi în­ o depăşire a planului cu 70 la CA ILSEND A VIUL LU C R Ă R ILO R Dacă timpul este secetos, se toarele lucrări: ruperea crustei
cununate de succes. Aşa, spre sută, la panificaţie planul a fost face irigarea culturilor de var­ ce împiedică creşterea lăstarilor,
exemplu, în secţia tîmplărie se realizat în proporţie de 119 la din livadă, v§e şi grădină, pe lona mai ză, gulioare, conopidă şi altele. copcitul, praşila pentru distruge­
lucrează cu numai 70 la sută sută, lă turnătorie cu 104 la su­ Pentru combaterea dăunătorilor rea buruienilor şi menţinerea a-
din capacitatea de producţie da­ tă, la tipografie şi mecanică cu în cultura de varză se va re­ pei în sol, aplicarea de îngrăşă­
torită faptului că lipsesc scule, 150 la sută, la lăcătuşeria I-a peta prăfuirea în jurul coletului minte chimice. In viile tinere se
diferite dispozitive, sau pentru în livezi înţelenit. In cazul că este înţe- bine, se face prima stropire cu cu H.G.H. sau cu D.D.T., cu va face praşila şi aplicarea în­
că unele maşini-unelte nu sînt circa 1 gram substanţe la fie­ grăşămintelor chimice, copcitul,
cu 102 la sută ş.a.m.d. In livezile în care au fost lenit, sub pomi se lasă un cerc arseniat de plumb în concentra­ care plantă. plivitul şi legatul lăstarilor,
plantaţi de curînd pomii, se face combaterea brumelor. In viile
în stare de funcţionare. Uneori ELENA MOISESCU verificarea tutorilor. Tutorii a- care să fie prăşit ori de cîte ori ţie de 0,4 la sută sau cu D.D.T. Contra manei cepei se vor a- pe rod se vor face: praşila şi
plecaţi se îndreaptă, iar cei care plica stropiri cu zeamă borde­ aplicarea îngrăşămintelor chimi­
se simte chiar şi nevoia de co- corespondentă pătrund în coroană se bat sau este nevoie. cmulsionabil în concentraţie de leză în concentraţie de 0,5 la ce, plivitul şi legatul lăstarilor,
se retează 4a un lat de palmă sută, în care se va adăuga 80- combaterea brumelor.
sub coroană. Odată cu aceasta In cursul acestei luni o aten­ 0,7 la sută. 100 grame alaun pentru a mări
se refac şi legăturile tutorilor cu aderaţia. Stropirea se repetă Tratarea cnn'ra
pomii. ţie deosebită trebuie dată com­ Pentru economisirea braţelor după 15 zile. In răsadniţe, ro­ dăunătorilor
şiile se vor stropi cu zeamă bor­
Dacă timpul este secetos, se baterii diferitelor boli şi dăună- < de muncă se pot face tratamente deleză în concentraţie de 0,25 In viile plantate în primăvară
face udatul pomilor. Pentru po­ la sută. se va combate viermele sîrmă
mii tineri se vor da cîte 2-3 gă­ lori. Pentru combaterea unor combinate contra bolilor şi dău­ şi larvele de cărăbuş prin pră
leţi de apă la fiecare, iar pen­ La roşiile scoase în cîmp, fuiri cu H.G.H.
tru pomii pe rod cîte 8-10 gă­ boli ca : rapănul mărului şi pă­ nătorilor. Astfel, la 100 litri zea­ după prinderea lor, se vor face
leţi de apă. Se recomandă ca la stropiri contra manei cu zeamă In viile tinere şi cele pc
apa cu care se uda pomii să se rului, dumirea frunzelor de sîm- mă bordeleză se adaugă 500-600 bordeleză în concentraţie 'de 0,5 rod se va face stropirea cu zea­
alauge must de bălegar, în pro­ la sută. Musca verzii,- ploşniţele mă bordeleză în concentraţie de
' iii porţie de 1/5 (o parte din must buroase, bă.şicarea frunzelor de grame D.D.T. emulsionabii sau şi puricii de frunze, dacă au a- 0,5 la sută pentru combaterea
de bălegar la cinci părţi de părut, se vor combate prin pră- manei. Stropirile se fac îndată
apă). După udare, în special în piersic, îăinarea, se fac stropiri 150 grame ecatox sau 400 gra­ fuiri cu H.G.H. sau D.D.T, după avertizările date de către
livezile tinere, se recomandă ca si aii line.
farfuriile din jurul pomilor să chiar de la începutul acestei me arseniat de plumb. Tn ca­ Se recoltează în momentul
sc acopere cu ţărînă, paie, ru­ optim legumele timpurii ca : Slafmuea experiment"'.“ ¦ i-Hă
meguş sau bălegar putred pen­ luni, imediat după scuturarea zul cînd se prevăd brume, se iau spanac, salată, ceapă, usturoi, Geoagiu
ridichi de lună şi altele.
tru- a păstra apa în pămînt. petalelor. Stropitul se face cu măsuri de - protejarea livezilor
In vie
Se face lucrarea solului în li­ zeamă sulfo-calcică în concen­ prin fum.
vadă sau sub pomi, dacă tere­ In viile plantate- în primăvara
traţie de 2 la sută sau cu zea­ în grădina de legume anului curent se vor face urmă­
nul este cultivat său dacă este mă bordelcză în concentraţie de

0,5 la sută. Se termină cu plantarea în

Pentru combaterea diferitelor cîmp a răsadurilor de roşii, ar­
omizi, păduchi de frunze, gărgă­ dei, vinete etc. Pînă la scoate­

riţe, se vor face stropiri cu rea în cîmp se continuă cu for­
D.D.T. emulsionabii în concen­ marea, îngrijirea şi pregătirea

traţie de 0,7 la sută sau cu ni- răsadului în răsadniţe.

cotox în concentraţie de 0,4 la Se fac lucrările de îngrijire

sută sau cu ecatox în concen­ a semănăturilor şi a plantaţi­

După terminarea însiimîhfarilor din epoca 11-a, mm:H6rii ’de la G.'A.S. traţie de 0,2 la sută. ilor timpurii prin plivit, rărit,
'Apoi.Iu de Sus au început praşila la diferite culturi.
Spre sfîrşitul lunii, cînd me­ prăşit, aplicarea îngrăşăminte­
In clişeu: Un grup de muncitoare la praşila cepei.
rele au atins mărimea unei a- lor chimice suplimentare etc.