Page 60 - 1959-05
P. 60
Pa?. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nf. 1370
U LTIM ELE Lucrările Conferinţei de ia Geneva O „Seară a artei romîneşti“ Apelul electoral a!
a miniştrilor de Externe la Budapesta Partidului socialist
BUDAPESTA 19. — Sores- că din R. P. R’omînă. Asztalos japonez
pondentul Agerpres an u n ţă; Sandor, redaotor-şet al revistei
Şedinţa din ziua de !8 mai Gondttcerea clubului' oamenilor „Muzsika“, ă împărtăşit audito TOKIO 19 (Agerpres). «=
Partidul socialist japonez a dat
In şedinţa din 18 mai a Con- tă de acţiunile şî de politica ce- baza discuţiilor în vederea ela- de artă din Budapesta a Luat rilor impresiile sale de la con publicităţii apelul său electoral
Serinţei miniştrilor Afacerilor Ex lor trei puteri occidentale Chr, borării unor soluţii reciproc ac- în vederea alegerilor de la 2
terne, care s-a ţinut sub preşe Herter, fără să aducă nici un fel ceptabile deoarece el nu-şl pro- iniţiativa organizării unui ciclu cursul şi Festivalul Internaţio iunie pentru Camera superioară
dinţia lui A. A. Gromiko, primul de dovezi sau fapte, a declarat pune sarcina să încheie capito- de programe consacrate popu nai „George Enescu“. In conţi a parlamentului japonez. Apelul
larizării artei ţărilor socialiste. nuare au rulat ţilmele romîneşt subliniază că singura posibili
tate de supravieţuire a Japoniei
a luat cuvîntul Lothar Bolz, mi că reglementarea paşnică defini- Iul celui de-al doilea război Inaugurarea acestui ciclu a avut tuchian, Concursul tinerelor tă în actuala eră nucleara este
adoptarea unei politici de neu
nistrul Afacerilor Externe al tivă cu Germania nu ar fi fost mondial, amînă pe timp nelimi- loo recent, prin „Seara artei ro- lente şi Două viori, realizat cu tralitate.
R. D. Germane, care a făcut o realizată din vina Uniunii Sovie- tat rezolvarea problemei impor-
declaraţie. tice. tante şi actuale — încheierea mîneşti“. Cu acest prilej sculp ocazia Festivalului Enescu. Apelul preconizează ca Japo
torul Kocsis Andras, laureat al nia să nu participe la nici un
In cuvîntarea sa L. Bolz a ex Analizînd proiectul sovietic al Tratatului de pace cu Germania. premiului Kossuth, autorul Mo Atît conferinţele, cît şi filme fel de. alianţă militară şi con
pus poziţia guvernului său atît Tratatului de pace, Chr. Herter numentului eroilor de la Debre le s-au bucurat de un deosebit damnă tratativele actuale de re
în legătură cu propunerile celor a ignorat cu încăpăţînare faptul Propunerile în problema Ber vizuire a tratatului de securita
linului, a declarat A. A. Gro te japono-american. De aseme
trei puteri occidentale, prezenta real că în prezent există două mîko, conţinute în plan, nu pot ţin, a vorbit despre arta pla'sti- succes. nea, socialiştii japonezi cer st a -
te în numele delegaţiilor acestor state germane şi că sarcina reu- fi nici măcar obiectul discuţiilor bilirea de relaţii normale cu
puteri de Chr. Herter, secretarul nificării Germaniei este o cauză întrucît acest plan prevede nu R.P. Chineză şi crearea unei
de stat al S.U.A., cît şi în legă a însuşi poporului german. Chr, numai menţinerea ocupaţiei Ber Peste 4 m ilioane şo m eri zone denuclearizate în regiunea
tură cu proiectul Tratatului de Herter a afirmat că din punct de linului occidental, ci şi extinde Oceanului Pacific.
pace cu Germania, fundamentat vedere juridic Tratatul de pace rea acestui regim asupra între în C o re e a de sud
—O -
în şedinţa din 15 mai de A. A. poate li încheiat numai cu o gului Berlin şi este îndreptat PHENIAN 19 (Agerpres). — presionanta cifră de peste
Gromîko, ministrul Afacerilor Ex Germanie unificată, cu toate că împotriva drepturilor suverane Agenţiile de presă transmit că 4.000.000. Aşa-numiţii emigranţi Penfru legalizarea
terne al U.R.S.S. însăşi S.U.A. şi celelalte puteri elementare ale Republicii Demo clica lui Li Sîn Maiva înfiinţat sînt în majoritate şomeri şi co
occidentale, după cum se ştie, crate Germane. Partidului Comunist
Chr. Herter, care a luat cu
din Brazilia
vîntul după L. Bolz, a făcut cî- au ridicat tot felul de obstacole Totodată, a arătat A. A. Gro recent un aşa-numit „comitet reeni luaţi cu forţa de pe teri
în calea unificării Germaniei pe mîko, unele prevederi care exis- de emigraţie“, tutelat de Minis toriul R.P.D. Coreene în timpul RIO DE JANEIRO 19 (Ager
teva observaţii generale în le o baz.ă Epa7şnHi,cVă“rudemuocrVatică. a războiului coreean. pres). Intr-o declaraţie comună
tă în diferite părţi ale planului terul de Externe, care are ca
gătură cu propunerea sovietică In încheiere Chr. Heţter a de- cc|or p„terr occidentale, dacă I scop vînzarea cetăţenilor din Ambasadorul hsînmanist la
clarat că S .U .A . au examinat ncestea VOr ti examinate de sine Washington a întreprins, acum
privind Tratatul de pace cu Ger proiectul Tratatul», de pace cu in aIara c o m p ta „|„i Coreea de sud drept mînă de
macnia. ,
mod armlcia| Hmeri)ă lucru ieftină pentru capitaliştii cîteva luni, o călătorie în unele
Secretarul de stat a! S.U.A. a
contat » asistare ca guvern,,! German,a anexat ta nota sov.e- ^
S.U.A. acorda o uriaşă ,mpor- h d din 10 ,anuar,e 1959. Acest „ |ie d|tcutate , impotriva lor. şi plantatorii străini. ţări din America Latină, precum publicată în ziarul „Nos de Mac
fanta reglementarii echitabile 5I pro ect. a declarat ei, a tost stu- d ă , deila rat şeful gu- Populaţia din Coreea de sud şi în unele ţări membre ale pac a o “ numeroşi deputaţi ai parla
indelungafe cu Germania. F.l a if.at extrem de minuţios ,n ape- vernu|ui sovielic N s Hru5ciov, duce o viaţă de mizerie, iar nu tului S.E.A.T.O., pentru a trata mentului brazilian cer ca Parti
afirmat ca de la terminarea răz- ranţa că el va putea deschide noi nu vom obiecta. Dimpovtrivă, dul Comunist din Brazilia să
boiului S.U.A. au fost interesate calea spre realizarea unei regle- vom li dispuşi să căutăm soluţii mărul şomerilor a ajuns la im- vînzarea cetăţenilor coreeni. fie legalizat. Declaraţia este
întotdeauna ca reglementarea meniări paşnice permanente. Da- acceptabile la masa comună. In semnată, printre alţii, de Ala-
paşnică cu Germania să cores- «i aşa s-ar fi petrecut lucrurile, să, a declarat A. A. Gromîko, Breva muncitorilor constructori din Aden goas Luiz Coutinho din partidul
pundă menirii sale, adică crea- a declarat Chr. Herter, Statele conferinţa noastră ar trebui să-şi social progresist. Walther Figu-
rii în urma asumării obligaţi- Unite ar fi putut saluta propu- concentreze atenţia asupra a CAIRO (Agerpres). — Re clâraţie în care arată că greva einedo din partea alianţei socia-
ilor internaţionale solemne a nerea sovietică. Acesta însă, a două probleme urgente: cu pri muncitorilor arabi de pe şantie . ne creştine. Cleto Margues din
unor astfel de relaţii între Ger- afirmat el, conţine, dimpotrivă, vire Ia Tratatul de pace cu Ger prezentanţa Ligii Arabiei de sud rele de construcţie ale obiective partidul laburist, Jose Perelar
mania liberă şi unificată şî ce- prilejuri posibile, pentru viitoare mania şi cu privire la Berlinul lor militare engleze din Aden Lucio din uniunea democratică
lelalte ţări ale lumii. divergenţe şi conflicte. occidental. la Cairo a dat publicităţii o de- a intrat în cea de a cîncea zi. naţională şi de Jose Feractoa
din alianţa socialistă.
Trecînd sub tăcere faptul in- După ce Chr. Herter şi-a in Delegaţia sovietică, a subli O nouă crimă Muncitorii locali au declarat
discutabil că scindarea Gerina- cheiat cuvîntarea, A. A. Gromîko, niat A. A. Gromîko, împărtăşeş a rasiştilor englezi grevă în urma refuzului autori 0- ~
nici după război a fost provoca- ministrul Afacerilor Externe al te întrutotul părerea exprimată tăţilor colonialiste britanice din
U.R.S.S., a făcut o declaraţie. aici că dacă toţi participanţii la LONDRA 19 (Agerpres). — Aden de a le spori salariile şi Colonialiştii francezi
licccsisS orchestrei Filarmonicii conferinţă vor acţiona în spiri La 17 mai, locuitorii Londrei au de a le reduce ziua de muncă
ic stat Jeorge Fuesen“la Praga După ce a analizat minuţios tul unei adevărate colaborări, al fost martorii unei n®i crime co care este foarte lungă, de a a- masacrează populaţia
planul puterilor occidentale pre luării într-adevăr în considerare mise de rasişti. Pe una din stră nula sistemul muncii obligato
PRAGA 19 (Agerpres). — cere de concertul 'dat anul trecui zentat săptămîna trecută Confe a intereselor părţilor, noi vom zile Londrei, 6 oameni au atacat rii, şi de a acorda Adenului au civilă din Algeria
Corespondentul Agerpres anun la Praga de Mircea Cristesc.u, rinţei miniştrilor de Externe — putea realiza cu siguranţă un pe cetăţeanul Kelso Cochrane, todeterminarea şi libertate. Ei
ţă : Concertul orchestrei Filar care mi se pare un tînăr deose plan cunoscut şi sub denumirea progres în munca noastră şi vom originar din Indiile de vest, pe au cerut de asemenea dizolva CAIRO 19 (Agerpres)'. Minis
monicii de stat „George Eries- bit de înzestrat“. de „planul global" — A. A. obţine succese. care l-au bătut crîncen şi i-au rea adunării legislative şi mu terul Informaţiilor al guvernului
cu“ în cadrul Festivalului inter Gromiko a spus în concluzie ur dat o lovitură de cuţit. De pe nicipale din Aden aflate sub provizoriu al Republicii Algeria
naţional de muzică „Primăvara Despre concertul Filarmonicii mătoarele : După declaraţia lui A. A. Gro- urma rănii, Cochrane a încetat controlul britanic. Aceste reven a dat publicităţii o declaraţie în
la Praga“, continuă să reţină „George Enescu“, cunoscutul din viaţă. dicări se bucură de sprijinul în care condamnă masacrarea de
atenţia cercurilor muzicale din dirijor cehoslovac V. Smetacek Planul puterilor occidentale mîko şedinţa a luat sfîrşit. tregului popor din Aden şi din către trupele franceze, a 112 ci
capitala Cehoslovaciei. Vaclav a spus printre altele: „A fost prezentat aici nu poate fi pus la Relatînd acest fapt, presa en sudul Peninsulei Arabice. In vili algerieni. Declaraţia amin
Dobias, preşedintele Uniunii un concert minunat. Orchestra gleză subliniază că în ultimul declaraţia reprezentanţei Ligii teşte că trupele franceze au fo
compozitorilor cehoslovaci, lau a reuşit să creeze dip fiecare G<ongresui scriitorilorr sovietici timp în, unele.,,cartiere ale Lon Arabiei de sud se arată că au losit în mai multe regiuni din
reat al Premiului de stat piesă muzicală o adevărată ope drei eu devenit tot mai frec torităţile britanice au arestat Algeria grenade şi gaze pentru
şi laureat al Premiului pă ră de artă. Muzicalitatea excep MOSGOVA 19 (Agerpres). — răspunzători pentru ziua de vente atacurile huliganice ale un mare număr de muncitori reprimarea populaţiei civile, ceea
cii, a declarat corespon ţională a maestrului George Geor- TASS a n u n ţă :'In cadrul şedin- mîine a lumii întregi, rasiştilor împotriva persoanelor grevişti. Aproximativ 2.000 de ce a determinat pe numeroşi al
dentului agenţiei Agerpres: gescu a fost transmisă fiecărui originare din Indiile de vest ca gerieni să-şi părăsească locali
„George Georgescu este bine instrument din orchestră. Filar ţei din după-amiaza zilei de 18 Scriitorul azerbaidjan Mîrza re locuiesc în acest oraş. După muncitori au fost deportaţi din tăţile şi să se refugieze. Decla
cunoscut la n o i; numele lui este monica din Bucureşti mi-a ofe mai a celui de-al 3-lea Congres Ibraghimov a vorbit despre pro cum relatează presa, zilele aces Aden. raţia condamnă acţiunea unei
o carte de vizită strălucită pen rit o seară minunată“. Felicitîn- al scriitorilor sovietici au înce blemele noului în artă, despre tea 50 de membri ai parlamen unităţi franceze care a minat o
tru muzica romînească. Mă du-1 pe maestrul George Geor put dezbaterile pe marginea ra tului au adresat guvernului o peşteră unde s-au refugiat ci
gescu, Frantisek Kahuda, minis portului lui Aleksei Surkov, căutarea creatoare a unor noi scrisoare în care arată că în u- vili algerieni, iar cînd aceştia
prim-secretar al conducerii U- forme şi a unui nou conţinut. nele cartiere ale Londrei, dato au fost nevoiţi să iasă din peş
uiunii. teră a început masacrul.
Scriitorul chinez Mao ‘Dun a
Oleg Goncear (Ucraina) şi-a salutat Congresul în numele
bucură fiecare succes al muzi trul învăţământului şi Culturii consacrat expunerea dezvoltării scriitorilor din Republica Popu rită acţiunilor rasiştilor, situaţia • V»:;.-
cii romîneşti. In special mă
bucură afirmarea tinerelor ta al R. Cehoslovace, a declarat că literaturii ucrainene în perioa lară Ghineză. a devenit alarmantă.
lente, nemaivorbind de C. Sil- acest concert a fost unul din ce da care a trecut după Congre
vesfri, căruia i-a mers faima pes le mai mari succese ale Festi sul al 2-lea al scriitorilor (1954). ¦m- C u v în t a r e a lui W . U lb ric h t
valului de muzică „Primăvara la în tîln irea din R o s t o c k
te hotare. îmi amintesc cu plă- la Praga“, Fiodor Panferov a vorbit des Uoiunea studenţilor arabi care studiază
pre rolul educativ al literaturii în Anglia condamnă politica BERLIN 19 (Agerpres). — făcute de puterile occidentale la
sovietice, care tinde să-l ajute După cum anunţă agenţia ADN, Conferinţa de la Geneva a mi
pe om să soluţioneze problemele antipopulară a guvernului iranian la şantierul naval ^YVannou“ niştrilor Afacerilor Externe, YV.
din Rostock a avut loc o întîl- UIbricht a spus că ele nu au
A r e s t a r e a ufbus s psora a m e r i c a n î n I r a k mari ale vieţii, să atingă cel
mai luminos ţ e l : construirea so nire a tineretului la care au par
BAGDAD 19 (Agerpres). — ilegal frontiera dintre Iran şi cietăţii comuniste. LONDRA (Agerpres). — Teheran şi au arestat pe condu ticipat şi reprezentanţi ai tine nimic comun cu problemele pă
Ziarul „Ittihad As Saab“ anun Irak. TASS anunţă: La Londra s-a cătorii ei. Studenţii şi chiar e- retului vest-german. cii şi reunificării. La reunifica
ţa că autorităţile irakiene au a- Scriitorul bielorus Pestrus dat publicităţii declaraţia comu levii sînt siliţi să-şi urmăreas rea Germaniei trebuie să se ia
resfat un american care s-a Ziarul aminteşte că acesta nu Brovka a declarat că cea mai nă a Uniunii studenţilor arabi că şi să-şi denunţe colegii. La întîlnire a luat cuvîntul ca punct de plecare situaţia
este singurul caz cînd S.U.A. importantă datorie a scriitorului care studiază în Anglia, a Aso W. UIbricht, prim-secretar al reală care s-a statornicit în Ger
In declaraţie se subliniază că
strecurat prin munţii Sulaima- trimit spioni pe teritoriul Iraku sovietic este să scrie despre ziua ciaţiei studenţilor din Iran şi a guvernul din Iran cheltuieşte G.6. al P.S.U.G. Analizînd pro mania. Cine respinge toate pro
riita avînd asupra'lui o hartă a- lui. In urmă cu o lună a fost de azi a vieţii ţarii sale. blema germană, el a subliniat
mănunţită a Orientului Mijlociu arestat americanul John Nash, Serghei Mihalkov şi-a consa altor cîtorva organizaţii studen fonduri uriaşe pentru înarmare că încheierea unui tratat de pa punerile făcute în vederea sta
şi mari sume de bani — în mo funcţionar al administraţiei ţeşti şi de tineret. In declaraţie şi pentru sporirea efectivului ce este drumul cel mai scurt bilirii unei înţelegeri şi purtă
crat expunerea problemelor dez este condamnată politica anti armatei, „al cărei unic duşman rii de tratative, nu doreşte reu
nedă iraniană. Autorităţile ira „Punctului patru“. La perchezi voltării literaturii pentru copii. populară a guvernului iranian. este poporul iranian“. In ace spre reunificarea Germaniei. nificarea ţării.
kiene au stabilit că americanul ţia făcută la locuinţa lui Nash El a subliniat că scriitorii care Samavolnicia şi asuprirea ca laşi timp, pretextînd „lipsa de YV. UIbricht a arătat că reuni In încheiere, participanţii la
se numeşte Couch şi a trecut s-a găsit un post de radioemisie. creează cărţi pentru copii sînt re domneşte în Iran, sublinia fonduri“, guvernul nu face a- ficarea ţării nu poate fi înfăp întîlnire au adresat tineretului
ză autorii declaraţiei, sînt re proape nimic pentru a construi tuită în condiţiile înarmării ato din R. F. Germană apelul de a
simţite în mod deosebit de ti şcoli şi universităţi. Toate aces mice a Germaniei occidentale. se .uni în lupta împotriva mili
Scorie ştiri * Scorie ştiri * neret şi studenţime. Nu de mult tea se întâmplă într-o ţară în Referindu-se la propunerile tarismului vest-german.
autorităţile au dizolvat organi care peste 70 la sută din popu
NEW YORK: Reprezentantul perma zaţia studenţilor universităţii 'din laţie este analfabetă. JOI, 21 MAI 1959
MOSCOVA: La 19 mai, cunoscutul articol de fond consacrat celei de a
nent al indiei la O.N.U., C. E. Jha, om politic american Averell Harriman, 3-a anivprsări a stabilirii relaţiilor -di Spectacole cinematografice
a declarat că India nu va încheia nici care vizitează Uniunea Sovietică ca tu
un pact militar cu Pakistanul. E! a rist, a plecat într-o călătorie prin ţara plomatice dintre U.R.S.S. şi Cambod- Guvernul Laosului încalcă DEVA : Voluntarii: PETROŞANI: rinţilor : ILIA: S-a înt&nptot la Pen-
subliniat că dacă India ar consimţi să sovietică. gia. O contribuţie deosebită la opera de O cursă obişnuită; Tatăl meu actorul; k o v ; LONEA : Alo ?... Aţi greşit nu
încheie un asemenea pact cu Pakista HUNEDOARA: Născuţi în furtună; mărul !: TE.IUŞ; Anul 1918; ZLAT-
nul, ea s-ar alătura Occidentului, ceea MOSCOVA: La 19 mai, N. S. Hruş- întărire a prieteniei sovieto-cambodgie- acordurile de la Geneva ALBA 1ULIA : Pe Donul lin iştit; Răs NA : Pescarii din A rai; PAROŞEN1 :
ce ar constitui o încălcare a politicii eiov, preşedintele Consiliului de Miniş ne, subliniază ziarul, a fost adusă de făţatul : SEBEŞ: Viaţa nu iartă; O- Ciulinii Bărăganului; APOLDU DE
indiene de nealiniere. Jha a reafirmat tri al U.R.S.S., l-a primit pe Sardar RÂŞTIE : Omul meu drag ; HAŢEG : S U S : Pavel Korc.eaghin ; BARU MA
că tndia va duce o politică de neali Singh, ministrul industriei metalurgice, ajutorul economic dat de Uniunea So HANOI 19 (Agerpres). — Geneva cu privire la Laos şi a- Continentul pierdut; BRAD: D-ale RE : Idiotul: CALAN : Facerea lumii.
niere şi de neparticipare la alianţele miniere şi combustibilului al Indiei, şi vietică. Făcînd bilanţul dezvollării rela După cum transmite agenţia cordul încheiat între guvernul carnavalului; SIMERIA: Şcoala pă
militare. pe !Mânui bhai Şah, ministrul Industriei ţiilor soviefo-cambodgiene, ziarul arată vietnameză de informaţii, un regatului Laos şi fostele forţe
al Indiei. întrevederea s-a desfăşurat că guvernul sovietic a recunoscut şi a- purtător de cuvînt al Ministe armate ale Patet-Lao, creează o RADIO
COLOMBO: După cum relatează a- într-o atmosferă de prietenie şi cordia probat neutralitatea Cambodgiei, iar rului Afacerilor Externe al Re situaţie încordată în Laos şi In-
genţia Reuter, 5 miniştri din guvernul litate. cete 5 principii ate coexistenţei paşnice publicii Democrate Vietnam a dochina şi sînt în contradicţie
Ceylonului, prezidat de Solomon Ban- constituie baza pe care se dezvoltă re dat publicităţii la 17 mai o de cu năzuinţele popoarelor La.osti-
daranaike, şi-au prezentat demisia. BUDAPESTA: La 17 mai în locali laţiile dintre aceste ţări. claraţie în care se spune că în lui şi Vietnamului, spre pace şi
tatea Bonyhad, centrul plăşii cu ace prietenie.
.MANII,LA : Ziarul „Manilla Chroni- laşi nume, a avut toc o seară a prie PHENIAN : La Uzina constructoare ultimul timp situaţia în Laos PROGRAMUL I: 7,30 Melodii popu Melodii populare romîneşti; 23,00 Con
c!e" relatează că 360 de muncitori fili- teniei ronuno-ungare, organizată de Co în declaraţie se subliniază că lare romîneşti; 8,50 Muzică populară cert de noapte.
pinezi angajaţi la rafinăria din Baian- mitetul de plasă şi comitetul local al de maşini de la Rakvon a început pro s-a agravat considerabil. guvernul Republicii Democrate romînească; 9,30 Un tăciune şi-un căr
gas a firmei americane „Caltex Oii“ Frontului popular patriotic. Secretarul Vietnam se pronunţă cu hotarî- bune; 10,24 Muzică de estradă; 11,03 PROGRAMUL 11: 14,07 Piese romî
au declarat grevă, cerînd satisfacerea OWitetului local al Frontului popular ducţia unei pompe mecanice de -10 de In declaraţie se subliniază că re împotriva acestor acţiuni pro Din muzica popoarelor; 12,00 Muzică neşti pentru fanfară: '5,30 Pe aripile
revendicărilor lor economice. Rafinăria patriotic, profesorul Beta Gyalog, a ţi ţoii pentru irigaţii. Capacitatea zilnică guvernul lui Sananikone a tri vocatoare şi cere guvernului uşoară; 13,05 Prin sălile de concert valsului; 16,15 Buchet de melodii
din Batangas este singura din Fili- nut o documentată conferinţă prezen- a acestei pompe se ridică la 83.009 mis trupe în provinciile Luan Sananikone să îndeplinească ale C apitalei; 14,40 Din cîntecele de populare romîneşti; '7,00 „Sîntem fău
pine şi ea asigură jumătate din con tînd aspecte din viaţa R. P. Romîne. tone de apă, ceea ce este suficient pen Prabang şi Sieno Kuang şi a atît acordul de la Geneva cu luptă ale popoarelor: 15,10 Program ritorii vieţii noi" —- emisiune de eîn-
sumul de benzină al ţării. In cadrul programului cultural-artistic tru irigarea unei suprafeţe de 400-500 încercuit unităţile fostelor forţe privire l'a Laos, cît şi acordul muzical dedicat fruntaşilor în produc tcc e: 17,35 Gintă orchestra de muzică
s-au executat cînlece populare romî lenbo de orezarii şi pămînluri secetoase. armate din Patet-Lao, au blocat dintre guvernul regol al Lao- ţie din industrie şi agricultură; 15,40 uşoară dirijată de' Varlamov; 18,05
.MOSCOVA: In cursul dimineţii de neşti şi recitări din operele poeţilor ro- sului şi fostele iorţe armate ale Pagini alese din operele lui Gounod Solişti de muzică populară romînească
10 mai primul ministru al Afganista mîni. La această manifestare au parti PEKIN: După cum transmite agen ! aprovizionarea lor cu alimente Patet-Lao. şi Bizet; 16,15 Vorbeşte M oscova; din diferite oraşe ale ţării: 19,00 Să
nului, Muhamed Daud. l-a vizitat la cipat de asemenea reprezentanţi ai am 16,45 Cîniecul săptăm înii; 17.30 „Ti învăţăm limba rusă cîntînd ; 20,00'Mu
Kremlin pe N. S. Hruşciov, preşedin ţia China Nouă, Tîrgul de primăvară şi încearc/ă să le dezarmeze. Au Guvernul Republicii Democra zică din opere; 2t,15 Muzică uşoară
tele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. basadei R. P. Romine ta Budapesta. te Vielnam, se spune îri decla nereţea ni-e dragă“ ; 18,30 Almanah romînească; 23,30 Melodii populare.
La întrevedere a participat de aseme al mărfurilor de export ale Chinei pe torităţile laoţiene au arestat cî- raţie, speră că cei doi preşedinţi
nea Abdul Hakim Sannlami, amba PNO.M PENH : Ziarul „Depeche du anul 1959 s-a închis. In timpul .cît a ţiva comandanţi ai fostelor for ai Conferinţei de la Geneva, vor ştiinţific; 19,05 Cînlă Ştefan Lăzăres- BULETINE DE ŞTIRI: 5.00; 6.00.
sadorul Afganistanului în U.R.S.S. , adopta măsurile necesare pen 7,001 11,00 i 13,00; IS.OO; 17.00.
Cambodge“ a publicat la IS mai un funcţionat, tîrgul a fost vizitat de peste ţe armato din Patet-Lao. tru a nu permite -înrăutăţirea cu şi Ion Oprea la nai ; 19.45 Trans 19,00; 22,00; 23,52 (progra
mul I ) | 14,00; 16,00; 18,00; 21,00
2.500 reprezentanţi comerciali din circa Guvernul Republicii Democra misie din sala Ateneului a concertu 23,00 (programul îl).
30 de ţări şi regiuni. I.a tîrg au fost' te Vietnam, se arată în decla lui orchestrei simfonice Radio; 22,30
stabilite noi legături comerciale şi au raţie, consideră că acţiunile sus
avut Ioc tratative cu numeroase firme amintite ale guvernului Sanani-
din alte ţări. korîe încalcă acordurile de lâ pe viitor în situaţia din Laos.
Redacţia şi administraţia ziarului str 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.r.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „I Mai" - Deva.
