Page 61 - 1959-05

HZeci•trf,u?j.J?L
Anul XI Nr. 1371
Să rădicăm tot mal sus «Dl SUCCESE AIE MUNCITORILOR
nivelul întrecerii socialiste din întreprinderile regiunii noastre
Sînt încă proaspete în mintea
oamenilor muncii de pe întinsul
regiunii noastre, realizările ob­
ţinute în întrecerea socialistă
desfăşurată în etapa care s-a în­
cheiat în cinstea zilei de 1 Mai,
întrecere care s-a soldat cu rea­
lizări demne de remarcat. Mun­
cind cu toată puterea şi pricepe
rea lor în întrecerea cu siderur-
giştii reşiţeni, pentru a traduce
în viaţă sarcinile puse de ple­
nara C.C. al P.M.R. din noiem­
brie anul trecut şi hotărîrile Con­ pecte cuvîntul dat, să înfrunte
ferinţei regionale de partid, si-
derurgiştii hunedoreni au obţi­
nui realizări de seamă.
Furnaiiştii de la secţia 11-a
se mîndresc. pe bună dreptate cu
cele aproape 7.000 de tone fon­
tă elaborate de la începutul a-
nuîui şi pînă acum peste preve­
derile planului. Realizări însem­
nate au fost obţinute şi în cele­
lalte secţii ale combinatului.
Muncitorii ce deservesc lami­
norul de 800 mm. şi care deţin
drapelul de fruntaş pe ramu­
ră de producţie au dat de la în­
ceputul anului şi pînă acum
mai bine de 5.000 tone lamina­
te peste plan.
Cu nimic nu au rămas mai
prejos oţelarii, cocsarii, famina-
torii de la Blumingul de 1.000,
muncitorii din direcţia transpor­
turi, din turnătorii şi din alte
secţii ale combinatului. Harni­
cii oţelari, bunăoară au produs
peste prevederile planului 20.000
tone de oţel, cocsarii peste 25.000
]_n r a i o n u i A l b a
Creşte sectorul socialist ai agriculturii
Organiza(iile de partid şi sfa­
turile populare din raionul Alba,
desfăşoară o largă muncă poli­
tică pentru transformarea socia­
listă a agriculturii. Ca urinare
a acestui fapt, tot mai mulţi
ţărani muncitori. înţeleg avanta­
jele lucrării pămintului în co­
mun şi se înscriu în număr tot
mai mare în gospodării colecti­
ve şi întovărăşiri. Numai în gos­
podăria colectivă din Teiuş, de
pildă, în ultima sâptămînă s-au
înscris 172 familii cu o supra­
Schim buri de experienţă
In toate raioanele au început
să iunGţioneze pe lingă şcolile
elementare şi medii, centre de
meditaţie cu elevii. Scopul aces­
tor centre este de a ridica nive­
lul cunoştinţelor elevilor la în­
văţătură.
Pentru buna lor funcţionare,
Comitetul regional al femeilor,
în colaborare cu secţiile de 5n-
văţămînt şi cultură,' au organi­
zat zilele acestea consfătuiri cu
Băltii i se
hotare şie soarta
In apropierea comunei Teiuş,
între şoseaua Blajului şi linia
ferată, se află un loc pe care
cetăţenii din împrejurimi l-au-
numit „Balta Laghi". Nurnete
de baltă şi-l căpătase din cau­
za mlaştinii ce se forma aici
in fiecare an după ploile de
primăvară. In anii seceloşi,
„baltă“ dădea o oarecare recol­
tă, dar, cum aceşti ani sînt
foarte rari, cele 350 de hectare
teren de aici, erau practic pier­
dute pentru, agricultură. Pe
ele creşteau doar papura şi bă­
lăriile.
Pentru lichidarea bălţii şi re­
darea acestui teren agricultu­
rii, comuniştii şi deputaţii din
Teiuş, au început zilele trecute
o vastă acţiune de desecare. Ei
au hotărit ca pe terenul „Băl­
ţii Laghi" să fie săpat un sis­
tem de cinci canale care să
colecteze apele strinse aici,
conducîndu-le printr-un canal
central spre Mut.eş. ¦Nu/nai
lungimea canalelor, planificate
I—/ W-JU-JuJ wJ U-JUJI-J l—/ UJ UJ i.
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VAI
HwrK-do^ry. r!' •
Joi 21 mai 1959
tone de cocs metalurgic şi ăgfo-
meratoriştii mai mult de 6.000 to­
ne de minereu aglomerat. In spa­
tele acestor cifre, la prima ve­
dere aridă, se află munca entu­
ziastă, plină de avînt, pe care
au depus-o muncitorii din toa­
te schimburile de la fiecare loc
de muncă în parte.
Şi în această etapă a între­
cerii minerii Văii Jiului au do­
vedit încă odată că ştiu să-'şl res­
cu bărbăţie toate greutăţile sur­
venite în muncă pentru a tra­
duce în fapt angajamentele pe
care şi le-au luat. Colectivul de
mineri de la exploatarea carbo­
niferă Lonea deţine cu îndreptă­
ţită mîndrie steagul roşu de mi­
nă fruntaşă pe ţară în ramura
cărbunelui brun. Ce fapte au fă­
cut minerii de la Lonea pentru
care li s-a înmînat această înal­
tă distincţie? Li şi-au depăşit
planul în primele patru luni ale
acestui an cu 13.604 tone de căr­
bune şi au economisit prin re­
ducerea preţului de cost mai bi­
ne de 600.000 lei. Alături de
steagul roşu de mină fruntaşă
pe ţară, minerii de la această
exploatare carboniferă deţin stea­
gul de mină fruntaşă pe Valea
Jiului şi Casca de Aur a tehni­
cianului, trofee cucerite în între­
cerea pentru a da patriei cărbu­
ne mai mult, mai bun şi mai
ieftin.
(Continuare în pag. 2-a)
----- ------ —,----- -
faţă de 360 ha. teren. In înto­
vărăşirile din satele comunei
s-au înscris.,de asemenea nume­
roase familii cu peste 460 ha.
teren.
Sectorul socialist al ugricul-
turii a crescut simţitor in ulti­
ma săptămînă şi în comunele
Cricău, Intregalde, Ighiu şi al­
tele. Aşa se face că procentul
de cooperativizare pe raion a
crescut la peste 60 la sută.
T. PF.TRU
corespondent
părinţii şi schimburi de expe­
rienţă cu comitetele de părinţi.
Rezultatele obţinute sînt dintre
cele mai bune.
In raionul Petroşani de pildă,
în urma unui schimb de experi­
enţă făcut cu comitetele de p ă­
rinţi de aici, au fost activizate
un număr de 5 centre de medi­
taţie.
Schimburile de experienţă cu
comitetele de părinţi continuă.
?{Balta
să se sape pe raza comunei
Teiuş este de 5.200 m., nece-
sitînd excavaţii de circa 6.000
m.c. pămint.
Pentru înfăptuirea îndrăz­ oferit să lucreze după orele de
neţului plan, trebuiau mobiliza­ serviciu pentru transformarea
te toate forţele existente in co­
mună, astfel ca încă în acest
an, terenul să devină fertil.
A Gheorghe, peste 150 de cefe­
In fru n te sînt
comuniştii
Comitetul de partid din com­
plexul C.F.R. Teiuş-Coşlariu,
după luarea hotăririi de dese­
care a bălţii, a trecut imediat
la acţiuni concrete în vederea
traducerii, ei in viaţă.
Mulţi, dintre ceferişti văzu­ tru a lucra pe şantierul de la
seră de altfel locul cu pricina „Balta Laghi“.
de la fereastra vagoanelor şi
de pe locomotive, căci aproape
un kilometru şi jumătate din
baltă se întindea de-atungul li­
niei ferate. De aceea, cinci în
şedinţele de partid care s-au
ţinut, s-a ridicat, problema par­
ticipării ţinui cit mai mare nu­
măr de muncitori la muncile acestui sistem de şanţuri. ’
voluntare de pe şantier, peste Printre cei ce s-au eviden-
1 l—J V---f l— /t---1\ ~ J \—J u . mJ C—f l— / l—J l—J w J !__/v 1 k—f '— 1 kmmJk* t *—1 V— /W U—/ t—J U-J Vmml V— 7 krnmJ l—I w J j '-m j u U U » « ? l mJ V_J U-* (>/ I «/ hmJ \_J '---J 'm~J V_—/ u J u J U»/
4 pagini 20 bani
sBOBfggBBggTBfflrasaagggggB
L- a l- u P e n i
Sectoral I i Srnniiş Ie întrecerea
pe mina
Mai mult ca la oricare alt sec­
tor •de la mina Lupeni, munca
politică de masă a ridicat colec­
tivul sectorului I B la locul de
fruntaş în întrecerea socialistă
pe mină. Astfel, în anul acesta,
spre deosebire de anul trecut,
din abatajele şi preabatajele sec­
torului au fost extrase la supra­
faţă cantităţi sporite de cărbu­
ne. Numai în luna mai pînă la
5.186 tone laminate peste plan
Desfăşurînd larg întrecerea so­
cialistă, cu reşiţenii, colectivul
care deserveşte laminorul de 800
mm. din Combinatul siderurgic
Hunedoara a realizat de la în­
ceputul anului şi pînă la data
de 18 mai a.o., succese deosebi­
te pe linia ducerii la bun sfîrşit
a sarcinilor de plan.
In acest interval de timp, prin
cajele laminorului au .trecut cu
5.186 tone lingouri de. oţel mai
Succesele
Muncind cu ¦însufleţire, colec­
tivul 1 şantierului ¦de explorări
I.S.E.M. Petroşani, antrenat în
întrecerea socialistă, ¦' a reuşit
Eugenia Chirca lucrează
la secţia forme de la fabrica
dp tricotaje „Sebeşul“ unde
se dă forma şi se calcă în-
it treaga producţie de ciorapi
a fabricii. La locul de muncă
depune multă tragere de ini­
mă reuşind ca în fiecare lună
să obţină o depăşire medie a
sarcinilor de plan cu 2 la
sută.
IN FOTO: Tov. Eugenia
Cliirca Ia tocul de muncă.
J? a g kíoa a f i lic h id a tă¦%t *r-'r-'z—'r-’r“»r—»r* r—'-
100 de comunişti s-au angajai
să lucreze în timpul liber pe
şantier. Mobilizaţi de exemplul
lor, alţi 300 de ceferişti s-au
bălţii intr-un teren fertil.
In frunte cu comuniştii Ni-
colae Trifan, Vintilă Tarlescu,
loan Chiorean, loan. Dan, loan
Crişan, Andrei Verdes, Stoica
rişti de la depoul de locomo­
tive, de la revizia de vagoane,
mişcare etc., aii muncit pe
şantier chiar din prima zi, efec-
tuînd citeva sute de ore muncă
voluntară. A doua zi, alţi 150
de ceferişti au coborît din tre­
nuri cu uneltele pregătite pen­
Pînă acum, numărul orelor
efectúale de muncitorii ceferişti
pentru desecarea acestui teren
sînt de peste 1.200. Pînă în
ziua de 18 mai ei au săpat
deja 550 m. şanţ, adică aproa­
pe trei sferturi, din sarcina ce
le revenea pentru construirea
Pentru
ziua copilului
•>'N.W . >. V V*V
Au mai rămas doar citeva
zile pînă la 1 iunie, Ziua
Internaţională a copilului.
In vederea sărbătoririi a- 3 Lăcătuşul Panel
cestei zile in regiunea Ancateu face par­
noastră au loc intense pre­ te dintr-o brigadă
gătiri. Comitetul regional de tineret de la
al femeilor în colaborare termocentrala Gu-
cu organizaţiile de tine­ rabarza. In Una
ret, sindicale, cruce roşie, aprilie această bri­
U.C.F.S. şi S.R.S.C. au gadă a dat in june-
întreprins pînă in pre­
zent o serie de acţiuni. ţiune un cazan c.u
Astfel, s-au organizat 2 zile înainte de
termen.
concursuri sportive pentru
copii, simpozioane, cursuri IN FOTO : Tov.
pentru mamele cu copii Ancateu verificlnd
mici, noi grădiniţe sezo­
niere etc. o pompă de apă.
In zilele ce urmează se
vor deschide bazare pen­
tru copii, noi grădiniţe se­
zoniere, se vor organiza
serbări pioniereşti, dimi­
data de 18 inclusiv, sectorul I B neţi de basme şi alte ma­
şi-a depăşit planul lunar la zi, nifestări cultural-artistice.
cu 1.035 tone cărbune.
Toată atenţi fk I J0
La acest rezultat au colaborat
în special brigada de frontalişti In raionul Alba tare. Aici s-au prăşit peste 5 Aplică praşila H-a
condusă de Gheorghe Solomon, ha. cultivate cu varză de vară, la sfecla de zahăr
depăşindu-şi sarcina de plan cu s-a terminat pHvitul rădăcinoaşe, ceapă şi ridichi de
peste 500 tone de cărbune, pre­ Urnă. Varza de vară a fost pră­ La G.A.C. „Drumul lui Le-
cum şi brigăzile" din pregătirile păioaselor şită recent pentru a cloua oară. nin“ din Ilia se acordă o deo­
sectorului, ca cea a lui Ioan sebită atenţie întreţinerii cultu­
Bortoş, Andrei Giuciu şi aptele. ALBA IU LIA (de la subre- Acum, harnicii colectivişti din rilor. Colectiviştii de aici au
dacţia noastră voluntară). — Pricaz plantează răsadurile de
Recent, in raionul Alba s-a ter­ tutun pe o suprafaţă de 10 hec­ plivit de două ori cele 74 ha.
minat complect plivitul culturi­ tare. Pînă ta 20 mai s-au plan­
mult decît era planificat. Acest lor păioase. Acum colectiviştii, tat cu tutun peste 6 ha. Numai însămînţate cu griu şi au apli­
lucru a dus la îndeplinirea an­ intovărăşiţii şi ţăranii muncitori Intr-o singură zi s-au plantat
gajamentului anual în proporţie cu gospodării individuale mun­ cca. 70.000 buc. răsaduri de tu- cat. prăşită I-a pe întreaga su­
de 64,82 la sută, fapt ce confir­ cesc intens la întreţinerea cul­
mă hotărîrea acestor harnici la- turilor insâmînţate in primăva­ tun. prafaţă cultivată cu floarea-
minatori de a trimite uzinelor ra aceasta. Printre cele mai im­ In aceste munci s-au 'dove­ soaretui, cartofi şi sfeclă de za­
prelucrătoare o cantitate cît mai portante lucrări ce se efectuea­ hăr. Ieri 20 mai, ei au început
mare de laminate. ză este prăşitul, care — pe ra­ dit. a fi mai harnici colectiviştii să prăşească pentru a doua oa­
ion — la sfecla de zahăr s-a Lăiţâ Măglaş, Ana Popa, Petru ră sfecla de zahăr de pe 22 ha.
Demn de remarcat este faptul executat ln proporţie de 50 ta A. Săbău, Cornelia Nistor, Ion
că în ultima perioadă s-au ob­ sută, iar ta cartofi în proporţie Printre colectiviştii cei mai
ţinut succese şi în ce priveşte de 35 la sulă. Măniuţ şi alţii. Dintre echipe se harnici, sînt Lucreţia Borza şi
calitatea laminatelor. evidenţiază cele conduse de co­ Partenie Miclăuş din echipa le­
P. TOMA gumicolă, Antonie Călean, Emi­
sondorilor lia Goţ, Antonie Miclea din
brigada l-a, Simina Dănilă şi
să-şi depăşească în mod simţitor
sarcinile plapului de producţie. Realizări lectiviştii Aron Crişan şi Cornel Maria Onciu din brigada a ” a
După ce în prima decadă a lunii ale colectiviştilor
curente şi-a îndeplinit planul în Măglas. de cîmp şi alţii.
proporţie de 160 la sută, a ra­
portat de curînd îndeplinirea din Pricaz Din activitatea comisiilor permanente
înainte de termen a planului ce­
lei de a doua decade. Colectiviştii din G.A.C. „21 Muncă concretă
Decembrie" Pricaz, depun e-
La acest rezultat s-a ajuns forturi sporite pentru întreţine­
datorită entuziasmului cu care
a muncit brigada .,u temistă de
la sonda nr. 2, condusă de tî-
nărul brigadier Gheorghe Smă- rea culturilor la timp. Ca ur­ rezultate bune
răndescu. Bine au muncit şi e- mare a unei mumei asidue, ei
chipele conduse de maiştri son­
dori Gheorghe Mocanu, Nicu au terminat, de mult prăşitul Pe iîngă sfaiurile populare din ra­ fost făcute de către’ comisiile perma­
Marin şi alţii. ftorii-soarelui şi a cartofilor de ionul Haţeg îşi desfăşoară activitatea nente, iar cele mai multe au fost
pe 16 şi respectiv 20 ha. In mo­ un număr de 99 comisii permanente. probate de comitetele executive şi în­
Ofa Cermak la Deva mentul de faţă se pregătesc Ele sînt formate dintr-un număr de făptuite.
pentru a aplica acestor culturi 532 de deputaţi şi sînt ajutate de ac­
Astăzi Ia orele 19 şi 21,30, va praşila a Il-a. S-a terminat de tive lărgite cu peste 500 cetăţeni. Comisia permanentă financiară de
avea Ioc în sala cinermtografului asemenea şi plivitul griului pe pe lingă sfatul popular raional, de pil­
„Filimon Sîrbu“ din Deva un concert cele 247 ha. însămînţate. Fa începutul acestui an, în urma dă, a organizat de curînd un control
de muzică uşoară şi de jaz (orgă analizelor făcute de către comitetele asupra impunerilor pe meserii consta-
electronică), dat de Ota Germak, din Realizări înseninate s-au ob­ executive ale sfaturilor populare, s-a find că un număr de 75 mici mese­
R. Cehoslovacă. ţinut şi în privinţa întreţinerii constatat că în munca acestor comisii riaşi îşi exercitau meseria fără a fi
culturilor din grădina ce se în­ au existat deficienţe care le-au îngreu­ impuşi la impozitele cuvenite. Propune­
tinde pe o suprafaţă de 10 hec- nai. realizarea sarcinilor şi le-au limi­ rile făcute în urma acestui control au
tat in mod artificial rolul lor de mij­ adus la bugetul sfatului popular veni­
mamei (( loace importante menite să asigure o turi importante. De asemenea,
strînsă legătură cu masele. Din lipsa comisiile permanente gospodărire şi
deschise în centrele: Petroşani, unei îndrumări concrete, multe comisii industrie locală şi agricolă de pe lin­
Lupeni, Petri la, Vulcan, Zlatna, nu aveau active lărgite iar altele a- gă sfătui popular raional au efectuat
Teiuş, Gugir, Brad, Hunedoara veau în componenţa acestor active, ce­ studii şi au făcut propuneri pentru
Şcoala etc. tăţeni cace nu depuneau destul suflet lărgirea capacităţii de producţie şi a
în munca lor şi nu mobilizau în mod numărului de sortimente la întreprin­
In colaborare cu organele sa­ Pentru buna lor funcţionare corespunzător pe cetăţeni Ia înfăptui­ derea de industrie locală „Vasile Roai-
nitare şi de Gruce Roşie, Comi­ comitetele raionale de femei rea sarcinilor. tă“ şi pentru dezvoltarea sectorului po­
tetul regional al femeilor a or­ s-au îngrijit de recrutarea micol în întovărăşirile din raion.
ganizat deschiderea unui număr cursantelor şi a medicilor cores­ Pentru îmbunătăţirea situaţiei, comi­
de 16 cursuri „Şcoala mamei“. punzători care vor predă în ca­ tetele executive ale sfaturilor populare Cu multă eficacitate îşi desfăşoară
In aceste cursuri, viitoarele ma­ drul acestor cursuri materialele raional, orăşenesc şi comunale, au luat activitatea şi comisiile permanente de
me vor căpăta cunoştinţele ele­ indicate după o programă bine* măsuri pentru complectarea activelor pe iîngă sfaturile populare comunale.
mentare de creştere şi educare stabilită. şi înlocuirea celor care n-au corespuns
a copiilor. sarcinii încredinţate, cu cetăţeni meri- Aşa, de exemplu, comisia permanentă
luoşi. gospodăriri şi drumuri, în colaborare
Un accent deosebit s-a pus pe cu comisia permanentă învăţămînt şi
deschiderea cursurilor „Şcoala Rezultatul acestei acţiuni a fost că cultură de pe lingă Sfatul popular al
mamei“ în centrele muncitoreşti. cea mai mare parte din comisiile per­ comunei Lunca Cernei, potrivit sarci­
Asifel, pînă în prezent au fost nilor ce le-a avut în pian, au între­
manente şi-au mărit aportul adus la prins un studiu peniru construirea a
realizarea sarcinilor ce le stăteau în trei poduri, a unui cămin cultural şi
faţă. Astfel, multe comisii permanen­ repararea şcolii din localitate folosind
te au întreprins studii şi au făcut pro­ resursele locale. Acest studiu cuprin­
puneri care au ajutat substanţial co­ dea indicaţii concrete pentru locul de
fiat cu această ocazie sînt ce­ înfîrziat să se arate. La data mitetele executive ale sfaturilor popu­ PETRICA UNGUR
feriştii : Ioan Dascălu, Eugen de 18 mai numărul participan­ lare în rezolvarea multor probleme. (Continuare In pag. 2 a)
ţilor la muncă voluntară trecu­ Pînă acum, pesle 40 de propuneri au
Manea, Vaier Domşa, Gheor­ se de 800. Ei au reuşit ca în
ghe Oarga, Simion Muntean, acest scurt răstimp să sape un —.-—- —-«a;
Gheorghe Rusa, Ioan Barbulei şanţ lung de peste 2.000 m.
şi mulţi alţii.
Exemplul bun lat pe alocuri: de 2 m. şi adine
de peste un metru. S-au evi­
este urmat denţiat comuniştii Alexandru
Birtuţ, Silviu Salcău, Liviu
„Şanţul făcut de ceferişti Munteanu, candidaţii de partid
este cel mai bun — ne rela­ Viorica Raricea şi Cornel Fos-
tează- deputata Victoria Hruş- ioc ele.
că, inginera sfatului popular Multe cuvinte de laudă, se
comunal. Dar lucrul cel mai spun şi despre candidatul de
bun realizat de muncitorii de partid Daniel Stoia, secretar al
la calea ferată este că, prin comitetului comunal U.T.M. şi-
munca depusă de ei, a uşurat profesor ta şcoala medie din
mult mobilizarea masei de ce­ I'eiuş, care, mpbilizind un nu­
tăţeni din comună. A doua zi, măr de peste 200 utemişti, a
după ieşirea ta lucru a cefe­ executat citeva sute de metri
riştilor, deputaţii Adrian Pă- şanţ de cea mai bună calitate.
dureati, Constantin Nedelcu, In curînd „Balta Laghi" de
Maria Avram, Iacob Lazăr şi la marginea Teiuşului va ră- Colectivul¦de ni'uncă al fabricii „Cimentul Păcii“ din
Medgidia obţine frumoase realizări in producţie. Astfel, de]
Vasile Bretoi au reuşit să, mo­ mîne doar în amintirea oame­ 1la începutul, anului şi pînă acum, colectivul a dat peste plan
6.000 tone de ciment. Ca rezultat al măsurilor tehnico-orga-
bilizeze peste 200 de cetăţeni. nilor. Cei ce lucrează acum. nizalorice aplicate, în primul trimestru al acestui an s-au ob­
Intre ceferişti şi ceilalţi cetă­ aici se grăbesc ca pînă la 1 ţinut. 1.018.000 lei economii.
IN FOTO: Cuptoarele fabricii „Cimentul Păcii" din Med­
ţeni din comună a pornit o a- iunie să poată raporta partidu­
gidia. T '
devărată întrecere. Pînă acum lui că „Balta Laghi“ a fost li­
chidată, iar in locul ei vor
însă, lot ceferiştii sînt in frun­ creşte spicele de gnu.
te“.
GH. sroicovici
Roadele acestei întreceri n-au