Page 62 - 1959-05
P. 62
PdQŢ. 2 ' 'DRUMUL SmUALISMVWI ( IVr. Î2 7 Î
S Á R ID IC A M T O T M A I SUS Cărţi noi Ritmul lucrărilor de hidroamelioraţii
NIVELUL ÎNTRECERII SO CIALISTE poate li intensificat
(Urmare din pag. l-a) perienţei căpătate. nume de oameni care prin cu La Conferinţa regională de Progrese simţitoare s-au ob- eficient — prin specialiştii de
Incepînd de pe acum oamenii noştinţele lor, prin munca depu partid s-a stabilit ca în urmă- ţinut şi la lucrările de canali- care dispun — lucrărilor de hi
Şi minerii Petrilei au obţinut muncii de pe întregul cuprins al să, au reuşit să dea zi de zi pro torii doi ani să fie redată agri- zare a văii Romos. Aici vor fi droamelioraţii întreprinse pe
succese în întrecerea pornită în patriei noastre dau bătălia să în- duse multe, bune şi ieftine. Răs- culturii şi salvată de inundaţii salvate de furia apelor 250 ha. plan local. De aceea, uneori, a-
cinstea zilei de 1 Mai. Ei au pus tîmpine ziua de 23 August — pîndirea experienţei înaintate a şi alte calamităţi — prin lu- teren. Pentru aceasta s-au pres- ceste lucrări nu corespund scopu
Ia dispoziţia economiei naţiona cea de-a 15-a aniversare a eli fruntaşilor în producţie, popu crări de hidroamelioraţii —¦ o tat 7.335 zile-muncă şi s-au lui urmărit. Aşa, de pildă, colec
le peste plan 12.087 tone de căr berării patriei noastre — cu larizarea metodelor bune de mun suprafaţă de 10.000 ha. teren, dislocat 25.000 m.c. pămînt. tiviştii din Sebeş şi cei din Daia
bune şi au economisit 823.000 mari şi deosebite succese în pro că folosite de aceştia, trebuie Este semnificativ elanul de ca- Muncă însufleţită se desîă- au început efectuarea unui ca
lei la preţul de cost. ducţie. Tocmai de aceea organi să constituie, de asemenea, o re au dat dovadă utemiştii de şoară şi pe alte şantiere de hi- nal între aceste două localităţi.
Şirul exemplelor pozitive ca- zaţiile de partid şi sindicale din preocupare de seamă pentru or pe şantierul de la Oarda, ţăra- droamelioraţii din regiune. La S-a prevăzut ca prin interme
^re demonstrează realizările obţi toate întreprinderile şi uzinele ganele şi organizaţiile de partid nii muncitori din LăpuşniG şi Oarda de Jos s-au planificat a diul canalului să se amelioreze
nute de iiecare exploatare car trebuie să-şi pună drept sarci şi sindicale. din multe alte localităţi, pentru se ameliora 500 ha. teren, prin o suprafaţă însemnaiă de teren.
boniferă în parte, de fiecare bri nă de primă importanţă în în Experienţa de pînă acum a înfăptuirea acestei hotărîri. Nu- îndiguirea rîului Sebeş. Pînă Lucrările au început fără docu
gadă şi echipă, poate fi mult mă treaga lor activitate aceea de a scos Ia iveală faptul că întrece mai la Oarda de Sus, prin ri- sîmbătă, 16 mai, pe acest şan- mentaţia necesară, fără ca or
rit. Aceste rezultate nu au fost veghea ca la fiecare Ioc de mun rea socialistă este viabilă şi e- dicarea unui dig pe o lungime tier s-au efectuat 2.112 zile de ganele agricole raionale si re
întîmplătoare. Anul acesta între că în parte să fie asigurate con ficientă numai în condiţiile or gionale să ştie măcar de ele.
cerea socialistă se desfăşoară în diţiile tehnice şi organizatorice ganizării unei evidenţe clare şi LITERATURA PENTRU COPII de 2.000 m. au fost ferite de muncă voluntară, excavîndu-se S-au efectuat 450 de zile-muncă,
condiţiile puternicului entuziasm necesare pentru ca toţi muncito operative, evidenţă care să dea inundaţii coa. 600 hectare te- peste 6.100 m. c. pămînt. De a- excavîndu-se cca. 1.340 m. c.
cu care întregul nostru popor rii să poată întîmpina cu noi pămînt. Abia după aceea,
a trecut la înfăptuirea măreţe succese măreaţa sărbătoare na posibilitatea muncitorilor să va >VALERIA BQICULESI — Ina( ren. semeneă, la Lăpuşnic, pentru a- O.R.I.F. a constatat că acest ca
lor sarcini cuprinse în expunerea ţională a poporului nostru. dă ce au realizat astăzi şi ce nal nu este bine trasat şi a în
tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej posibilităţi au pentru ca mîine Mădălina Recent, în regiunea noastră meliorarea suprafeţei de 320 ceput să-l proiecteze. In proiect,
Ia plenara din noiembrie 1958 Acest lucru înseamnă, în mod rezultatele să poată fi mai mari, noul canal e prevăzut să treacă
a C.C. al P.M.R. Realizările cu deosebit, să se dea atenţie apro să compare rezultatele obţinute Ilustraţii de Magda Ardelea- s-aU terminat lucrările de hidro- ha. păşune şi redarea agricul- peste canalul efectuat, să fie să
care marea majoritate a între vizionării locurilor de muncă Ia de ei cu realizările obţinute de pat pe alt traseu.
prinderilor din regiunea noastră timp, să se facă o judicioasă în muncitorii care lucrează în ace nu amelioraţii pe şantierele de lă turii a peste 40 ha. teren ara-
au încheiat primele patru luni cărcare a maşinilor şi o raţio leaşi condiţii de muncă, în ra Oficiul regional de îmbunătă
ale anului în curs, veştile ce ne nală organizare a producţiei port cu cele obţinute anterior 38 pag. — 2,90 lei Blandiana, Teiuş şi Galda de bil, se desfăşoară în ritm rapid ţiri funciare are o mare vină
sosesc zilnic de pe frontul în pentru a se evita munca în a- sau cu cele ale tovarăşilor săi. pentru cele întîmplate. El nu
trecerii, arată că angajamentele salt şi timpii neproductivi. Ex Tocmai de aceea se cere orga Ed. tineretului Jos. lucrările de îndiguire a unei a sprijinit în suficientă măsură
mobilizatoare pe care colective perienţa căpătată în întrecerea nizaţiilor de partid şi sindicale sfaturile populare în munca de
le de muncitori, tehnicieni şi in desfăşurată pînă acum a scos la să aibă mereu în vedere îmbu iOTILIA CAZIM1R — Poezii. Mobilizaţi de către organiză porţiuni de teren aflată pe ma- înfăptuire a lucrărilor de hidro
gineri şi le-au luat cu prilejul iveală faptul că asigurarea con nătăţirea evidenţei în întrecere, amelioraţii şi nu întotdeauna a'
dezbaterii documentelor plenarei diţiilor tehnico-organizatorice nu evidenţă care să oglindească în Ilustraţii ţiile de partid, sute de oameni M drept al Mureşului. Din vo- întocmit' la timp documentaţiile
şi a sarcinilor de plan, vor fi în prezintă totul pentru a putea ob mod real rezultatele obţinute în necesare. Aşa se face că din
făptuite cu succes şi de acum î- ţine zi de zi o producţie tot mai întrecere. 94 pag. — 9 lei ai muncii au lucrat cu insufle lumul de 10.000 m. c. planificat cele 29 şantiere de hidroamelio
nainte. mare, pentru creşterea producţi ţire la îndiguirea unei porţiuni a se excava s-au şi excavat pî raţii pe care s-a planificat a se
ei şi productivităţii muncii. Trebuie combătută cu tărie Ed. tineretului' a Mureşului, în satul Blandia nă în prezent peste 7.000 m. c. lucră în acest an nu s-au des
întrecerea pentru cît mai mul practica acelor conducători de iMIHU DRAGOMIR - Po-J na. Astfel s-au dislocat aic La' Şibot, pentru desecarea unei chis pînă în prezent decît 11’
te economii în producţie porni Faptele dovedesc că hotărîtor întreprinderi, de secţii sau ate suprafeţe de 75 ha. teren s-au şantiere. Este de datoria O.R.I.F.
tă la chemarea celor 8 întreprin în întrecerea socialistă este or liere, care îşi iau angajamente veştile bălţii. Ilustraţii d e’ cca. 15.000 m.c. pămînt, efec săpat 700 m. 1. şanţuri, efectu- să depună eforturi sporite pen
deri din Bucureşti — şi în ca ganizarea într-ajutorării tovară uşor realizabile, nestimulative, Emilia Dumitrescu tuîndu-se peste 7.500 zile de îndu-se pînă acum cca. 200 tru ă termina cît mai grabnic
drul căreia colectivele de mun şilor noi sosiţi în producţie, şi cum s-ar zice, aşa ca să fie. Să 32 pag. — 3,15 lei muncă voluntară. Prin termina zile-muncă. documentaţiile necesare tuturor
citori, tehnicieni şi ingineri şi-au în special a tinerilor care au ie se arate muncitorilor clar, pe în rea lucrărilor de pe acest şan şantierelor de hidroamelioraţii
luat angajamente mobilizatoare, şit de curînd lucrători, ridica ţelesul lor, că asemenea angaja Ed. tineretului' tier au fost ferite de inundaţii In afară de aceste lucrări pla din regiune. Organizaţiile de
menite să asigure statului în a- rea celor care rămîn în urmă Ia mente sînt dăunătoare şi trebuie >RUTH LISSAI — Sol, nota) 300 ha. teren. Şi la Teiuş a nificate prin Oficiul regional de partid şi sfaturile populare tre
cest an economii suplimentare nivelul celor mai buni, astfel ca aspru combătute. fost ameliorată o suprafaţă de îmbunătăţiri funciare, organiza buie să mobilizeze şi să orga
ce se apropie de un miliard lei împreună să facă un salt şi mai fugară. In romîneşte de A- 250 ha. teren, iar la Galda de ţiile de partid şi sfaturile popu nizeze mai temeinic forţele de
—- şi-a arătat din plin efica îmbunătăţind permanent orga lexandru Mitru. Ilustraţii de' Jos, prin săparea unor şanţuri, lare din unele localităţi ale re muncă pentru urgentarea şi ter
citatea. Muncind cu toată pu mare înainte. Tocmai de aceea nizarea întrecerii socialiste, ridi- G. Sergiu au fost salvate de inundaţii giunii, au luat iniţiative frumoa minarea lă timp ă lucrărilor de
terea şi priceperea lor creatoa organizaţiile de partid şi sindi cînd-o pe o treaptă din ce în ce 32 pag. — 4 lei 150 ha. păşune. se deschizînd pe plan local al îmbunătăţiri funciare. Succesele
re pentru reducerea consumuri cale trebuie să pună în această mai înaltă, organele de partid obţinute' pînă acum trebuie să
lor specifice de materii prime şi perioadă un accent serios pe or Ed. tineretului ’ fie un imbold în munca crea
materiale, oamenii muncii din re ganizarea schimburilor de ex şi sindicale au datoria să mun-
giunea noastră au realizat eco perienţă la locul de producţie în ceasă în aşa fel încît să asigure te 9 şantiere. Astfel, la Pojoga toare pentru înfăptuirea Ia timp
nomii de milioane de lei. Rea tre secţii şi ateliere, între între Ia fiecare Ioc de muncă îndepli
prinderi cu specific de producţie nirea exemplară a angaja au început unele lucrări dé 'de a hotărîrilor Conferinţei regio
asemănător, ajutînd în acest fel mentelor luate. Realizările cu
care fiecare colectiv din fa A C Ţ IU N I T I N E R E Ş T I secare în cadrul cărora s-au e- nale de partid cu privire la lu
îectuaf 1.875 zile-muncă, săpîn-
du-se un volum de 7.500 m. o.
I n raionul Sebeş se fac in- şi pe linia bunei gospodăriri a şanţuri. Desecări sînt în curs
¦ tense pregătiri pentru în- comunelor. de efectuare şi în satele Bălata
tîmpinarea festivalului raional In acest sens merită relevată şi Şoimuş din raionul Ilia, în
al tineretului. Peste tot se în sătul Lunca din raionul Brad
treprind o seamă de acţiuni ti acţiunea' tinerilor din comuna şi în alte localităţi.
nereşti privind colectarea fie Doştat care de curînd au pres La Orăştie, Vaidei şi Bobîl-
rului vechi, curăţirea păşunilor, tat peste 400 ore muncă vo na, s-aü întreprins unele acţiuni
plantarea de pomi, amenajări luntară pentru amenajarea te de canalizări, prin care se vor
de drumuri etG. renului unde îşi petrec recreaţia' feri 'de inundaţii zeci şi sute de
copiii de la şcoală, pentru cu hectare teren.
Intr-o singură zi
Sînt însă unele' sfaturi popu
lizările obţinute în primele pa bricile şi uzinele regiunii răţirea unui şanţ pe o lungime
tru luni ale acestui an au scos muncitorii la cunoaşterea şi răs- noastre va întîmpina ziua de R ecent, din iniţiativa comi de 2.000 m. şi pentru plantarea lare care nu acordă un sprijin crările de hidroamelioraţii.
cu putere Ia iveală marea efica pîndirea celor mai bune metode 23 August vor constitui cel mai tetului raionai U.T.M., a a 80 pomi ornamentali pe mar
citate a întrecerii socialiste, ma de muncă. just criteriu al muncii lor poli fost declarată o zi a curăţirii ginea străzii principale. „ Concertul“ celor mici
rea ei forţă ca mijloc activ de a tice şi organizatorice privind în păşunilor. Gu această ocazie mii
antrena masele de muncitori la în In etapa întrecerii care s-a în trecerea socialista. ; de tineri au răspuns cu entu Gu multă însufleţire au mun
deplinirea şi depăşirea sarcini cheiat au ieşit la iveală noi nu ziasm curăţind prin muncă vo cit în aceste acţiuni tineri ca
me de fruntaşi în producţie, noi Wv* ¦*7<k tiiţ/ : luntară 2.085 ha. păşune. In Vaier David, Ilie Avram şi al
fruntea acţiunii s-au situat ti ţii. O acţiune similară au în
lor de plan, la traducerea în nerii din comuna Ludoş care treprins şi elevii Şcolii medii Conducerea şcolii elementare Interpretări bune au fost
au curăţat 233 ha. urmaţi de cei mixte din Sebeş. Ei au amena de muzică şi arte plastice din realizate şi de elevii Mircea
fapt a politicii economice a parti Deputaţii comunali sprijină din Gîlnic cu 210 ha., Apoldu jat un frumos parc în faţa şco Deva a organizat cu elevii a- Teodor, Adrian Ant.onescu, Lu
dului nostru. Aceste realizări de Sus cu 200 ha., Păuca şi lii prestînd în total peste 3.000 cestei şcoli un ciclu de audiţii dovic Truţă, Constantin Nelega,
Sprind fiecare cu cîte 150 ha., ore muncă voluntară. Uri ase muzicale, în trei duminici, din Sorin Doroga, Ileana Nica,
dovedesc creşterea competenţei şi lucrările agricole Roşia de Secaş cu 90 ha. etc. menea parc au amenajat şi ti care prima a avut toc dumini Margareta Molnar, Mihaefa
a experienţei organizaţiilor de nerii din comuna Răhău. In că, 17 mai a. c. Această primă Munteanu, Felicia Alexia, Cina
In sprijinul afară de aceasta-ei au mai plan audiţie a fost organizată cu Gîrboveanu, Lucia Ştirbu, lln-
partid şi sindicale din întreprin încă de la începutul primăverii, de spre acţiunea de întreţinere a cultu slderurgiştilor tat pe uliţele satului aproape scopul de a se constata cunoş ria Filip, elevi în clasa l-a şi
derile regiunii noastre în îndru putaţii comunali din Şoimuş, au avut rilor. In acest sens au desfăşurat o 200 de pomi ornamentali. tinţele pe care elevii le-au acu a Il-a.
marea şi organizarea practică a în centrul activităţii lor problema bu susţinută muncă de la om la om, au P e zi ce trece acţiunea de mulat în decursul unui an de
întrecerii socialiste, în mobiliza nei desfăşurări a lucrărilor din ac scris articole la gazeta de perete, au colectare a fierului vechi C âr|î noi intensă activitate. Din felul cum au fost pre
rea muncitorilor pentru a duce tuala campanie agricolă. Mobilizînd ţinut consfătuiri cu cetăţenii etc. De ia în raionul Sebeş o amploare zentate bucăţile muzicale şi
la îndeplinire angajamentele ce cetăţenii pe circumscripţii şi stînd de menţionat este faptul că pentru atin tot mai mare şi este îmbrăţi la b ib lio te că ...Ora 9,30, grupuri, grupuri faţă de timpul scurt (din octom
şi le-au luat. vorbă cu fiecare în parte, aceştia i-au gerea scopului propus, din iniţiativa şată cu interes de tinerii din de copii se îndreaptă spre sala brie 1958) de cină a luat fiinţă
îndrumat spre executarea lucrărilor de deputaţilor s-au ţinut, în satele apar raion.- Numai tinerii din Jina au Zilele trecute biblioteca clu unde urma să aibă loc „con această şcoală în oraşul Deva,
Experienţa dobîndită în etapa însămînţări în raport cu urgenţa fiecă ţinătoare comunei, conferinţe pe tema colectat şi predat pînă în pre bului C.F.R. din Teiuş a primit certul“. demonstrează că străduinţele
întrecerii care s-a încheiat de rei culturi. Aşa s-a ajuns ca în toate întreţinerii culturilor de primăvară. zent I.G.M.-ului o cantitate de un stoc nou de 114 cărţi, ast colectivului de profesori de ta
curînd trebuie valorificată din 4.000 kg. fier vechi, eviden fel că în prezent această bi După toate pregătirile de „in această şcoală, în frunte cu
bliotecă numără peste 2.000 vo trare pe scenă", în faţa publi tov. profesor Aurel Doroga, di
plin ; întrecerea socialistă tre satele aparţinătoare comunei. însămîn- Despre această problemă -au vorbit ţiindu-se în mod deosebit tineri lume de cărţi din cele mai va cului, format din profesori şi rectorul şcolii, cît şi străduin
ca Ana Nicoară, M. Străulea şi riate domenii. părinţi, se anunţă primul punct ţele elevilor şi ale părinţilor,
buie ridicată pe o treaptă din ce ţările să fie executate la timp, fapt printre alţii învăţătorul Constantin alţii. De asemenea, un grup de din „program“ : exerciţiu la
Printre cărţile noi intrate în violoncel în gama do major e- au dat roadele aşteptate.
în ce mai înaltă. De aceea la ce a făcut ca comuna Şoimuş să se George, tehnicianul agronom I. Faur tineri din Roşia de Secaş, în patrimoniul bibliotecii se numă xecutat de elevii M. Radu, D.
fiecare loc de muncă în parte, în situeze în această direcţie fruntaşă pe şi alţii. In felul acesta s-a reuşit ca ră „Odă limbii romîne", „Tu Birovescu şi D. Oprean. Nu ne îndoim că în viitor
fiecare secţie sau atelier, atenţia raion. pînă acum, în direcţia întreţinerii cul frunte cu utemiştii Ionică Mi- tunul“, „Balzac — opere vot.
şi eforturile organizaţiilor de turilor să se obţină rezultate frumoa V” şi altele. Rînd pe rină s-au perindat elevii care frecventează această
partid şi sindicale trebuie în De asemenea, în ultimul timp, a- se. Spre exemplu, în satul Şoimuş, hălţan, Liviu Berea şi Ion Mun- apoi pe scenă alţi elevi care au
GHEORGHE BOITOR demonstrat însuşirile lor muzi şcoală îşi vor însuşi noi cunoş
dreptate spre generalizarea ex- tenţia deputaţilor a fost îndreptată şi pînă în data de 17 mai s-au prăşit teanu, a colectat într-o singură corespondent cale.
tinţe din domeniul artei muzi
................... ......:= m = două hectare şi jumătate de floarea- zi peste 1.000 kg. fier vechi. Deosebit de emoţionant a
soarelui, s-au sădit trei hectare cu fost duetul la vioară Scherzzan- cale şi plastice, iar colectivul
Mari cantităţi de fier vechi au do rir. 75 din metoda M. Cu-
varză şi s-au plivit 64 hectare. însă- teanu, interpretat de elevii Ta- de profesori va depune şi mai
fost colectate şi de către tinerii nia Bozdog şi Constantin Or-
mînţate cu grîu şi ovăz In satui Bo- mindeanu. mult efort pentru a contribui
din oraşul Sebeş, comunele
holt s-au prăşit pînă la aceeaşi dată, din plin la educarea tinerei
Daia, Gîrbova, Gîlnic, Miercu
HnflBTBE VBLUHTBBE 10 hectare însămînţate cu sfeclă de generaţii.
zahăr şi s-au plivit 100 hectare însă rea etc.
N. I.l*
Cu planul îndeplinit mînţate cu grîu. De asemenea, la toa
te culturile corespunzătoare s-a execu
tat praşila l-a, evidenţiindu-se în mod
Pînă nu de mult la conduce cestui plan a contribuit faptul deosebit ţăranii muncitori şi colecti
rea U.R.C.C. Haţeg au existat că s-au redeschis încă 7 maga viştii Gh. Iota, Ion Ardelean, Torna
elemente care au pus mai pre zine săteşti dotate cu mobilier Stoica, Ana Lugojan şi alţii. Contribuţie Din acfîvifafea comisiilor permanenfe
sus interesele lor personale fa şi amenajate corespunzător ce In toate aceste acţiuni o contribu la gospodărirea Muncă concretă — rezultate bune
ţă de interesele unităţii, fapt ce rinţelor consumatorilor. Printre ţie deosebită au adus-o deputaţii N. comunelor
a influenţat în mod negativ ac magazinele redeschise este şi Tudoran, Cornel Irimie, Ion Lazăr,
tivitatea uniunii. In prezent, co acela din Peşteana. S-a amena Avram Clara şi alţii. A3. P. portul tinerilor din raionul
lectivul de- muncă al U.R.G.G. jat apoi localul berăriei şi si- Sebeş se face mult simtit
Haţeg depune eforturi pentru fonăriei din Haţeg, dotîndu-se (Urmare din pag. l-'a) acest lucru se datoreşte faptului că Pe viitor, comisiile permanente —
realizarea şi depăşirea planu cu un nou aparat de încărcat Activitate bogată sprijinul şi îndrumarea comitetelor e- una din principalele forme de antre
lui. Rezultatele nu au întîrziat sifoane. unde pot fi procurate materialele ne xecutive nu s-au făcut simţite peste nare a maselor la conducerea trebu
să se vadă. Planul la desface Ia cinem atograful din Deva cesare c a : piatră de var, piatră de tot. Astfel, comisiile permanente din rilor obşteşti — trebuie să slea în mai
rea mărfurilor cu amănuntul, S-a acordat mai mult interes construcţie, lemn de construcţie etc. comunele Bcrthelot, Rîu de Mori şi Li- mare măsură în atenţia comitetelor e-
pe luna aprilie a fost îndeplinit aprovizionării magazinelor cu La cinematograful „Filimon popular orăşenesc Deva, în co In baza acestui studiu comitetul exe vadia, unde comitetele executive nu xecutive. De asemenea, este de dato
în proporţie de 127,2 la sută, mărfuri solicitate de către con Sirbu" din oraşul Deva au loc laborare cu cinematograful „Fi cutiv a analizat şi hotărît trecerea la au organizat şedinţe de colaborare cu ria comitetelor comunale de partid să
iar în prima decadă a lunii cu sumatori, contribuindu-se astfel în decursul acestei luni impor limon Sirbu“ organizează un executarea lucrărilor care, în momen preşedinţii acestor comisii şi nu le-a îndrume mai îndeaproape preşedinţii a-
rente el a fost realizat în pro la un circuit corespunzător al tante manifestări, care vor con ciclu de filme pentru copii şi tul de faţă, sînt deja în cea mai ma îndrumat în suficientă măsură la ac cestor comisii, să le orienteze activita
porţie de. 40,4 la sută. mărfurilor prin cooperative. tribui fără îndoială la educarea elevi. Printre acestea se numă re parte realizate. tivităţi concrete după un plan de mun tea spre înfăptuirea sarcinilor ce le
că bine stabilit, realizările sînt mici au.
La realizarea şi depăşirea a- SIDONIA RUSAN Propuneri preţioase a făcut comisia şi cu mult sub nivelul posibilităţilor
permanentă învăţămînt şi cultură de
Aniversarea naşterii lai Iofi CreanLg>ă oamenilor muncii. Astfel, în ră filmele „Soarta toboşarului", pe lîngă Sfatul popular co existente în aceste localităţi. i
ziua de 21 mai se va organiza „Căţelul buclucaş“ şi altele ca munal Bretea Strei. Deputaţii Comitetele executive ale sfaturilor
Comitetul sindical de insti Emilia Gherbea — în rolurile re vor rula între orele 11 şl 15. din această comisie constatînd A N «J N T
tuţie al Şcolii medii „Horia, nurorilor, prof. Georgeta Proto- premiera festivă a filmului so că nu există condiţii corespunză populare respective trebuie să antre p4
vietic „V o l u n t a r i i C u acest Pentru ziua de 28 mai, Co neze în mai mare măsură pe deputaţii
întreprinderea regională de •j
popescu — în rolul Marandei şi prilej va vorbi tovarăşul Ştefan toare pentru deprinderea elevilor şcolii din comisiile permanente la descope
Cloşca şi Crişan“ din Alba Iu- profesorii Ludovic Mărginean, Nebeta, prim-secretar al Comi mitetul orăşenesc U.T.M. Deva de 7 ani de aici cu munca practică, rirea şi valorificarea resurselor loca l transporturi auto recrutează 1
lia, în colaborare cu casa raio Gheorghe Anghel şi Dan Păcală tetului. orăşenesc U.T.M. Deva, în colaborare cu cinematogra a propus comitetului executiv acorda le şi Ia antrenarea cetăţenilor în e- Labsolvenţi de şcoală eîemen-^
nală de cultură, a pregătit, cu — în rolurile feciorilor. despre activitatea comsomolului ful „Filimon Sirbu" va organi rea unui lot experimental si amenaja fectuarea lucrărilor de desecare şi în l tară, fii de muncitori, pentru )
prilejul împlinirii a 120 de ani za premiera festivă a filmului
de la naşterea- lui Ion Greangă, Regia artistică a fost asigu timp de 40 de ani. sovietic „Marinarul îndrăgos rea unei răsadniţe calde pentru asi frumuseţate a sateior. De felul cum t a-i susţine la şcolile proîe- ^
comedia în trei acte „Ochiul ba rată de tov. Ion Preda de la In ziua de 23 mai, clnd se tit“. Cu această ocazie, tovară gurarea cu răsaduri a acestui lot, pro vor fi pe viitor aciivizate aceste co L sionale ale Ministerului Trans-1
bei“, o prelucrare de G. Vasi- Teatrul de Stat de estradă din va deschide grădina de vară, şul Aurel Suciu, secretar al Co punere pe care comitetul executiv a misii, de felul cum se vor ţine şedin l porturilor. ^
lescu, după povestirea „Soacra Deva. cu începere de la orele 20,30 aprobat-o şi a realizat-o. ţele de colaborare cu conducerile lor
cu trei nurori“ de Ion Creangă. Spectacolul, prezentat la Casa va rula în premieră filmul chi mitetului regional U.T.M., va Din păcate, nu toate comisiile per şi de felul cum le vor sprijini Ia în L Cei interesaţi vor primi lă- 1
nez „Frate şi soră". împărtăşi impresiile sale de la tocmirea planurilor de muncă, depin Lmuriri amănunţite Ia 1RTA ^
Din distribuţie au făcut par raională de cultură din Alba Iu- cel de-al Vl-lea Festival Mon manente sînt antrenate în munca de de în mare măsură realizarea cu suc L Deva din strada Cuza Vodă j
te : prof. Ana Andreiciuc — în 1ia, s-a bucurat de mult suc In cinstea Zilei internaţio gospodărire a sateior. Mai sînt încă
rolul soacrei, profesoarele Eli- ces. PETRU TOMA nale a copilului, secţia de în- dial al Tineretului şi Studenţi în raionul Haţeg comisii permanente ces a sarcinilor ce stau în faţa sfatu rLnr.' 17, pînă azi 21 mai a.c. i1
sabeta Avram, Ana Magda şi văţămînt şi cultură a Sfatului lor care a avut loc la Moscova. care desfăşoară o slabă activitate şi rilor populare.;