Page 63 - 1959-05
P. 63
Nr. 1371 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Static deosebităterminări Bine ar fi dacă.ii Măsuri eficace în acţiunea CONCURSUL DE CREAŢIE LITERARA
construcţilor piare
...doctorul Eugen Hartman de reducere a declasatelor In cinstea celui ds-al Vll-iea Festiva!
de la policlinica din Haţeg ar mondial ai tineretului şi studenţilor
avea o comportare mai cu De la începutul anului şi pînă mare de minereu şi cu minus
viincioasă faţă de pacienţi. în prezent,- furnaliştii hunedo- de calcar. Spre exemplu, într-o şi a celei de-a XV-a aniversări
Ne referim in special la ca reni au obţinut succese frumoa singură zi, în 20 aprilie, un nu
Datorită numărului mare de tului popular al raionului Ilia. zurile cind doctorul amintit se în lupta pentru sporirea pro măr de 7 şarje au mers cu 170
copii care învaţă în şcolile de Un singur exemplu poate fi edi refuză să consulte pe anu ducţiei de fontă. Nu acelaşi lu kg. calcar mai puţin deoît nece a eliberării patriei noastre
patru şi şapte ani, în raionul ficator de felul cum sfatul popu miţi oameni sub pretextul că cru se poate spune despre cali sar (asemenea cazuri sînt nu
Ilia, unele localuri au devenit lar raional sprijină construcţiile nu ar fi bolnavi deşi în prea tate. Fiecare din cele două secţii meroase).
neîncăpătoare. Din această cau de noi şcoli. De pildă, în comu labil nu a constatat acest lu a înregistrat în primul trimes Cu o astfel de situaţie nu-i Comisia de organizare a con muniştilor, se află în fruntea
ză învătâmîutul nu se desfăşoa na Gurasada s-a început încă din cru. tru al anului peste 15 la sută de mirare că s-a obţinut fontă cursului de creaţie literară ini muncii de construcţie paşnică —
ţiat de Comitetul Central sînt temele majore care vor tre
ră în cele nai bune condiţiuni. anul 1956 construcţia unei mari ...lucrările pentru amenaja declasate. Semnificativ este fap de calitate slabă, mai ales dato U.T.M., Ministerul Invăţămîn- bui să constituie substanţa lu
In anii din urmă s-a şcoli care să satisfacă necesită rea celor două pompe de ben tul că procentajul cel mai ridi rită conţinutului mare de sulf tului şi Culturii, Uniunea Scri crărilor literare ce vor fi pre
pus la loc de frunte con iile celor care învaţă aici. Ţă zină şi petrol de pe strada cat de declasate s-a obţinut în (fiind cunoscut rolul de desulfu- itorilor şi Uniunea Asociaţiilor zentate la concurs. De aseme
strucţia de noj şcoli cu săli de ranii muncitori au fost bucuroşi I. V. Stalin din Orăştie ar luna martie (exceptînd cazul rant al calcarului). Studenţeşti din R.P.R. în întîm- nea, un bogat izvor de inspira
clasă suficiente desfăşurării unei de o asemenea iniţiativă şi au por fi urgentate pentru ca strada secţiei a Il-a, care, în ianuarie, pinarea celui de-al VII-lea Fes ţie literară îl constituie festi
munci susţinute de creştere şi nit cu toţii la treabă. Pînă a- să nu mai aibă un aspect ne a întîmpinat o serie de greutăţi Am citat cîteva cazuri de la tival Mondial al Tineretului şi valurile mondiale, prilejuri fe
educare a elevilor. Numeroase cum s-a reuşit ca şcoala să fie corespunzător. De menţionat obiective), pentru ca începîn’d furnalul 4, deoarece în primele Studenţilor de la Viena, anun ricite pentru tinerii din întrea
şcoli sînt ridicate prin contribu ridicată pînă la roşu, să fie în că aceste lucrări sînt tărăgă din aprilie să scadă simţitor, a- luni ale anului, fonta produsă ţă că data pînă la care se pot ga lume de a se cunoaşte, de a
ţia bănească şi prin munca vo velită; s-au procurat ferestrele, nate încă din luna noiem jungînd în prima jumătate a lu la acest furnal a fost cea mai primi manuscrise (poezie, po lega prietenii şi de a-şi strînge
luntară depusă de către cetăţeni. uşile, sticla. Cum s-ar spune, e- brie anul trecut. In această nii mai sub cel admisibil. slabă din punct de vedere al ca vestiri, schiţe, nuvele, piese de tot mai mult forţele in lupta
Numai în anul acesta, în raionul xistă majoritatea materialelor ne privinţă sarcina principală o lităţii. Situaţia e aceeaşi şi la teatru intr-un act, scenarii ci pentru pace, libertate şi un trai
Ilia, sînt prevăzute pentru a fi cesare terminării şcolii. După are Direcţia generală a apro Oare la baza acestor rezulta celelalte furnale de la ambele nematografice, reportaje şi ra mai bun, împotriva aţîţătorilor
construite 28 de noi şcoli şi 8 cum spunea directorul şcolii nici vizionării. şi desfacerii, baza te anormale stau numai motive secţii. dio-reportaje) se amină pînă la la războaie.
să fie reparate şi lărgite. In mul varul nu constituie o problemă nr. 8 Timişoara. obiective ? Fără îndoială că nu. 20 iunie 1959.
te locali-.ţi, cum ar fi Boiul de deoarece poate fi uşor procurat Toate acestea, adăugate la u- Lucrările se vor trimite pe a-
Jos, Furcşoara etc., lucrările sînt dintr-o localitate vecină. Lipsesc ...vinzătoarea I. Nistor de Răsfoind dosarul cu proce nele cauze obiective, cum ar fi Concursul se adresează tu dresa Uniunii Scriitorilor din
avansate şi există perspective de însă unele materiale fără de care la magazinul textil din Că- sele verbale întocmite de către rezistenţa scăzută a cocsului şi turor iubitorilor de literatură R.P.R., Şoseaua Kiseleff nr. 10,
terminare a noilor construcţii in nu se pot termina toate lucrările. lan ar manifesta mai multă controlorii serviciului control conţinutul mare de sulf, calca din ţara noastră, tinerilor mun cu menţiunea „pentru concurs".
tram termen scurt. Există însă Este vorba de ciment şi grinzi. grijă faţă de buna deservire tehniG calitativ, se poate citi în rul de granulaţie necorespunză citori, ţărani muncitori, elevi şi Fiecare lucrare va purta pe
sate în care sînt prevăzute noi Şcoala are încă nevoie de un a clienţilor, fără a brusca pe nenumărate locuri: nerespecta- toare, minereul cu conţinut mai studenţi, membri ai cercurilor prima pagină cîte un motto,
construcţii dar care sînt rămase număr de grinzi, pentru conso aceştia aşa cum s-a intim- rea ordinei de încărcare, încăr sărac de fier etc., au dus la ri literare, precum şi tuturor scrii pentru a putea fi identificată şi
mult în urmă. Printre acestea lidarea acoperişului. Sfatul popu plat cu muncitorul F. Dece- carea sideritei neeîntărită, găsit dicarea procentului de declasa torilor, indiferent de virstă şi va fi însoţită de un plic în ca
se numără şi cele din Petreşti lar raional a promis în nenu bal din localitate. materiale amestecate în aceeaşi te în perioada de care ne-ăin c- naţionalitate.
şi Roşcani, unde lucrările sînt mărate rînduri că va asigura corfă etc. Intr-adevăr, la furna cupat. Aşa se explică faptul, de re se va afla un bilet cu nu
mult întîrziate. grinzile necesare din pădurea ...conducerea şantierului lul 4, siderita a început să fie altfel lăudabil, că după luarea Lucrările prezentate la con mele şi adresa autorului.
Pogăneşti, dar nici pînă astăzi I.S.E.M. din Strei, raionul cîntărită cu regularitate abia pe unor măsuri riguroase de lichi curs trebuie să se inspire din La concurs se pot prezenta
Pentru grăbirea construcţiilor nu s-a rezolvat această proble Haţeg, ar plăti despăgubirile ia începutul lunii mai (se ex darea deficienţelor amintite mai viaţa nouă a tineretului din u- numai lucrări inedite. Lucrările
de şcoli din raionul Ilia, comi mă. Gel mai important material ţăranilor muncitori din îm ceptează perioada cît a fost de sus, calitatea fontei s-a îmbu zine, fabrici, şcoli, şantiere, sa publicate, difuzate sau prezen
tetul executiv al Sfatului popu care lipseşte la Gurasada este prejurimi pentru terenurile nătăţit simţitor, fără a influen te, care, sub conducerea înţe tate la alte concursuri nu vor
lar din comuna Dobra a lansat unde au fost instalate sonde- montat cîntarul pentru cîntări- ţa cîtuşi de puţin negativ situa leaptă a Partidului Muncitoresc fi luate în consideraţie.
o chemare către toate comitetele cimentul. Promisiuni au existat § le. Este o problemă faţă de ţia producţiei. Romîn, participă plin de însu Lucrările prezentate la con
care conducerea şantierului rea sideritei, deşi remontarea fleţire la opera măreaţă de con curs vor fi examinate de un
executive din raion, în scopul şi încă mai există din partea nu trebuie să mai. manifeste In esenţă s-au luat măsuri de struire a socialismului. Flotârî- juriu compus din scriitori, zia
atîta nepăsare. lui putea fi urgentată). Tot pri respectarea reţetei şi ordinei de rea nestrămutată a tineretului rişti şi reprezentanţi ai C.C. al
încărcare a furnalelor, iar în
vind nerespectarea reţetei de în
sfatului popular raional. Rămîne După corespondenţele tovarăşilor fiecare dimineaţă se ţin şedinţe
Ga aceste promisiuni să fie tra A. BOTCA, A. MUREŞAN. cărcare, la furnalul 4 s-a con- operative cu maiştrii şi şefii de
duse în viaţă, dînd prilejul ce schimb, în care sînt analizate
terminării construcţiilor şi dării tăţenitor din Gurasada să se a- F. DECEBAL şi GH. MANCIU [statat de multe ori că încărca rezultatele zilei trecute şi sarci patriei noastre de a apăra şi U.T.M. şi Ministerului Invăţă-
lor în folosinţă cît mai devreme. puce serios de treabă, să termi rea şarjelor se făcea cu un plus nile din ziua respectivă. De a- dezvolta cuceririle revoluţionare mîntului şi Culturii şi ai /lso-
In chemare se prevede încasarea ne construcţia şcolii în anul a- ale poporului muncitor, priete ciaţiilor Studenţeşti din R.P.R.
sumelor din contribuţie volunta cesta, aşa cum şi-au propus. semenea în consfătuirile de pro nia dintre tineretul romîn şi ti Valoarea generală a premiilor
ră pînă la 26 mai a.c., executa neretul minorităţilor naţionale ce se vor acorda este de 36.000
rea lucrărilor de folos obştesc, Trebuie să amintim că şi co ducţie, la gazeta de perete, în din R.P.R., marele elan patrio tei.
iar la lucrările ce se vor exe mitetele executive ale sfaturilor BILA N Ţ
cuta, să fie redus preţul de cost conferinţele ţinute la colţul tic al tineretului nostru, culti Rezultatul concursului va fi
după devize cu 17 la sută, prin Conform programului stabilit, tn ra cium, cele 15 echipe de dansuri, 11
ionul Orăştie s-au ţinut 20 festivaluri brigăzi artistice de agitaţie etc. Au roşu, s-a pus un accent deose vat zi de zi de către organiza publicat în preajma deschiderii
comunale şi trei pe întreprinderi, la fost descoperite noi talente, •afirmîn-
care au participat peste 12.000 tineri du-se cu acest prilej 50 solişti vocali bit pe problemele legate de ca ţiile U.T.M., ce mobilizează în celui, de-al VII-lea Festival Mon
populare comunale, îndrumate de epoca noastră milioane de ti dial al Tineretului şi Studenţi
către comitetele comunale de
acoperirea localurilor prin mun partid au datoria să se preocupe şi vîrstnici. Au mai fost organizate şi 10 solişti instrumentişti. Toate aces litate. neri, care, urmînd exemplul co- lor de la Viena.
ca voluntară depusă de ţăranii mai serios de noile construcţii de de asemenea şapte festivaluri interco- Astfel, furnaliştii hunedoreni
muncitori, iar materialele să fie şcoli, să ajute mai mult ţăranii rnunale şi unul între întreprinderi, la te succese s-au datorat şi colaborării 115 brigăzi utemiste de muncă patriotică
obţinute pe plan local. Desigur muncitori atît la obţinerea ma care au participat 10.000 de tineri şi strînse dintre comitetul raional U.T.M., reuşind să înlăture cauzele su
că această chemare constituie un terialelor necesare cît şi la an vîrstnici. Comitetul raional U.T.M. O- biective ce frînau îmbunătăţirea Biroul Comitetului raional de muncă patriotică cu un nu
stimulent pentru ţăranii munci trenarea tuturor sătenilor în a- răştie a urmărit ea majoritatea festi consiliul sindical raional şi secţia de calităţii, au ajuns în prezent să U.T.M. Orăştie a organizat în măr de 2.736 tineri. Brigăzile au
tori din raionul Ilia în grăbirea ceastă importantă muncă obş valurilor să fie ţinute în aer liber învăţămînt şi cultură a sfatului popu producă o cantitate sporită de întreprinderi, sale şi şcoli, la efectuat pînă în prezent 25.000
ritmului de construire a noilor pentru a participa un număr cît mai lar raional. fontă, reducînd în acelaşi timp cerinţele tinerilor, 115 brigăzi ore de muncă voluntară la dife
şcoli. Dar pentru aceasta, ţăra mare de cetăţeni. In urma unei ana declasatele sub procentul admis. rite' lucrări. Astfel, s-au colec
lize făcute de curînd, s-a ajuns la Tot cu ocazia festivalurilor au avut In cadrul pro tat 84.000 kg. fier vechi, au fost.
concluzia că cele mai reuşite fetiva- loc şi importante întreceri sportive la gramului de înzes efectuate lucrări de prevenirea
care au participat peste 3.000 tineri. trare tehnică, la inundaţiilor şi redarea de noi
mina Teliuc a joşi terenuri agriculturii pe o supra
nii muncitori simt nevoia unui tească. iluri intercon.unale au.avut loc în cen dai hi folosinţă un faţă de 120 hectare, realizîndu-
nou atelier meca se economii în valoare de 8.000
sprijin mai serios din partea Sfa V.A., trele Cugir, Geoagiu, Bal şa, , Băcăinţi nic. Ulilal cu ma lei, s-au plantat peste 3.000
şini moderne, de pomi etc.
şi Mărtineşti, unde repertoriile au a- fabricaţie roniîneas-
câ, acest atelier Dintre brigăzile utemiste de
vut un conţinut strîns legat de sar constituie un pre muncă patriotică de la sate s-au
ţios sprijin pentru evidenţiat în mod deosebit cele
festival la Vâlişoara cinile construirii socialismului, iar in mineri in lupta lor din Renghet şi Jeledinţi.
terpretarea s-a ridicat la un înalt ni pentru a da pa
vel. Pentru o cit mai bună reuşită a triei mai mult mi O muncă susţinută au depus
nereu. şi elevii şcolii horticole din
Aproape 380 de cetăţeni au iar recitatorul Ioachim Viscan festivalurilor au fost antrenaţi toţi fac Geoagiu care au efectuat, peste
In clişeu: Hala 3.000 ore de muncă voluntară
participat la festivalul comunal s-a clasificat tot pe locul 1. Deşi torii oare au contigenţă în munca cui strungurilor-. la diverse lucrări din cadrul
staţiunii experimentale.
din Vălişoara. Aici s-au întrecut se află la început de activitate, turală. Cele 14 formaţii de cor, 51
echipele artistice şi sportive ale formaţia artistică a căminului echipe de dansuri. 21. brigăzi artis
căminelor culturale şi şcolilor cultural din Stoeneasa a fost, tice de agitaţie, 9 fanfare şi orches
din Vălişoara, Dealu Mare şi la rîndul ei, apreciată. tre, precum şi soliştii vocali ş< instru
Stoeneasa. Colectivul sportiv „Recolta" mentişti au demonstrat marea dezvol
Cu această ocazie, echipa că din Vălişoara, condus de tov. tare pe care a luat-o activitatea cul-
Ioan Stoica, a organizat o în turaj-artistica în anii regimului demo
minului cultural şi pionierii din trecere la volei şi ciclism. Pe crat-popular în raionul Orăştie.
Vălişoara s-au clasat pe locul
I la dansuri şi cor. Bine s-a locul I la ciclism s-a clasat tî- In anul acesta, cu ocazia festivalu
prezentat şi echipa artistică rilor. au luat fiinţă în raionul Orăştie
din Dealu Mare, din cadrul că nărul David Viscan. noi formaţii artistice de amatori. Pot
reia solista Aurelia Tamaş a o- P. EUGEN fi date ca exemplu formaţiile de cor
cupat locul I la solişti vocali, corespondent din Balşa, Turdaş, Geoagiu şi Bu-
\ V ! I ^ Y A I0HE P ^ I R I i r r o culturilor. După recomandările Ministe lării lor multilaterale şi a întăririi ra re lucrează pe aceeaşi suprafaţă de rii producţiei, întocmirii planurilor o-
rului Agriculturii şi Silviculturii, în murilor de producţie ţinînd seama de teren şi cu acelaşi număr de oameni perative şi urmăririi lor. Practica a
întărirea economico-organizaforică condiţiile acestui an sînt necesare cei condiţiile locale. Numai pe baza dez mai mulţi ani în şir. De aceea, orga dovedit că activitatea unei gospodării
puţin 3 prăşite la porumb şi 4-5 pra voltării mai multor ramuri de produc nizaţiile de bază din gospodăriile co colective este foarte complexă şi se im
a gospodăriilor agricole colective ştie la celelalte culturi prăşitoare, Con ţie, a îmbinării lor raţionale şi a spe lective noi trebuie să combată cu tă pune ca pe lingă planul anual de pro
comitent cu aceste lucrări trebuie să se cializării, corespunzător condiţiilor lo rie tendinţa greşită a unor consilii de ducţie să fie întocmite şi planuri o-
non înfiinfafe—sarcină de răspundere facă un control permanent semănătu cale, este posibilă folosirea cu chibzu conducere de a nu respecta permanen perative în care să se prevadă în mod
rilor pentru identificarea parcelelor a- ială a pămîntuiui şi a celorlalte mij ţa brigăzilor şi de a schimba fără amănunţit sarcinile anuale pe perioade
a organizaţiilor de partid tacate de boli sau dăunători în vede loace de producţie şi ca urmare ob chibzuială colectiviştii de !a o briga mai scurte: campanii, decade etc.
rea aplicării imediate a celor mai efica ţinerea de producţii ridicate la toate dă la alta. Birourile organizaţiilor de
Zi de zi sosesc la redacţie scrisori om la om. Cu puţine excepţii toate Munca de transformare socialistă a ce măsuri pentru combaterea lor. culturile cu cheltuieli puţine — ceea bază să vegheze ca în cadrul brigă In toamna ce vine membrii noilor
din toate colţurile regiunii, în care se gospodăriile agricole colective şi în agriculturii nu se termină însă odată ce duce la creşterea veniturilor pen- zilor membrii colectivişti să fie îm gospodării coleclive vor împărţi pri
arată în cuvinte simple, pornite din tovărăşirile agricole au obţinut an de cu constituirea de noi gospodării co Munca de partid desfăşurată pentru tru zilele-muncă efectuate — deci la părţiţi pe echipe cărora să li se dea mele produse obţinute din lucrarea
inimă că tot mai mulţi ţărani mun an recolte tot mai mari la ha., faţă lective şi întovărăşiri agricole. întări a mobiliza colectiviştii să execute ia ridicarea nivelului de trai al colecti în primire culturi prăşitoare. In ca pămîntuiui în comun. In scopul îmbi
citori păşesc cu încredere, de bună vo de acelea obţinute de ţăranii cu gos timp şi în bune condiţiuni lucrările viştilor. Organizaţiile de bază trebuie drul echipelor trebuie vegheat să se fo nării cît mai judicios a interesului
ie, pe calea gospodăriei colective şi podării individuale. Ca urmare a re rea economico-organizaforică o noilor de îngrijire a culturilor, lucrări menite losească acordul individual, acord ca statului şi ale gospodăriei, cu intere
a întovărăşirii agricole. Cu cîtva timp coltelor mari obţinute la toate cultu unităţi socialiste constituie sarcina prin să asigure producţii sporite Ia hectar, să vegheze ca stabilirea structurii de sele personale ale colecliviştilor, birou
în urmă în satele Şirei, Ohaba, Plopi, rile, colectiviştii au primit însemnate cipală care stă acum în faţa organelor trebuie împletită cu munca pentru producţie şi a dezvoltării multilatera re, aşa cum dovedesc exemplele e- rile organizaţiilor de bază au datoria
Ruda şi Sohodol din raionul Hunedoa cantităţi de produse agricole şi bani şi organizaţiilor de bază din gospodă transformarea lor în gospodării cu o le a gospodăriei să se facă pe baza xistente, duce la obţinerea de produc să vegheze ca repartizarea producţiei
pentru zilele-muncă efectuate. Exem riile agricole nou înfiinţate. puternică bază economică şi bine or unui studiu aprofundat al condiţiilor1 ţii tot mai mari la hectar, măreşte să se facă după prevederile statutului.
ra, Boiţa şi Hobiţa din raionul Ha ganizată. natural-economice. Dezvoltarea ramuri răspunderea personală a membrilor
ţeg au fost puse bazele a 6 noi gospodării ple care dovedesc acest lucru pot Ţinind seama de faptul că în majori lor de producţie, în special a acelora şi asigură executarea Ia timp şi în Gospodăriile agricole fruntaşe din
agricole colective, in gospodăriile co fi date multe. Iată doar cîteva dintre tatea gospodăriilor colective noi, au In vederea realizării acestui scop, din sectorul animal, să se facă pe bune condiţiuni a lucrărilor agricole. regiunea noastră au reuşit să-şi lăr
lective înfiinţate de la începutul a- ele. Printre membrii gospodăriei co intrat toţi membrii şi candidaţii de în regiunea noastră sînt create în ma măsura creării tuturor condiţiilor cum
cestui an şi pînă acum, cele 11.914 lective din comuna Miceşti, raionul Al partid, comitelele raionale de partid au rc măsură toate condiţiile necesare. sîn t: construcţii, bază furajeră, cadre Acum pe măsură ce creşte mereu nu gească baza materială şi să satisfacă
familii de ţărani muncitori lucrează luat măsuri să se înfiinţeze organizaţii Noile gospodării colective dispun de specializate etc. Şi numai într-un ase mărul gospodăriilor agricole colective, interesele membrilor săi, respectînd pre
în comun peste 37.000 ha. ba, se află şi tov. Todor Oargă. Pen de bază în toate aceste tinere tnlădiţe suprafeţe întinse de teren, de braţe menea mod, care să permită folosirea iar cele existente se dezvoltă continuu, vederile statutare în privinţa creării
tru cele 710 zile-muncă efectuate îm de muncă suficiente şi de o puternică raţională a mijloacelor de producţie devine tot mai necesar ţinerea unei
Cunoscînd aceste exemple, care de preună cu familia sa, în anul trecut, ale socialismului la sate. Care sînt bază tehnică care este pusă la dispo şi a forţei de muncă. evidenţe cît mai coniplete şi precise. fondului de bază al gospodăriei. A-
monstrează cu prisosinţă că ţăranii sarcinile care stau acum în faţa orga ziţie prin intermediul staţiunilor de ma
muncitori păşesc cu încredere pe ca el a primit 1.413 kg. grîu, 1.000 kg. nizaţiilor de bază din aceste noi gos şini şi tractoare. Aşa cum am arătat, tot mai mulţi Evidenţa clară şi ţinută la zi duce ceste gospodării colective dau o atenţie
lea agriculturii socialiste, se poate pu porumb, 1.775 kg. cartofi, iar venitu podării agricole colective? la întărirea gospodăriei colective, de
ne pe bună dreptaie întrebarea: ce-i rile băneşti se ridică la 25.000 lei. In aceste condiţii sarcina principa ţărani muncitori sînt primiţi, ca ur aceea, organizaţiile de bază trebuie să-i deosebită repartizării unei bune părţi
determină oare s-o rupă cu metodele Veniturile mari realizate îl determină După cum se ştie în întreaga noa
stră regiune au fost terminate cu cît lă a organizaţiilor de bază este de a mare a cererilor ior, în gospodăriile acorde o atenţie deosebită. Gospodării din producţia obţinută, vînzării către
învechite de muncă a pămîn’tului şi să pe acest colectivist să spună cu mîn- va timp în urmă însămînţările ia toa
se înscrie în gospodăriile agricole drie în glas, ori de cîte ori este în te culturile. Ţinînd seama de faptul mobiliza colectiviştii să folosească cît agricole colective. Este lesne de în le colective care au o evidenţă bine stat, pe calea contractelor şi achiziţii
colective şi în întovărăşirile existente trebat, că „niciodată n-ain 'văzut în
ori să creeze noi unităţi socialiste Ia casa mea atîta bogăţie". că lucrările de îngrijire a culturilor mai complet şi judicios toate posibilităţile ţeles deci că pe măsura dezvoltării pusă la punct, evită pierderile, distru lor, fapt ce le-a asigurat venituri bă
sînt în general întîrziate faţă de sta
sale? Răspunsul la aceste întrebări îl Văzînd cu ochii lor rezultatele bune ob diul de vegetaţie al culturilor, de îm- de care dispun în scopul întăririi şi lor, gospodăriile colective dispun de gerile şi înstrăinarea bunurilor ob neşti ridicate şi le-a dat posibilitate
afli uşor, dacă străbaţi, în aceste zi buruienirea lor şi faţă de umiditatea
ţinute de colectivişti, cunoscînd îndea redusă în acest an a solului, organi dezvoltării proprietăţii obşteşti, ridică forţe de muncă tot mai mari. De a- şteşti, iau imediat măsurile necesare să acorde colectiviştilor avansuri regu
le de primăvară, satele şi comunele re proape cum trăiesc şi ce venituri ob zaţiile de bază trebuie să îndrepte e- penlru curmarea lipsurilor care se i-
giunii, dacă intri în casele colectiviş ţin aceştia, ţăranii muncitori păşesc forturiie colectiviştilor spre executarea rii continue a producţiei globale şi ceea, este necesar ca organizarea mun late în bani. Studiind experienţa gos-
tilor şi stai de vorbă cu ei, aşa de la cu încredere pe calea arătată de partid, la timp a lucrărilor de întreţinere a vesc în procesul muncii. »
calea socialistă a agriculturii. marfă şi creşterea bunăstării membri cii să se facă pe brigăzi şi echipe
După cum se cunoaşte, întreaga ac podăriilor colective fruntaşe, birourile
lor colectivişti. permanente care să fie dotate cu mij
tivitate de producţie a gospodăriilor organizaţiilor de bază din gospodării
Principala măsură pe care trebuie loacele de producţie necesare. In re
colective se desfăşoară pe bază de le agricole colective noi, să aplice cu
s-o ia organizaţiile de bază din gos giunea noastră sînt destule exemple plan, fapt care cere organizaţiilor de
consecvenţă această experienţă pentru
podăriile colective nou înfiinţate pen care dovedesc că gospodăriile agricole bază din unităţile socialiste să acorde
a contribui astfel la întărirea econo-
tru întărirea lor economică este pro colective fruntaşe sînt acelea cârd atenţia cuvenită problemelor planifică
au reuşit să-şi organizeze brigăzi ca mico-organizatorică a acestora, la ri
filarea gospodăriilor pe linia dezvol-
dicarea producţiei agricole şi a bunei
stări a colectiviştilor.
I. MARIN
