Page 64 - 1959-05

' Pa?. 4
V IZ IT A IN Ţ A R A NOASTRA
a unei delegaţii militare
a R. P. CHINEZE
La invitaţia ministrului Forţe­
lor armate ale Republicii Popu­
lare • Romîne, general-colonel
Leontin Sălăjan, în ţara noastră
se află o delegaţie militară a
Republicii Populare Ghineze,
condusă de mareşalul Pîn De-
huai,- membru al Biroului Poli­
tic al C.G. al Partidului Gomu-
nist Chinez, locţiitor al premie­
rului Consiliului de Stat şi mi­
nistrul Apărării al R. P. Chine­
ze.
Poporul romîn, militarii For­
ţelor noastre Armate urmăresc
cu profund interes munca şi suc­
cesele strălucite pe care marele
popor chinez de 650 de milioane
le obţine în construirea socialis­
mului, sub conducerea înţeleaptă
a Partidului Comunist Chinez,
iii frunte cu tovarăşul Mao Ţze-
dun. Armata Populară Chineză
de Eliberare, care şi-a cîştigaf
stima întregii omeniri datorită
luptei sale eroice împotriva co­
tropitorilor, apără cu vigilenţă
?i
Mareşalul Pîn De-huai s-a
născut în anul 1898 în judeţul
Siantan, provincia Hun an. In a-
prilie 1928 a devenit membru al
Partidului Comunist Chinez. In
iulie 1928, fiind la comanda unei
unităţi a fostelor trupe gominda-
niste, a organizat şi a condus
răscoala armată din judeţul Pint-
zian, provincia Hunan. El a în­
fiinţat corpul 5 al Armatei Roşii
Ghineze a muncitorilor şi ţăra­
nilor, fiind numit comandant a!
acestui corp.. Corpul 5 al Arma­
tei Roşii Chineze, ducînd războ­
iul de partizani, a creat baza re­
voluţionară lă hotarul (intre pro­
vinciile Hunan, Hubei şi Ţziansi. 1946— 1949, tovarăşul Pîn De- R.P. Chineze, a sosit în Capi­ rinţă a guvernului de la Bonn de pace cu cele două state ger-
In luna noiembrie a aceluiaşi
an, tovarăşul Pîn De-huai a con­
dus Corpul 5 în Ţzinganşan, un­
de a făcut joncţiunea cu trupele
revoluţionare conduse de tovară­
şii Mao Ţze-dun şi Ciu De, şi a
participat la numeroasele lupte de
apărare a bazei revoluţionare
Ţzinganşan şi la crearea bazei
revoluţionare din partea de sud
a provinciei Ţziansi. In luna iu­
nie 1930, Corpul 5 s-a transfor­
mat. în armata a IlI-a a Armatei
Roşii. Tovarăşul Pîn De-huai a
fost numit comandant al acestei
armate şi secretar, al comitetu­
lui de partid al frontului.
In august 1930, armatele a
III-a şi I-a ale Armatei Roşii au
format Frontul I al Armatei Ro­
şii. In perioada 1930-1935, tova­
răşul Pîn De-huai a luat parte
la luptele crîncene împotriva
„expediţiilor de pedepsire“ ale lui nul Popular Central şi preşe­
Cian Kai-şi şi la renumitul
„Marş lung“ desfăşurat pe o
distanţă de 25.000 de li (apro­
ximativ 13.000 km.). In perioa­
da războiului împotriva cotropi­
torilor japonezi din 1937-1945
Pin De-huai a fost locţiitorul
Scurte ştiri * Scurte ştiri * Scurte ştiri
MEXÎCO: Ziarele mexicane grupului mixt al şefilor de stat şi organizarea unei greve gene­ „Ceea ce ni se propune este de problemele refugiaţilor de Ia
„Excelsior“ şi „La Prensa“ a- major ai armatei americane, o- rale.
nunţă continuarea grevei decla­ perat recent de cancer la plă- PARIS : In Franţa preţurile tar. Dar tocmai încheierea unui cancelarul Adenauer ă adresat
ra ie de cei 30.000 de pescari
mexicani. Greva a imobilizai
1.200 de ambarcaţiuni pescăreşti.
LONDRA: La Londra are loc
în prezent conferinţa anuală a
Legiunii britanice (Organizaţia
veteranilor primului şi celui de­
al doilea război mondial). La
18 mai delegaţii la conferinţă
au adoptat cu o majoritate co-
virşitoare de voturi o rezoluţie
în care cer guvernului englez
ca împreună cu guvernele altor
ţări să depună toate eforturile
pentru a înlătura primejdia unui ţie problema Camerunului şi să
război nuclear.
CAPETOYVN: Agenţia Reuter
relaiează că la 18 mai membrele
organizaţiei progresiste „Liga
femeilor pentru apărarea consti­
tuţiei“ au organizat pichete în
faţa clădirii parlamentului Uni­
unii Sud-Africane în semn de
protest împotriva intenţiei gu­
vernului de a strecura un pro­ TOKIO: Akira Iwai, secreta­
iect de lege care anulează re­ rul general al Consiliului sindi­
prezentarea şi aşa limitată, a catelor din Japonia, a convocat
africanilor în parlament.
WASHINGTON : Preşedintele
Eisenhower l-a numit pe Thornas
Gates în postul de ministru ad­
junct de Război în locul lui Do­
nato Charles, decedat. Gates este
în prezent ministru al Flotei na­
vale militare. Ministrul de Răz­
boi McEiroy a anunţat numirea
amiralului Arthur Radford —
pus în retragere, iu postul dc
consultant în locul generalului
Naihan Tuining, preşedintele populare a guvernului prevede
Redacţia >’i administraţia ziaruluL str 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189: 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.LR nr. 230.'!2() din G noiembrie 1919. Tiparul : întreprinderea Poligrafică „I Mai“ — Deva. : ,fţ
munca paşnică a harnicului po­
por chinez.
Prietenia dintre poporul romîn
şi poporul chinez îşi găseşte o
strălucită întruchipare în rela'.i- mericani şi de sprijinire a po­
ile tot mai strînse de colabora­
re economică, politică, culturală,
tehnico-ştiinţifică care unesc po­
poarele noastre în uriaşa familie
a lagărului socialist, în frunte
cu glorioasa Uniune Sovietică.
Vizita în ţara noastră a dele­
gaţiei militare chineze constituie
un nou prilej de manifestare a
sentimentelor puternice de priete­
nie dintre popoarele şi armatele
noastre frăţeşti.
Oamenii muncii, militarii For­
ţelor noastre Armate salută cu
căldură şi dragoste frăţească de­
legaţia militară a R. P. Chineze
în frunte cu mareşalul Pîn De-
huai, conducător de partid şi de
stat, şi îi urează din toată inir
ma bun vonţt pe pâmîntul patriei
noastre.
comandantului Armatei a 8-a.
care, ulterior, a fost denumită
Armata a 18-a. împreună cu to­
varăşul Ciu De, comandantul a-
cestci Armate, a creat şi a lăr­
git în spatele frontului inamicu­
lui, pe teritoriul Chinei de Nord
ocupat de către trupele japone­
ze, forţe armate populare şi
puncte de sprijin anfijaponeze;
a condus cu fermitate războiul
de partizani împotriva cotropito­
rilor japonezi, a contribui! ia
contra-ofensiva trupelor aliaţilor
împotriva trupelor japoneze.
In perioada celui de-al treilea
război revoluţionar civil din
huai a fost numit locţiitor ai
comandantului suprem al Arma­
tei Populare Ghineze de Elibe­
rare, comandant al trupelor
Frontului I, precum şi comisar
al acestui front. Sub conducerea
tovarăşului Mao Ţze-dun, unită­
ţile Armatei Populare de Elibe­
rare din China de nord-vest co­
mandate de tovarăşul Pîn De-
huai, au zdrobit ofensiva trupe­
lor gomindaniste, au trecut vic­
torios la contra-ofensivă şi au
eliberat provinciile Chinei de
nord-vest şi regiunea Sinţzian.
In anul 1949, cînd a fost pro­
clamată Republica Populară Chi­
neză, tovarăşul Pîn De-huai a
fost ales membru al Consiliului
Guvernamental Popular Central,
a fost numit locţiitor al preşe­
dintelui Comitetului militar re­
voluţionar de pe lingă Guver­
dinte al Comitetului Militar ad­
ministrativ din GJhina de nord-
vest.
In anul 1950, cînd trupele a-
mericane, care săvîrşiseră agre­
siunea' împotriva Coreei, au în­
cercat să treacă frontiera chino-
mîni.
ACCRA ; Premierii Ghanei şi
Guineei au dat publicităţii si­
multan la Acera şi Gonakry o
declaraţie în care critică rezolu­
ţia asupra Camerunului adopta­
tă de Adunarea generală a
O.N.U. ca fiind „contrară aspi­
raţiilor legitime ale poporului
Camerunului şi întregii conştiin­
ţe a opiniei publice din Africa".
Declaraţia cere ca cea de a 14-a
sesiune a Adunării Generale a
O.N.U. să ia din nou în discu­
o rezolve în conformitate cu
Carta O.N.U. şi cu interesele
populaţiei Camerunului. Decla­
raţia cere să se pună capăt re­
presiunilor în Camerun, să se
acorde amnistie tuturor deţinuţi­
lor politici şi ^ să se organize­
ze alegeri sub supravegherea
O.N.U.
o conferinţă de presă în cadru!
căreia a anunţat că a fost ela­
borat un plan pentru desfăşura­
rea pe scară şi mai largă a unei
ofensive în cursul verii şi a
toamnei acestui an îmnotriva re­
vizuirii şi pentru anularea „trata­
tului de securitate“ japono-ame-
rican şi a „raţionalizării“ în în­
treprinderi, menită să sporească
şomajul. Iwai a declarat că o-
lensiva împotriva politicii anti­
coreeană şi să pătrundă pe teri­
toriul Chinei, poporul chinez a
desfăşurat larg mişcarea de re­
zistenţă împotriva agresorilor a-
porului coreean, mişcarea pentru
apărarea căminelor proprii şi a
patriei. Sub comanda tovarăşu­
lui Pîn De-huai, voluntarii popu­
lari chinezi au ajutat Armatei
Populare Coreene să'respingă a-
tacul trupelor agresorilor ameri­
cani,' pe care le-au aruncat îna­
poi pînă la paralela 38, impu-
nînd trupelor agresoare încheie­
rea armistiţiului în Coreea.
La prima Adunare a Repre­
zentanţilor Populari din întrea­
ga Chină, care a avut Ioc în a-
nul 1954, tovarăşul Pîn De-huai
a fost numit locţiitor al preşe­
dintelui Comitetului de Stat al
Apărării, locţiitor al prerhieru-
lui Consiliului de Stat şi minis­
tru al Apărării al Republicii
Populare Ghineze. In septembrie
1955, tovarăşului Pîn De-huai i
s-a acordat gradul de' mareşal
al Republicii Populare Ghineze.
Tovarăşul Pîn De-huai a fost a-
les membru al C.G. şi membru
al Biroului Politic al G.G. al
P.C.C. atît la cel de-al 7-lea
Congres al Partidului Comunist
Chinez, care a avut loc în 1945,
cît si la cel de-al 8-lea Congres
al P.G.G. din 1956.
Luni după-amiază delegaţia
militară a Republicii Populare
Ghineze, condusă de mareşalul
Pîn De-huai, membru al Birou­
lui Politic al C.C. al Partidu­
lui Comunist Chinez, locţiitor
al premierului Consiliului de
Stat şi ministrul Apărării al
tală.
•A
Mareşalul Pîn De-Huaî, mi­
nistru al Apărării al R.P. Chi­
neze, şi membrii delegaţiei mi­
litare a R.P. Ghineze au făcut
luni după-amiază o vizită mi­
nistrului Forţelor Armate ale
R. P. Romîne, general-colonel
Leontin Sălăjan.
Ministrul Forţelor Armate ale
R. P. Romîne, tovarăşul gene­
ral-colonel Leontin Sălăjan, a o-
ferit luni seara o recepţie în
saloanele Casei Centrale a Ar-
matei,- cu ocazia vizitei în ţara
noastră a tovarăşului mareşal
Pîn De-huai, locţiitor al premie­
rului Consiliului de Stat şi mi­
nistrul Apărării al R.P. Ghineze.
Ar
Luni seara la Teatrul de Ope­
ră şi Balet al R. P. Romîne a
avut loc spectacolul de gală or­
ganizat de Ministerul Forţelor
Armate ale R .P. Romîne cu o-
cazia vizitei în ţara noastră a
tovarăşului mareşal Pîn De-huai,
locţiitor al premierului Consiliu­ vest-germane îşi intensifică activitatea
lui de Stat şi ministrul Apără­
rii al R. P. Chineze.
produselor alimentare continuă
să crească. Potrivit datelor fur­
nizate de Institutul naţional de
statistică, în perioada 2-9 mai
Ia Paris şi în suburbiile acestuia
au crescut considerabil preţurile
la 23 de produse alimentare —
între care carne, past.e făinoase
şi ouă.
D ELH I: Revista „Blitz“ a pu-
blicat un comentariu în care res-
pinge propunerea Pakistanului
de organizare a unei „apărări
comune“ cu India. Revista scrie:,
DRVMÜß SOCIALISMO LÚ I K r. xsn
.
Conferinţa miniştrilor Sspfâisifi® o ilfo rii rom îneşti
Afacerilor Externe în Letonia
Şedinţa din 19 mai RIGA (Agerpres). Corespon­ Editura de stat a publicat cu­
dentul Agerpres transmite: La legerea „Glasurile prietenilor“
s* 18 mai, în cea de-a doua zi a care cuprinde poezii, piese şi
Săptămînii culturii romîneşti ce povestiri de Maria Banuş, Horia
GENEVA (Agerpres). — Se- supra unora din principiile Tra- se desfăşoară în Letonia, la două Lovinescu, Em. Gaian, în gene­
cinematografe din Riga, precum rai creaţii a 21 de autori romîni.
dinţa de marţi, 19 mai a miniş- fătului de pace cu Germania, şi la Liepai, Daugavpils, Val-
micr, Tzesis şi în alte oraşe din Cititorii letoni cunosc bine
trilor Afacerilor Externe s-a A luat apoi cuvîntul A. A. R.S.S. Letonă, a început festiva­ operele lui Ion Luca Garagiale.
lul filmului romînesc. La inau­ In prezent, a apărut o culegere
deschis' la ora 15,30, ora locală, Gromîko, ministrul Afacerilor gurarea festivalului, la cinemato­ de opere alese ale scriitorului
care cuprinde foiletoane, artico­
sub preşedinţia lui Ghr. Herter, Externe al Uniunii Sovietice, graful „Riga“ au luat cuvîntul le, nuvele, precum şi comedia'
Pa vel Cerkovski, locţiitor al mi­ „O scrisoare pierdută“.
secretarul Departamentului de Răspunzînd celor care au susţi- nistrului Culturii al R.S.S. Le­
tone, şi 1raian Şelmaru, consi­ Numai în ultimii doi ani, în
Stat al Statelor Unite. Această nut că proiectul occidental ar lier al ambasadei romîne la R.S.S. Letonă au fost editate
Atoscova. Apoi asistenţa a vizio­ opere aparţinînd unui număr de
şedinţă a fost cea mai lungă dc continua o serie de concesii fă­ nat filmul „Două lozuri“ şi două 30 de scriitori romîni.
filme documentare romîneşti. In
ta începutul Conferinţei. Primul cute Uniunii Sovietice, Gromîko afară de aceasta în Letonia vor O largă răspîndire a căpătat
mai fi prezentate filmele „Ci­ culegerea de cîntece populare ro­
vorbitor a fost ministrul de Ex- a întrebat dacă poate fi numită tadela sfărîmată“, „Nepoţii gor­ mîneşti.
nistului“ şi „Alarmă în munţi“,
terne al Franţei, Coitve de Mur- concesie intenţia înghiţirii R. D. ?
?
viile, şeful delegaţiei franceze Germane de către R. F. Germa- La sanatoriul Bulduri, de pe
litoralul Mării Baltice, a avut
care a rostit un discurs lipsit nă, sau încercarea de a smulge loc o însufleţită manifestare a
prieteniei sovieto-romîne. Au
total de dorinţa de a discuta Berlinul R. D. Germane şi de a participat aproape toţi cei 250
de oameni veniţi aici la odihnă
măcar în parte propunerile făcu- amîna la nesfîrşit încheierea din toate colţurile Uniunii So-
vieţi ce.
te de Uniunea Sovietică. Tratatului de pace. A. A. Gro-
La sanatoriu s-a deschis de
A luat apoi cuvîntul Wilhelm mîk° a subliniat că existenţa asemenea o expoziţie fotografică
despre R. P. Romînă şi o expo­
Grewe, reprezentantul delegaţiei cel°r două state germane ple- In Letonia s-au tradus şi ti­ ziţie a cărţilor scriitorilor ro-
R. F. Germane. Intr-un discurs dează cu hotărîre pentru înche­ mînî.
ierea fără întîrziere a tratatului părit o serie de lucrări ale scri­
plin de inexactităţi şi în totală de pace. Argumentul secretaru­
contradicţie cu faptele larg cu­ itorilor romîni. Acum cîteva zile
noscute asupra situaţiei din Ger­ lui Departamentului de Stat a- a apărut pentru prima dată în
mania occidentală, Grewe a în­ merican că nu poate fi încheiat
cercat să justifice politica revan­ un tratat de pace decît atunci limba letonă o culegere din poe­
şardă şi militarista a guvernu­ cînd va exista un singur guvern
lui de la Bonn care este princi­ german, nu stă în picioare, de­ ziile lui Mihail Eminescu. Pen­
palul obstacol în calea încheie­ oarece astăzi Statele Unite în­
tru a doua oară s-a tipărit „Mi-
trea Cocor“ de AAihail Sado-
veanu. ¦, - r,. ,
rii unui tratat de pace prin a- cheie totuşi acorduri ca, de e- Conducerea P.S.D.G. crifică pianul prezentai
propierea celor două state ger­ xemplu, înarmarea Bundeswe-
mane. Ga şi în discursul anterior, hrului şi intrarea R. F. Germa­ de puterile occidentale la Geneva
rostit de Grewe în faţa confe­ ne în N.A.T.O., dar nu consideră
rinţei, el a repetat lipsa de do­ posibilă încheierea unui tratat BONN (Agerpres). — Conducerea pus. După părerea P.S.D.G., pianul oc­
partidului social-democrat din Germa­ cidental creează în unele probleme
nia (P.S.D.G.), în frunte cu Ollen- fundamentale piedici de neînvins. Prin­
hauer, preşedintele partidului, a luat cipala piedică este cererea de a se
în discuţie desfăşurarea tratativelor
din cadrul Conferinţei de ia Geneva
de a angaja discuţii cu guver- mane. a miniştrilor Afacerilor Exlernc. După
cum reiese din relatările presei, con­
nul Republicii Democrate Ger- Arătînd inconsistenţa argu- ducerea P.S.D.G. a criticat aşa-numi-
tu| „plan pachet" al puterilor occiden­
mane în vederea soluţionării mentelor aduse de Ghr. Herter tale. Un purtător de cuvint al condu­ acorda Germaniei unificate libert:- e
cerii partidului a declarat că pianul
problemelor care privesc cele cu privire la cauzele care au occidental nu poate contribui la reali­ de a hotărî aderarea la blocuri mT-
zarea unei unităţi intre Răsărit şi A-
două state germane. In conţi- împiedicat pînă acum încheierea iare. Sociai-democraţi! consideră că
nuarea şedinţei, a luat cuvîntul unui tratat de pace cu Germa- planul occidental esie „insuficient de
ministrul Afacerilor Externe al nia, A. A. Gromîko a arătat că constructiv“ şi în problema securilăţii
Angliei, Selwyn Lloyd, al cărui puterile occidentale nu numai că europene. cuvinl 3 !
discurs a avut un caracter mai nu au pregătit textul vreunui Toiodată, purtătorul de
concret şi mai plin de grijă pen­ proiect de tratat de pace, dar
tru mersul conferinţei. Selwyn nici nu par să intenţioneze aşa P.S.D.G. a declarat că acest partid
nu este de acord cu propunerile .so­
Lloyd s-a ocupat de aspectele ceva, în timp ce proiectul so- vietice în problema germană.
eoncrete ale proiectului sovietic vietic există pe masa conferin- -KK-
de tratat de pace şi a exprimat ţei şi el pliate fi discutat, S.U.A. intensifică înarmarea Canadei
părerea că în urma discuţiilor Şedinţa a luat sfîrşit la ora
s-ar putea realiza un acord a- 18,50, ora locală. OTTAWA (Agerpres). — Generalul publicităţii nici un comunicat oficial,
Norstad, comandantul suprem ai for­ presa canadiană scrie că la tratative
Orgamzafitle revanşarde şi milifarisfe ţelor N.A.T.O. în Europa, care se a- a fost vorba de construirea pe terito­
flă în Canada, a dus timp de 3 zile riu! Canadei de baze racheto-atoinlce
tratative. ale S.U.A., de înzestrarea brigăzii de
BONN (Agerpres). In aceste mane îşi intensifică în mod sim- infanterie canadiene din Germania oc­
zile, cînd la Geneva se desfă- Primul ministru al Canadei, Diefen­ cidentală cu armament nuclear ame­
şoară conferinţa miniştrilor Afa­ Wor activitatea. baker, iuînd cuvîntul în Camera Co­
cerilor Extern^, organizaţiile re­ După cum reiese din relată­ munelor, a declarat că în cursul aces­ rican şi reînzestrarea escadrilei a 12-a
tor tratative au fost discutate amănun­
vanşarde şi militariste vest-ger- rile agenţiei DPA, la Ludwige- ţit actuala situaţie din Europa, pla­ a forţelor aeriene militare canadiene
burg a avut loc un miting al nurile N.A.T.O. şi participarea Cana­ ailate în Europa cu avioane. După
unei organizaţii revanşarde nu- dei Ia această organizaţie, precum şi cum subliniază ziarele, guvernul cana­
inite „Asociaţia germanilor din alic probleme. dian va trebui să cheltuiască aproxi­
mativ 400—500 milioane dolari pen­
Rusia“. La miting a rostit un Cu toate că tratativele au decurs tru cumpărarea a 300 avioane de a-
discurs instigator Nahm, secre­ într-o atmosferă secretă şi nu s-a dat salt americane.
tar de stat la Ministerul pentru
fapt încheierea unui pact mili- Bonn. Este grăitor faptul că
VINERI, 22 MAI 1959
Spectacole cinematografice
asemenea pact ar contrazice un salut acestei adunări. DEVA: Voluntarii; PETROŞANI: rinţilor; IL1A: S-a îutîmpiat la Pen-
principiile dc coexistenţă paşnică In Bavaria, Baden Wurtem­ O cursă obişnuită; Tatăl meu actorul; kov ; LONEA : Alo ?... Aţi greşit nu­
la care am subscris“. HUNEDOARA: Născuţi in furtună; mărul I ; T E IU Ş: Anul 1918; ZLAT-
berg, Bremerhaven şi alte loca ALBA IULIA : Pe Donul lin iştit; Răs­ N A : Pescarii din A rai; PAROŞENI:
RIO DE JANEIRO: După cum lităţi din Germania occidentală făţatul; SEBEŞ: Viaţa nu iartă; O- Ciulinii Bărăganului: APOLDU DE
anunţă agenţia Reuter, preşedin­ au avut loc adunări ale revan RAŞTIE: Omul meu. drag; HAŢEG: S U S : Pavel Korceaghin; BARU MA­
tele Indoneziei, Sukarno, a so­ şarzilor. La Freiburg, la inlîlni- Continentul pierdut; BRAD : D-ale RE : Idiotul; CALAN : Facerea lumii.
sit într-o vizită oficială la Rio carnavalului; SIMERIA: Şcoala pă­
de Janeiro. EI a fost întîmpinat rea membrilor Uniunii paraşu- RADIO
de preşedintele Braziliei, Ku- tiştilor germani, foşti ofiţeri hit-
biischeh. In cadrul turneului pe lerişti au cerut să se sădească PROGRAMUL I : 7,15 Muzică u- simfonic! 15,00 Program muzical de­
care îl efectuează în diferite tari mai intens. în Germania occi­ şoară; 9,10 Muzică populară romî-
străine, Sukarno va vizita de a- dentală „tradiţiile“ militarismu ucască; 10,10 Muzică simfonică; 11,03 dicat fruntaşilor în producţie din in­
semenea în luna mai Argentina Caleidoscop muzical; I i,45 Traista cu dustrie şi agricultură) 15,30 Muzică
şi Mexic. lui german. poveşti; 12,00 Cîntă Magda Constan- uşoară din ţări prietene) 16,30 Pe
tinescu; 12,40 Muzică uşoară; 14,00 •strunele viorii) 16,50 Curs de limba
Muzică populară romînească; 15.40 rusă; 17,00 Din viaţa muzicală a ora­
Din prelucrările de folclor ale com­ şelor şi regiunilor patriei i IS.bS C’n-
pozitorilor n oştri; 16,15 Vorbeşte Mos­ tece populare bulgare; 19.00 A.dua­
cova ; 17,30 Noi înregistrări de mu­ litatea în ţările socialiste: 21,15 Mu­
zică romînească ; 18,05 Legendele po­ zică populară romînească; 21.45 Cro­
După instaurarea nica economică ) 22,30 Canzonete i
puterii populare, in poarelor 1 18,35 Album de melodii; 23,15 Din muzica popoare!'".r.
R.P.D. Coreeană
s-a ridicat mult 20,00 „Noapte bună, copii“ ; 21,00 Cîntă BULETINE DE ŞTIRI : 5,00; 6,00:
nivelul de viaţă a! acordconistul Fărâmiţă Lambru; 21,30 7,00; 11,00: ÎS,00; 15,00; 17,00; 19,00;
nimicitorilor. Dc e- Muzică uşoară rom înească; 22,30 Ba­ 20,00; 22,00; 23,52 (programul I).
letul „Romeo şi Julieta“ de Prokofiev. 14,00; 16,00; 18,00; 21.00; 23,00 (pro­
gramul 11).
PROGRAMUL II: 14.07 Concert
xcmplu, muncitorul
Son Du Hena şi
soţia sa, muncitoa­
re şi ca la a-
cecaşi întreprindere Timpul probabil în regiunea noastră
— Combinatul tex­
til din Phenian — Vremea se menţine astăzi tre 20 la 26 grade, iar noaptea
duc o viaţă îndes­ nestabilă, cu cerul mai mult no- va coborî între plus 8, la plus
tulată şi civilizată. ros ziua şi cu înseninări în 12 grade. Vînt potrivit cu inten­
cursul nopţii. Ploi locale sub sificări din sectorul est şi mid-
In ! o h : Fiul so­ formă de averse însoţite de des­ est.
ţilor Hena probea­ cărcări electrice în cursul zilei.
Temperatura va creşte ziua în­ Pentru următoarele 3 zile vre­
ză noul său costum. me nestabilă tavorabilă ploilor
locale.
\