Page 66 - 1959-05

Pdor. 2 DRUMUL 'SOCIALISMULUI W?. 1372

ranssaaassOTCCBaiassa maaaMMfficsawBBE ESiai3iCT3^Bn!»asEm58KwaiSBS33B ¦m)M^rAaTOvr«^«rvv^^?tg3eajiaii?jmmgjttüaj!a%!aBBBfjaii!nB,B

IN RAIONUL IHA La fabrica de
încălţăminte „Ar­
mp©rtanfe succese deleana" din Alba
Iulia, se depun e-
n cooperativizarea fortw i susţinute [ s m ^ m a É lia r
pentru introducerea
a g ric u lto rii în procesul de pro­ Şcoala kceunici lin Petroşani
ducţie a unui nu­
In cei peste 10 TEODOR VASIU trecut s-au şi adu­ măr cit mai mare pregăteşte cadre de nădejde
ani care au trecut preşedintele Comitetului executiv nat aproape 1.000 de modele noi de
de la istorica ple­ al Sfatului popular raional Uia de oi — proprieta­ încălţăminte. Numai E luna mai. O dimineaţă
nară a Comitetului te obştească. Va­ de la începutul a- mohorltă i toată noaptea plo­
Central ai Parti­ loarea construcţiilor nului şi pună în Eugen — ucenic strungar şi
dului Muncitoresc şi a oilor aflate la prezent aici s-au uase. Deasupra oraşului Pe­ alţii, lucrează pe bază de bon
introdus 24 noi mo­ troşani mai plutea încă o cea­
Romîn din 3—5 martie 1949, s-au ob fondul de bază în întovărăşirile agro- dele de pantofi de ţă fină. In forfota de oameni In regim de întreprindere ca
damă. care mergeau cu pas grăbit oricare lucrător cu o înaltă
ţinut succese importante pe linia tran- zootehnice şl zootehnice se ridică în spre şut, se afla şi un grup de calificare.
In fo to : Tov. elevi de la şcoala de ucenici
sformării socialiste a agriculturii în prezent la peste 800.000 lei. Nicolae Oprean, teh­ din Petroşani. Ei se îndreptau
nician, vorbind cu fie spre atelierul-şcoală, fie
satele raionului Iii a. Încă din primele Trebuie să arătăm că în urma re­ un grup de mai­ spre U.R.U.M.P. unde fac Succesele frumoase obţinu­
luni ale anului 1949, numeroşi ţărani zultatelor pe care le-au obţinut unită­ ştri despre calitatea practică.
din llia şi Bretea Atureşană şi-au de- ţile socialiste din agricultură, ţăranii te de către elevii şcolii de u-
muncitori au început să se îndrepte noilor modele Profesorii, inginerii, maiştrii
pus cereri de înscriere în gospodăria şi lucrătorii care pregătesc pe cenici din Petroşani în însu­
colectivă, iar după un an în aceste în număr tot mai mare spre acestea. 'cei 364 de elevi de la şcoala
localităţi au luat fiinţă primele gos­ Aşa se face că din totalul de 37.909 de ucenici din Petroşani, sînt şirea tehnicii noi, au fost
podării colective din raion. Acestea au ha, teren agricol, cît există în raio- oameni bine pregătiţi, stăpî-
constituit nucleul sectorului socialist- nu| ţjja^ ja începutul lunii mai o su- nesc tehnica nouă. scoase în relief şi cu ocazia

Cărţi n o i Atelierul-şcoală, unde fac concursului pe meserii şi ani

LITERATURA TEHNICA Pregătiri pentru Ziua practică elevii din anul 1 de de şcoală organizat de Mi-
copilului la şcoala de ucenici din Pe­
METALURGIE — MECANICA nisterul Industriei Grele. La

cooperatist din raionul nostru. Exem- prafaţă de 32.259 ha., adică 85 la M. BANARESCO — M otoa­ acest concurs ucenicul meca­
re cu ardere internă — voi.
piui colectiviştilor din Bretea Mure- sUţă din totalul suprafeţei agricole, II nic de mină Petru Palade,
520 p a g . — 22,90 lei.
şană şi Mia, realizările obţinute an de era deţinută de gospodăriile colective, Ed. tehnică ucenicul electrician de mină

an de cele două gospodării colective întovărăşirile agricole, întovărăşirile G. G E O R G E S C U , ŞT. VA- Noi grădiniţe sezoniere Hecl Horst, şi ucenicul elec­
SILIU — C artea frezorului
au influenţat pozitiv ţărănimea mun- agrozootehnice şi zootehnice. Numărul trician de mină Seres Vicen-
312 p a g . — 8,45 lei
citoare din raion făcînd-o să se ho- gospodăriilor colective din raion se Ed. tehnică P en tru Îngrijirea copiilor în se apropie de sfîrşit. ©omíte­ tiu s-au clasat pe locul 1 pe
târască să se îndrepte cu încredere pe ridică în prezent la 21, a întovărăşi- timpul m uncilor agricole de va­ tele raionale desfăşoară în pre­ ţară. 1*
I.P. KISLEAKOV — M eta­ ră, comitetul regional al fe­ zent o susţinută activitate stră-
calea agriculturii socialiste. rilor agricole şi agrozootehnice la 96, lurgia m etalelor rare meilor a organizat deschiderea duindu-se că 'pînă la 1 Iunie troşani, e înzestrat cu 3 Educaţia ucenicilor
268 p a g . — 9,85 Iei. u n u i n u m ă r d e 81 g r ă d i n i ţ e s e ­ toate grădiniţele sezoniere să strunguri, două maşini elec­ > în şcoală
Rezultatele obţinute de gospodăriile iar a întovărăşirilor zootehnice la 8. Ed. tehnică zoniere la sate. P re g ă tire a per­ înceapă a prim i pe copii. P înă trice de găurit, una manua­
sonalului corespunzător şi a lo­ în prezent au şi fost deschise
colective au demonstrat în faţa ţără- Din cele 24 de comune existente în x x x — Agendă de m eta­ calurilor în vederea deschiderii, cinci grădiniţe sezoniere.
lurgie
inimii muncitoare superioritatea mun- raion, 16 sînt complect cooperativi- 350 p a g . — 6,50 Iei. lă, 1 1 bancuri cu 82 de men- Un rol deosebit de impor­
Ed. tehnică
cii în comun şi cu mijloace meoani- zate, iar comuna Veţel este complect ghini şi sculele necesare, pre­ tant pentru educarea tinere­
INDUSTRIE CHIMICA
Sate. Ca urmare au luat fiinţă gospo- colectivizată. Se mai află în pragul cum şi un agregat electric şi tului în spiritul unei atitudini
G.G. R O B O V IC I — Cărbunii
dării colective şi întovărăşiri în nu- colectivizării complecte comunele Şoi- activi unul autogen, un scheping şi noi faţă de muncă, fată de
256 p a g . — 9,70 lei
meroase alte sate. Astfel, în momentul muş, Hărău şl Dobra, iar comunele Ed. tehnicăţ două polizoare electrice. avutul obştesc şi faţă de pa­

de faţă peste 90 la sută din numărul Uia şi Burjuc sînt aproape com- x x x — P ro cese şi a p a ra te Co ncursul ceior mici trie, il are organizaţia U.T.M.
în in d u stria chim ică din şcoală. In acest sens, Ia
gospodăriilor ţărăneşti din raion fac plect cooperativizate. Gospodăriile 1092 p ag . + 4 p la n şe în Tot concursul pentru
a t a r a te x tu lu i — 46,80 lei
parte din sectorul socialist-cooperatist colective nou înfiinţate au început să Ed. tehnică D um inică, Comitetul regional lul raional al tineretului. De a- însuşirea tehnicii noi şcoala de ucenici de Petro­
al fem eilor în colaborare cu sem enea, cei ce vor obţine re­
al agriculturii. facă progrese însemnate pe calea U .S.F.S. va o rg an iza la H u n e­ zultate bune vor primi premii, şani, sub îndrumarea organi­
doara un concurs de trotinete insigne şi diplome. zaţiei U.T.M. funcţionează un
După Consfătuirea de la Constanţa, consolidării lor. Ele au terminat la şi triciclete ţa care vor parti­ In trecut, meseria se învă­
organizaţiile de partid şi sfaturile timpul optim şi în bune condlţluni cipa copiii din oraş. C oncuren­ A sem enea concursuri vor a- ţa „din furate“ . Inginerul,
ţii ce se vor clasa pe primele v e a loc în z ilele de 2 4 — 31 m a i
populare din raionul nostru au luat agrotehnice însămînţărite, iar 16 gos- locuri vor participa şi la festiva­ în toate raioanele regiunii noa­ tehnicianul şi muncitorul ca­ TclubauCl\e şcCoitl?ii, uînndec°sMectpirvelula­
stre. lificat căutau să ascundă: uce­
măsuri pentru a da viaţă hotărîrilor podării colective au început să-şi nicului o serie de noţiuni teh­ crează cu regularitate arti­
nice şi practice. Ş i aceasta, o cole din ziare, sau se fac re­
luate de această importantă consfătui- construiască grajduri pentru animale. făceau dintr-un simţămînt de
cenzii asupra diferitelor cârti,
re. îndeosebi atentia lor a fost în- Fără îndoială că la baza tuturor teamă de a nu fi daţi afară din bibliografia concursului.
din serviciu din cauza „prea »Iubiţi cartea* Numai ln a-
dreptată înspre consolidarea unităţilor succeselor obţinute în munca de multor muncitori calificaţi“ . nul acesta, de ta şcoala de

socialiste existente pentru ca acestea transformare socialistă a agriculturii Simpozion pe tema în g rijirii copiilor Astăzi, ucenicii anului II ucenici din Petroşani un nu­
de la şcoala din Petroşani măr de 36 de tineri, au deve-
să poată deveni într-un timp scurt în raionul Mia a stat munca politică sînt repartizaţi la.U.R.U.M.P.
şi la exploatările miniere din mt purtători ai insignei de
centre puternice de atracţie a ţărani- de masă desfăşurată de către organi- Zilele acestea la H unedoara vorbi femeilor despre realizările „Prieten al cărţiiD iscu ţiile
va avea loc din iniţiativa Co­ regim ului dem ocrat-popular în Valea Jiului unde fac prac­ finale purtate de unii tineri
mii muncitoare pe făgaşul agricultu- zaţiile de partid, sfaturile populare şi mitetului raional de femei un dom eniul ocrotirii m am ei şi a
sim pozion pe tem a „Ocrotirea copilului, despre îngrijirea co­
rii socialist-cooperatiste. Gospodăriile diferite alte organizaţii de masă. Mun- m am ei şi a copilului“. piilor, despre educarea lor etc.
In continuarea sim pozionului
colective au fost orientate să-şi dez- ca politică de masă desfăşurată în îşi vor da concursul profe­ va rula film ul „Răsfăţatul,“, , UIîonaTn lClNMiCcoaltael,0anDuDmiaict°rnuesPcou-,
sori, medici şi jurişti care vor
volte ramurile anexe pentru care au rîndul ţăranilor muncitori a fost mult tică cîte patru zile pe săptă­ PÎ SC, “ ’ Koreci Ioan si alţii, la
mână, pe Ungă muncitori ca­ cărţile „Mama" de M. Gor-
cele mai bune condiţii, să-şi mărească îmbunătăţită, îndeosebi după Conferin- lificaţi. Aşa, de pildă, strun- ki, „Mitrea Cocor“ de M. Sa-
\garul Bogar Simion de la doveanu, „Mizerabilii“ de V.
simţitnr proprietatea obştească — iz- ţa regională de partid. Ca urmare şi JJ.R.U .M . Petroşani îndrumă Ungo, etc au scos cu putere
şi se ocupă de calificarea tî- m relief faptul că ucenicii de
vorul principal al veniturilor gospo­ rezulfatele obţinute au fost mai fru­ = ® .= nărului Tiberiu Baiu din anul azi, muncitorii de mîine, se
II C. pregătesc cu multă dragoste
dăriei colective. întovărăşirile agri- moase. După Conferinţa regională de pentru a deveni oameni lumi­
Un viu interes pentru cali­ naţi.
cole au fost îndrumate şi ajutate partid au fost constituite 16 gospodă- Rezultate frumoase la învăţătură ficarea celor 14 elevi de la
şcoala de ucenici — reparti­ Tot ln cadrul acestei şcoli,
să-şi creeze fond de bază, să organi- rii colective, iar sectorul cooperatist pe zaţi pentru practică la atelie­ sub îndrumarea organizaţiei
rul de grup al exploatării mi­ U J elevii au fost orga­
zeze executarea lucrărilor agricole în raion, a crescut cu 42 la sută. Conti- Elevii Şcolii profesionale m i­ M anea din anul III a obţinut niere Petrila, îl manifestă nizaţi în două brigăzi de
niere din G helar se străduiesc ca prem iul I la m eseria de m eca­ maistrul Sărdi Alexandru, muncă patriotică care au
comun. întovărăşirileagrozootehnice nuînd să desfăşoare o perseverentă la sfîrşitul anului şcolar să o b ­ nici de m ină, iar elevul Ioan Ni- care pe lingă îndrumările prestat peste 400 ore de mun­
ţin ă rezultate cît m ai bune la eoară din anul II a obţinut pre­ practice date ucenicilor, su­ că. voluntară ln cadrul şcolii,
şi cele zootehnice au fost îndrumate muncă politică de masă, organele de în v ăţătu ră şi în activitatea p rac­ miul II. La Iacobeni (V atra Dor- praveghează şi lectura aces­
tică. nei) elevul P etru M erinceanu din tora pentru însuşirea tehnicii cît şi la ocolul silvic Petro-
să mărească numărul de animale pro- partid şi de stat din raionul nostru a n u l II a o b ţin u t p rem iu l I la noi. Datorită acestui fapt, o
In cadrul concursului pe m e­ m eseria de miner, iar Ioan Dan-
prietate obştească, iar pentru buna vor obţine cu siguranţă succese şi serii şi ani de studii con­

lor întreţinere să-şi construiască adă- mai importante. Există toate perspec-

posturi corespunzătoare cu posibilităţi tivele ca într-un scurt timp să fie

locale. Pină în prezent au fost con- atraşi în unităţile socialiste din agri-

siruite 24 de saivane, încă 11 sînt cultură — pe baza liberului consim- % curenţii de la Şcoala profe­ ciu din anul III a ocupat locul
s i o n a l ă m i n i e r ă d i n G h e l a r a u 11 la a c e e a ş i m e s e r i e .
în curs de a fi construite, iar pentru ţămînt — toţi ţăraniimuncitori din serie de tineri ca Pali Eu­ şani — parchetul Băniţa.

alte 9 s-au procurat materialele nece- raionul nostru şi cu întreaga suprafaţă obţinut rezultate frum oase. Ast­ VIOREL ALIC gen — ucenic lăcătuş, Krasuc
fel, la Petroşani elevul Nicolae corespondent
sare. In saivanele construite în anul de teren ce o posedă. R. BALŞAN

Pentru continua dezvoltare cîştigătorii se vor stabili în o r­ cel p u ţ i n 9 v a c i , s ă ob’ţ i n ă 8 5 % ' 2. L a c o n c u rsu l c u tiv a to rilo r face pe plan raional şi regional
dinea descrescîndă a punctaju­ viţei şi o producţie de lapte de de sfeclă de zahăr, pentru uni­ în cadrul consfătuirilor cu frun­
lui. 2.700 litri pe cap de vacă fura­ tăţile de stat, 8 prem ii în v alo a­ taşii sau în cadrul expoziţiilor,
iar prem ierea cîştigătorilor pe
a agriculturii noastre socialiste C o n c u r s u l s e în c h e ie la 10 n o ­ jată pentru rasele din g ru p a I-a, re de 60.000 lei, p e n tru G.A.C. ţa ră se v a face în cadrul unei
iem brie pe raion şi la 20 noiem ­ 2.300 litri lapte p entru rasele din şi G .A .P. 17 p rem ii în v a lo a re consfătuiri republicane.
brie pe regiune. g ru p a Il-a şi 1800 litri lapte de 105.000 lei şi p e n tru în to v ă ­
P entru buna reuşită a con­
3 . L a c o n c u r s u l „ c e l m a i b u np e n t r u r a s e l e d in g r u p a I l I - a . r ă ş i r i a g r i c o l e 12 p r e m i i î n v a ­ cursurilor, organele regionale,
raionale şi com unale au sarcina
(Urinare din pag. l-a ) cel puţin ju m ătate din su p rafa­ tracto rist“ care se închide la 1 L a p te le m u ls tre b u ie să aib ă lo are de 35.000 lei. organizării în bune condiţiuni
ţa cultivată a fost îngrăşată. punctajului. Concursul se încheie decembrie, aprecierea activităţii ă acestor concursuri pentru a
m ulgătorii din staţiuni experi­ Gîte opt puncte pentru cei ce la raio n la 30 o cto m b rie iar pe p a rtic ip a n ţilo r se referă l a : cel puţin 3,5% grăsim e. P ro d u c­ 3. L a c o n c u rsu l cel m ai bun antrena un n u m ăr cît mai m are
m en tale şi ferm ele elită la Sec­ s e a m ă n ă p o ru m b u l cu m a şin a şi de participanţi. In acest scop
ţia agricolă regională prin uni­ num ai patru, puncte pentru cei r e g iu n e la 10 n o ie m b rie . ţ i a v a fi c a l c u l a t ă la o p e r i o a d ă t r a c t o r i s t v a l o a r e a p r e m i u l u i I. pe to a tă 'durata lor, concursurile
tăţile respective. M ulgătorii din ce se a m ă n ă în rînduri du p ă plug. d e cel m u lt 300 zile lactaţie, în- e ste de 4.000 lei, prem iul II. vor ti popularizate prin presa
G.A.G. la sfatul popular raio ­ a) C o m p o rtarea şi rezultatele locală, staţiile de radio-am pliii-
nal, Secţia agricolă. Folosirea seminţei hibride se 2. La cultura sfeclei de zahăr, obţinute în producţie, executarea care şi radioficare, gazete de pe­
n o te a z ă cu 10 p u n c te , iar fo lo ­ avîndu-se în vedere H otărîrea lucrărilor de calitate, realizarea cepînd cu 1 ia n u a rie 1959. L u ­ 3.000 lei şi p rem iu l III. 2.000 lei. rete, adun ări generale, adunări
5. La co n cu rsu l p e n tru u n ita ­ sirea sem inţei dc soi raionat cu c r ă r ile se în c h e ie la 15 n o ie m ­ In to ta l 49 p rem ii în v a lo a r e de obşteşti, etc.
tea agricolă cu cel m ai m are n u ­ 7 puncte. P le n a re i din n o iem b rie 1958 a p ro d u cţiilo r p la n ific a te la c u ltu ­ b r i e la r a i o n şi 1 d e c e m b r i e p e "1 2 0 .0 0 0 lei.
m ă r de vaci Ia 100 ha. participă C.G. al P.M .R ., reg u lam en tu l rile de pe terenurile lucrate de
G.A.S. şi G.A.C. E xecutarea a trei praşile se prevede aco rd area de puncte el, realizarea cu acelaşi tra c to r a regiune. U nităţile sînt obligate 4. L a c o n c u rsu l cel m ai b u n
n o te a z ă cu 15 p u n c te şi d o u ă
înscrierile se fac la T rustul praşile cu 8 puncte. Culturile să aibă puse la zi evidenţele m ulgător din unităţile de stat
regional G o stat pentru G.A .S. şi găsite îm buruienate, rare, neuni­
la secţiile agricole raionale pen­ forme, sau însăm înţate cu soiuri pentru introducerea în cultură a planului de producţie, realizarea p rim are.
tru G.A.C. p re a c o rc ite v o r fi e l i m i n a t e d in
concurs. P e n tru neefectuarea u- sfeclei de z a h ă r şi sp o rire a s u ­ de econom ii la c a rb u ra n ţi, lubre- 5. L a c o n c u rsu l p e n tru u n ita ­ şi c o o p e ra tiste v a lo a re a p re m iu ­
Se m enţionează că, pentru fie­ nora din lucrările m enţionate te a cu cel m ai m a r e n u m ă r de lui I. se rid ic ă la 2.000 lei, a-
care concurs în parte înscrierile mai sus nu se acordă nici un p rafeţelo r c u ltiv a te fa ţă de an u l fian ţi şi piese de sch im b etc. La
se fac. pe fişe s p e c ia l tip ă r ite punct. trecut. Astfel unităţile care in­ acestea se acordă un m axim um vaci la 100 ha., p a rtic ip ă n u m a i co rd în d u -se 41 p rem ii în v a ­
şi rep artizate unităţilor. G .A .S. şi G .A .C. S e v o r p ro p u n e lo are de 60.000 lei. înscrierea la concurs se va
G ru p a a cincea se referă la troduc anul acesta sfeclă de z a ­ de 65 puncte.
C o n d i ţ i i ele p a r t i c i p a r e . producţia de boabe, ţinîndu-se h ă r p r im e s c d e la în c e p u t 15 face odată cu prelucrarea regu­
pentru prem iere num ai unităţile 5. U n ită ţile c a re v o r cîştig a
b ) C u n o ştin ţe teoretice şi p r a c ­
puncte. Pentru depăşirea su p ra­ tice pentru care se acordă un ca re au realizat şi dep ăşit în ­ co n cu rsu l cu cea m ai m a re d e n ­ lam entului ce a fost difuzat ra ­
feţei faţă de anul trecut se a- total de 35 puncte. ioanelor şi unităţilor.
c o rd ă 10 p u n c te c în d d e p ă ş ir e a c ă rc ă tu ra la 100 ha. sta b ilită s ita te de vaci la 100 ha. vor p ri­
este de 10%, 20 de puncte cînd De rem arcat că, în S.M .T. la C oncursurile agricole sînt u-
d ep ăşirea este de 20% şi 40 aprecierea calităţii lucrărilor iau prin o rd in u l M .A .S . n r.2 şi d in ­ mi p în ă la 15.000 lei v a lo a re a
puncte la o depăşire de 40% p arte şi preşedinţii un ităţilo r n ul din m ijloacele cele m ai e-
din suprafaţă. cooperatiste pe ogoarele cărora tr e a c e s te a pe a c e le a cu n u m ă ­ p re m iu lu i I., a c o r d în d u - s e 19 p r e ­
au m uncit tractoriştii participanţi ficace pentru sporirea produc­
rul cel m ai m a r e de v aci la 100 mii (I, II, I I I ) în v a lo a re to ta ­
ţiei agricole şi a creşterii pro­
ha. teren a g ric o l (a ra b il, p ăşu n e, lă de 140.000 lei.
ductivităţii muncii, pentru stim u­
tîn eţe). U n ităţile înscrise la In afara prem iilor în bani, u-
larea iniţiativei creatoare a o a­
P en tru pregătirea terenului, la concurs. c o n c u r s v o r fi c o n tr o la te la î n ­ n ită ţilo r p r e m ia te p r e c u m şi
m enilor muncii din agricultură.
L a baza fiecărui co n cu rs stau seam ă şi de soiuri. folosirea îng răşăm in telo r în g e ­ 4. L a c o n c u r s u l „cel m a i b u n c e p u tu l şi s fîrş itu l a n u lu i, c în d tr a c to r iş tilo r şi m u lg ă to r ilo r p r e ­

anum ite condiţii de participare, Producţia m inim ă de boabe neral, sem ăn atu l la epoca o p ti­ m ulgător“ clasificarea se face pe se întocm eşte situaţia definitivă. m i a ţ i , li s e v o r m a i a t r i b u i d in Participarea la aceste con­
care se ia în co n sid erare v a ria ­ m ă şi pentru lucrările de în tre ­ baza producţiilor obţinute în ra ­ partea M .A.S. m edalii şi diplom e
iar aprecierea participanţilor se ză de la 1.500-2.500 kg. la hec­ ţinere se acordă în tre 10-15 port cu ra sa vacilor şi felul u- Prem ii d e o n o a r e . P r e m i u l 1. m e d a l i a cursuri a oam enilor m uncii din
face pe baza îndeplinirii unor tar în funcţie de perioada de ve­ puncte. nităţii. Astfel în G.A.S., staţiu n i de aur, prem iul II. m edalia de
indici c a litativ i şi c a n tita tiv i d u ­ getaţie a soiurilor cultivate pen­ experim entale I.C.Z. şi ferm e e- Cîştigătorii concursurilor pe arg in t şi prem iul III. m edalia de unităţile agricole socialist-coope­
pă cum urm ează : tru care se acordă 25 puncte, La stabilirea punctajului se lită fiecare m u lg ă to r in tr a t în raioane şi regiuni vor primi prin bronz.
la 2.500— 4.000 kg. la ha. se a- ţine s e a m a şi de s u p ra fa ţa în să- concurs trebuie să îngrijească grija sfaturilor populare ra­ ratiste are o m are im portanţă
1. L a c o n c u r s u l c u l t i v a t o r u l u i cordă 55 puncte. m în ţa tă cu sfeclă şi de p ro c e n ­ u n lo t d e cel p u ţin 12 v a c i, s ă ionale şi regional diferite Prem iile pentru cel mai bun
de porumb, unităţile participan­ tul de depăşire a producţiei pla­ o b ţin ă cel puţin 90% viţei şi o premii, iar cîştigătorilor pe tra c to ris t şi cel m ai b u n m u lg ă ­ pentru dezvoltarea agriculturii
te trebuie să se înscrie cu întrea­ La calitatea ştiuleţilor se a- nificată. De la 5 puncte cît se producţie de m inim um 3.500 li­ ţ a r ă a c o n c u rs u rilo r li se to r v o r fi a c o r d a t e d ir e c t celor
ga suprafaţă cultivată. S-au sta­ co rd ă 6 puncte, iar la s u p ra fa ţa a c o r d ă p e n tr u 10 h a . c u ltiv a te tri lapte anual, pe cap de vacă vor acorda însem nate pre­ ce le-au cîştigat, iar pentru ce­ noastre, pentru ridicarea nivelu­
b ilit 7 g r u p e de a p re c ie re şi n o ­ cu ltiv ată 5-50 puncte, p u n ctaj ce cu sfeclă şi o depăşire a p ro ­ furajată pentru rasele Siem enthal, mii în bani d u p ă cum u rm ează : lelalte trei concursuri prem iile se
creşte în rap o rt direct proporţio­ ducţiei planificate cu 10% se B rună şi m etişii lor, 3.300 litri vor acorda unităţilor unde vor lui de trai al m aselor. S faturile
tare a culturilor înscrise la con­ nal cu suprafaţa. poate a ju n g e la 155 puncte, c a ­ 1. L a c o n c u r s u l c u l t i v a t o r i l o r fi î m p ă r ţ i t e d e c ă t r e o c o m is ie ,
curs. Prim ele patru grupe se re­ de porum b se acordă pentru uni­ populare care răspund de orga­
tă ţile d e s t a t 12 prem ii în v a ­
nizarea acestor concursuri pe

plan local trebuie să ducă o in­

tensă m uncă politică pentru a n ­

trenarea inginerilor şi tehnicio-
ni lor agronom i şi zootehriişti

feră la : preg ătirea terenului, se­ A precierea cu ltu rilo r se face re se d ă p e n tru s u p ra fa ţa m ai la ra se le P in z g a u , R oşie şi m e ti­ loare to ta lă de 100.000 lei. P e n ­ co n d u cerii u n ită ţii şi m u n c ito ­ precum şi a conducerilor u n ită ­

m ă n a t, se m in ţe folosite şi luc- la în tre ţin e re şi la reco ltare de m a re de 200 ha, şi o d e p ă şire şii lor şi 2.200 litri la r a s a S u ­ tru G .A .C. şi G .A .P. se aco rd ă rilor c a re a u co n trib u it direct ţilor care au datoria să ajute

r ' i de în tre ţin e re . Astfel ia p re ­ că tre com isii fo rm a te în acest de 100% a p ro d u cţiei planificate. ră de ste p ă şi m etişii ei. 34 prem ii în v alo are to tală de şi în cea m ai m are m ă s u ră la în p erm an en ţă pe cei an tren aţi

g ă tire a terenului se ' acordă 25 scop conform regulam entului, C u ltu r ile v o r fi v iz ita te în e- P e n t r u u n ită ţile c o o p e ra tiste , 2 1 0 .0 0 0 Ici, ia r p e n tr u î n t o v ă r ă ­ o b ţin e re a re z u lta te lo r în c o n ­ în concursuri pentru a obţine re­

d e p u n c te , d a c ă a r ă t u r a a fost ia r s ta b ilir e a c îş tig ă to r ilo r se poca de în tr e ţin e r e şi la re c o l­ u n u i în g r ijito r c a r e p a r tic ip ă la şiri 18 p re m ii în v a l o a r e to ta lă c u r s u l c îş tig a t. zultate pc m ăsura posibilităţilor

fă c u tă din to a m n a 1958 şi d a c ă face în o rd in ea d e sc re sc în d ă a ta t, cîn d se v o r face n o tă rile iar co n cu rs i se cere să în g rije a sc ă de 40.000 lei. agriculturii noastre sociaiist-
Gpopé r a tisté .
P r e m i e r e a ; cîşjTs^ătoTifon. §e_ L 8