Page 67 - 1959-05

Nr. 1372 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Cresc construcţiile Se îmbunătăţeşte SA REALIZAM INDiCt SUPERIORI ÍN FOLOSIREA
industriale la Călan compoziţia socială AGREGATELORI
a organizaţiilor
Minereu de fier şi cocs
de partid

Celui ce vizitează Cătunul i se lanţ tovarăşe, este montată după In prezent, tu de calitate mai bună
uzina „Victoria“
perindă prin faţa ochilor u- cum se vede, aproape sută Ia sută In acest an m ulte organizaţii din Călan au loc
de bază din întreprinderile o ra ­ pregătiri în vede­
nul din peisajele intUnile as- — spune şeful şantierului. Şi asta şului Alba lulia şi-au îmbuna* rea reconstruirii la
taţii activitatea pentru primirea capacitate mărită a
tăzi In nenumărate locuri de pe cu- se datorează in mare parte echipei în partid a celor mai înaintaţi furnalului I. Odată In prim ele patru luni ale a n u ­ a rem ed ia s itu a ţia , se cere în
muncitori, care lucrează direct lucrarea terminată, lui, colectivul de furnalişti care mom entul de faţă, aşa cum am
prinsul patriei noastre: schele me- de montatori condusă de Emil Ar- în producţie şi dovedesc prin indicele de utilizare deserveşte furnalele secţiei I-a a ră ta t la început, o aprovizio­
fapte că sînt demni de a purta al furnalelor din furnale din Com binatul siderur­ n a re teh n ic o -m a te rială la tim p
talice complicate, siilpi de beton ar- deteanu. titlul de m em bru al partidului. Călan va creşte cu gic H unedoara a dat peste pre­ şi de calitate. S e ştie că princi­
Iată num ai cîteva exemple care peste 10 procente. vederile planului 2.458 tone to n ­ palii com ponenţi ai şarjelor de
mat fixaţi în fundaţii solide, maca- Turnătoria actuală este situată la dovedesc acest lucru.. tă. Cele mai frum oase rezulta­ fontă sînt m inereul de fier, coa-
rale turn înalte, ce ridică şi coboară cîţiva paşi mai încolo şi aparţine IN FOTO: Ma­ te au fost obţinute în luna fe­ su! şi calcarul. In ce priveşte
La întreprinderea „Horia** caraua turn care bruarie. In aceeaşi lună, la fu r­ calcarul, nu avem obiecţii.
bucăţi grele de metal şi prefabricate, aceluiaşi şantier. Aici se lucrează pe va servi la lucră­ nalele n o a stre a fost realizat cel
Acordînd o atenţie deosebită rile de demolare şi m ai ridicat indice de utilizare Din păcate, alta e situaţia la
buldozere şi excavatoare ce scormo- două fronturi: intr-o parte a halei, îm bunătăţirii componenţei acti­ montare a furna­ din v ia ţa a g re g a te lo r pe ca re le cocs şi m in ereu . C ocsul p rim it
vului fără de partid, creşterii lului. deservim . De aici rezultă că pen­ din partea uzinei cocsochimice
nesc necontenit pămîntul. turnătorii îşi fac meseria, turnînd conştiinţei politice a tovarăşilor tru obţinerea de producţii spo­ a Combinatului, e de slabă cali­
din acest activ, an tren ării lor rite de fontă e necesar să ne tate, rezisten ţa fiind m ică şi in ­
Printre toate acestea, roiesc ca meialul lichid> mr Ul cealaltă se !ac îndreptăm atenţia înspre obţine­ constantă, fapt ce produce grave
ultimele finisări de construcţie. Cu- perturbări în funcţionarea fu rn a ­

intr-un furnicar uriaş, umbttnd de dg diamekul L m ^

colo-colo, oameni grăbiţi şi veşnic montate cu o lună de zile înainte de
ocupaţi: sînt constructorii Inireprin- termen, îşi aşteaptă anexele pentru
derii de construcţii siderurgice Hune- a intra în funcţiune. Macaraua pod

doara. Pînă la sosirea lor în Călan, m lant esie in curs de Iarla

, , , . depozitul de fuziune, din totalul ce-
această porţiune de teren avea m/d- ^ ^ ^ ^ consinwţie mdaUcăt

fişare de maidan. Acum, ea oferă SmQU mon{a{ deja mai muli de 10. în realizarea sarcinilor de partid, mm rea de indici înalţi de utilizare. lelor (ore de m ers redus). In ce
organizaţia de bază de la între­ Condiţiile ce se cer pentru rea­ priveşte m inereul de fier, aces­
ochiului cu totul o altă imagine. O Echipele fruntaşe de montatori prinderea de industrie locală
„H o ria“ din Alba lulia a reuşit lizarea acestui lucru s î n t : ap ro ­ ta e de m ulte ori necorespun­
imagine în continuă transformare, conduse de Ioan Tacoi şi Martin Ni- să-şi m ărească rîndurile cu n u ­
m eroşi m uncitori fruntaşi în pro­ vizionarea cu cele necesare, la zător din punct de vedere cali­
De la o zi la alta, apar aici schele chita‘ împreună cu celelalte, ne asi- ducţie, care depun o intensă ac­
tivitate obştească. In lunile sa ­ timp, în canti­ tativ, conţinînd
, „ , . . . . . . , gură că vor scurta cu mult terme- re au trecut din acest an au tăţi suficiente şi taHSntnaaan« mult sterii, lu­
noi, creşte numărul stil,pilor de be- . . . . fost prim iţi în rîndurile can d i­
’ nul de dare în folosinţa al lucra- daţilor de partid 8 tovarăşi,
toţi muncitori direct productivi. de bună calita­
ton armat, iar pe fundaţiile îngro- P o t fi a m in tiţi p r in tre cei p r i­ cru care duce
miţi recent tipografa Viorica
paie adine în pămîrtf se înalţă vă- Barbu, lăcătuşul Biro Arpad, te, m enţinerea pe lîngă depăşi­
zînd cu ochii zidurile noilor hale şl m aistrul lăcătuş Ioan Gorlaciu
FURNALUL şi alţii. unui ritm cons­ rea consum ului

depozite. U ngă furnalul 1, turla macaralei De asem enea, tot în acest in ­ Transporturi inutile tan t de funcţio­ specific de cocs,
terval de timp, un num ăr de 9 şi alte neajunsuri nare a agregatelor, respectarea deci a preţului de cost şi la o b ­
Derrik, ce se înălţa mult de-asupra candidaţi, cărora le-a expirat tehnologiei de elaborare a fontei, ţinerea unei cantităţi mici de
stagiul, au fost prim iţi în rîndul respectarea graficelor de încăr­ fontă pe fiecare m.c. volum util
DEPOZITUL DE COCS acestuia, îţi atrage în mod deosebit membrilor de partid. Printre care şi ev acu are a furnalelor. al furnalelor.
noii m em bri de partid se n u m ă ­
Depozitai de cocs este prima lu- <*'nţia. Ridicarea ei în poziţie de ră m aistrul fierar G heorghe Or-
d e a n u şi m e c a n ic u l K e s z e g A-
crase cu care începe grupul de şan- lucru W are ° P°veste d r e a g ă , lexandru. In centrul muncitoresc Cugir De asemenea, conducerea şan­ In mare, aceste condiţii au fost Socot că la obţinerea de in ­
fiere. Aci echipele de săpători, con- arhicunoscută nu numai printre con­ se construieşte mereu. Locurile tierului nu se îngrijeşte încă respectate şi, drept u rm are lu ­ dici de utilizare înalţi, co n tri­
duse de lo m Hoian şi Qheorghe Sto- P u d o r i, dar şi printre jurnalişti. Pe La fabrica „Ardeleana** virane din apropierea uzinei s-au să treacă la folosirea în proce­ crurile au m ers bine. buie şi co lab o rarea topitorilor cu
tovarăşii de sus, de pe terenul
ian, alături de celelalte, aproape că scurt: dat° rită dispozitivului confec- Şi o rg a n iz a ţia d e b a z ă de la transformat intr-un vast şantier. sul de construcţie a celor 150 In luna aceasta, secţia noastră de încărcare. In această direcţie
fabrica de încălţăm inte „Arde­ Pe zi ce trece, în colonie (aşa m.p. de ptanşee semifabricate a răm as datoare patriei cu o în­ echipa noastră e preocupată de
au terminat cu săpăturile pentru fun- tionai de iov- doIÎ ° leana“ , din aceeaşi localitate, s-a se numeşte cartierul muncito­ s e m n a t ă c a n t i t a t e d e fo n tă . A- m odul în care decurge în cărca­
preocupat îndeaproape de educa­ sub pretextul că ridică preţul ceastă situaţie, pe lîngă faptul rea furnalului, urm ărind calita­
d a ţii, în urma lor, turnătorii de be- oatie «¦ sa, timpul de montare al rea activului fără de partid, de resc), apar noi blocuri durabi­ de cost al. lucrărilor. Este un ar­ că îm piedică m unca oţelarilor,
ridicarea nivelului politic al ute- le şi estetice. Mai ales acum ne creează nouă greutăţi în în­ tea m aterialelor introduse în fu r­
t toane umplu de zor golurile rămase, macaralei s-a redus cu 55 la sută m iştilor în scopul atrag erii lor gument cu totul nejustificat in- trecerea cu furnaliştii reşiţeni. nal. P oate şi acest lucru a con­
în rîndul candidaţilor de partid. Ca atare e necesar să facem to­ tribuit la faptul că noi ne-am de­
* Pe alocuri, stau în poziţie verticală fafă de cel necesitat atunci cînd a R ezultatele acestei m unci au tul în vederea lichidării lipsuri­ păşit cu regularitate norm ele de
fost dintre cele m ai bune. In lor existente, în vederea spori­ producţie.
mănunchiuri de bare metalice ce-şi !ost montată la Hunedoara pentru lunile ianuarie-m ai a.c., o rg a n iz a ­ cînd timpul prielnic permite des­ trucît în cazul de faţă un m.p. rii indicelui de utilizare.
ţia de bază şi-a consolidat rîn­ Posibilităţi de sporire a pro­
aşteaptă îmbrăcămintea. Fără îndoiala construcţia furnalelor 6 şi 5. Ea va durile prin prim irea unui num ăr făşurarea inten- l"*l F” >!t°”I1—1i—| l - l P—i U—1l—ţ F—l [—!P—"J de zidărie, cere V reau să spun că din partea ducţiei de fontă există. D orinţă
d e 4 c a n d i d a ţ i şi 11 m e m b r i de noastră există dorinţa de a da de m uncă de asemenea'. P e n tru
că pînă veţi citi cele scrise, echipele dese™ foră rile de demolare şi re- partid. D intre aceştia fac parte să a lucrărilor, _ , mai multă mun-
de la turnarea beloanelor, în frunte construcţie a furnalului la capaci- şi m u n c ito a re a L ivia S ev estrian cît mai m ultă fontă, deoarece a re a liz a în s ă a c e a s tă s p o rire a’
de la secţia croit .feţe, inginera producţiei, e necesar să fim m ai’
cu cea condusă de Nicolae Găvra, le ,năriiă. M aria V ăideanu, muncitorii G he­ pe şantierul d i n S c n s o a r e d e P e ? a n t , e r e în joc îndeplinirea sarcinilor m ult sprijiniţi, m ai ales în ce

vor da înfăţişarea m o r siilpi solizi Lmgă furnal, în partea opusă ma- orghe Dumitru, Elena Drăghici. Cugir e mare I—J U U U U U U U U U I U U unui m.p. de ce ne stau în faţă. Cum se ex­ priveşte calitatea m aterialelor in­
troduse în furnale.
de beton armat, pe care-şi vor lua caralei< teaP{ă să !ie ridicat în P0' Ioan Drăghici, Ioan M oraru, V a­ animaţie. Trebuie spus însă că semifabricate. In această situa­ plică atunci rezultatele slabe ?
locul fermele acoperişului, grinzile zitie medicală uriaşul pilon de sasţl- pe acest şantier se petrec şi u- ţie se găsesc şi alţi 50 m.c. cor­
lentin L unca şi alţii. •’ La începutul lunii, din cauza
metalice pentru podul rulant şi ţoale ^ d P°M u i Nu trebuie trecut cu vederea nele lupruri. care la prima vede­ puri de zidărie.
celelalte elemente ale construcţiei. ^ de ec^‘Pa monfaforului Traían unor condiţii obiective, au avut
nici peste faptul că, în scopul re par mărunte, dar totuşi au o Muncitorii de pe şantier şi
•—Ceva despre norme ? Voicu cu 6 zile înainte de termen. educării candidaţilor de partid, mare influenţă asupra bunului beneficiarii acestor construcţii

„ „ In spatele atelierului mecanic, e- organizaţia de bază a luat m ă­ mers al lucrărilor. cer ca neajunsurile semnalate

Aş / Ba em pasul pe loc. e ui c^ e?e in punte Cii ce[e suri de încadrarea acestora în In primul rînd aproviziona­ să ţie înlăturate la timp pentru

vîrtim lot timpul in jurul a 140-150 dg m ]m n Fi. învăţăm întul de partid im ediat

la suiă — îmi răspunse parcă un- Liman şi Vasile Potcovel, roiesc în d u p ă ce ei au 'fost p rim iţi în rîn ­ rea şantierului cu materialele ca lucrările să aibă continuitate
bufnat şi cu înţeles tlnărul maistru jurul a trei uriaşe trunchiuri de con şi să fie terminate la timp.
Traían Coroamă. dul candidaţilor. în cad rarea în necesare nu se face în mod rit­
din oţel, fulgerîndu-le cu flăcările form ele de învăţăm înt s-a făcut mic, iar acestea nu sînt depozi­

albăstrui ale aparatului de sudură. în raport de cunoştinţele poli­ tate în imediata apropiere a Ing. IOAN GIURGIU loc a n u m ite d e ra n ja m e n te în IOAN BARTOC
Mai au puţin şi blindajele groase de
TURNATORIA tice pe care le posedă fiecare locurilor de construcţii. Din a- grupul de şpntiere nr. 4 funcţionarea furnalelor,, lucru pe prim-furnalist la furnalul nr. 3
ceastă cauză nu se poate asigu­ Cugir ' care-1 resim ţim şi acum . P e n tru Combinatul siderurgic Hunedoara
înainte de a pătrunde In uzină se cm, penfru creuzetul şi cuva fur- în parte. In m area lor m ajori­
ra o continuitate a lucrărilor.
coniurează scheletul noii turnătorii, naiului, vor fi gata pentru montare, tate, noii candidaţi studiază S ta ­
Aici, vina principală o poartă
compus din siilpi şi grinzi de beton ^ tutul P.M .R. serviciul aprovizionare şi tran­

armat. Aici va fi cea mai modernă SL./^clteva din multele aspecte A p ro vizio narea o fe lărie i Martin noisport care nu se îngrijeşte din

turnătorie din ţară. Instalaţiile 0jeri{e ?s mersul lucrărilor pe timp să asigure fiecărui punct

de Ia curăţătorie au fost terminateşantierelede construcţii side- de lucru cu două zile înainte de
începerea lucrărilor cel puţin 60
oi( o lună de zile înainte de termen, !¦urgice din Călan. Dacă la apa- la sută din materialele nece­ sarcină de prim ă urgenfă

Echipele de monialori conduse de n ţia rîndurilor de faţă datele vor fi

Constantin Bazăverde şi Ştefan Iu- depăşite „vinovaţi“ se jac consiruc- sare. Procedind astfel, se va pu­
ne capăt drumurilor inutile fă­
has, au dovedit la această lucrare forii, ritmul îndirjit în care se des- cute de căruţele şantierului la Avînd la bază analiza rezervelor de bine de 7.000 tone oţel peste plan. taje de la bluming. După cum se
depozit şi invers. In această capacitate, oţeiarii hunedoreni s-au Avînd însă în vedere cifra angaja­ ştie, oţelăriile au nevoie de un stoc
adevărat eroism în muncă. făşoară munca. direcţie, trebuie amintit că au angajat la începutul anului să elabo­ ment, perioada scursă de la începu­ permanent de fier vechi de 7S ore,
fost cazuri cînd o căruţă a fă­ reze peste prevederile planului 67.000 tul anului, posibilităţile secţiei, această stoc care poate fi redus la 48 ore
— CU despre macaraua pod ru- GH. COMŞUŢA cut chiar 4 drumuri pe z i: o tone oţel. Din această cantitate, o par­ realizare a u . e de natură să mulţu­ de funcţionare a cuptoarelor. Există
dată pentru 100 kg. cuie, a doua te însemnată, date fiind posibilităţile mească, şi nu mulţumeşte. După cum un asemenea stoc la oţelăria Martin,
Pionierii studiază Statutul U.T.fVL oară pentru 0,15 m.c. seîndu- existente, a revenit colectivului noii spun chiar ei, oţeiarii, se putea pro­ nouă ? Cu rare excepţii, nu există. Şi
oţelării Martin. duce mai mult. de aici, oţeiarii se văd puşi în si­
Din iniţiativa organizaţiei nierii încadraţi în această for­ râ, a treia oară pentru 0,01 tuaţia de a aştepta cu şarjele, după
U.T.M. de la şcoala de 7 ani mă de învăţămînt, la cerc par­ m.c. binale şi a patra oară pen­ Desfăşurînd larg* întrecerea socia­ Şi ca dovadă poate fi adus acel in­ fierul vechi, respectiv după şutajele
din Gurasada, raionul Ilia, în ticipă şi cîţiva utemişti din tru 5 saci de ipsos. Acest lucru listă cu reşiţenii, oţeiarii care deser­ dice de 10,6 tone oţel pe m. p. vatră de la bluming, care sosesc ce-i drept,
unitatea de pionieri nr. 6 a fost clasa VII-a care au primit sar­ face ca productivitatea muncii vesc cele trei cuptoare de mare capa­ şi zi calendaristică, indice realizat nu dar cu întîrzieri. Pe lîngă aceasta, o
organizat un cerc de studierea cina să sprijne pe tinerii să fie mult. scăzută, iar lucră­ citate ale Hunedoarei au obţinut o de mult la cuptorul nr. 1 şi care defecţiune oarecare a transporturilor,
cursanţi la studierea şi însuşi­ rile să nu se desfăşoare pe un seamă de realizări frumoase în direc­ constituie un record pentru oţelăriile o oprire neprevăzută a blumingului,
Statutului U.T.M. In acest cerc rea materialului ce se dezbate front cit mai larg. ţia sporirii indicelui de utilizare a Martin de la noi din ţară; poate fi poate atrage după sine alte şi alte
studiază toţi pionierii fruntaşi în şedinţele de curs. agregatelor, respectiv a producţiei, în adusă şarja elaborată de prim-topito- ore de staţionare. Şi.toate acestea din
care au împlinit vîrsta de 13 direcţi-a reducerii preţului de cost. rul Orelt în numai 6 ore şl 30 de lipsa stocului, care, cu condiţia unei
VIRGIN1A DOBROTA m inute; poate fi adusă curba descreş­ mai intense preocupări, ar putea fi
ani şi care au prespective să După aproape 5 luni de muncă, terii duratei şarjelor de la lună la asigurat.
devină în curînd membri ai or­ corespondentă eforturile lor se concretizează în mai lună (dacă în ianuarie durata medie
ganizaţiei U.T.M. Pe Ungă pio-

a şarjelor de oţel era de 11,20 ore, Acelaşi lucru se întîmplă cu dolo-

în aprilie se ajunge la 9,20 ore, scă- mita furnizată de fabrica de dolomită

Cuprinzînd numai pe comuniştii ca­ Grupa de partid sprijin de seamă au obţinut rezultate frumoase. Astfel, zînd şi mai mult în luna mai). a combinatului. Printr-un ordin al Di­
re lucrează în aceeaşi echipă, acelaşi in procesul de producţie grupa de partid a cărui organizator recţiei generale se stabilise ca noua
schimb sau la acelaşi agregat, grupa este tov. Simion Mărilă, a reuşit să De aici se poale trage concluzia că oţelărie Martin să primească zilnic
de partid este legată strîns de produc­ că cea mai bună grupă de partid este BRINCOVEANU POJA a curăţirii lingourilor în cele mai bu­ reducă procentul de rebut sub cifra ad­ oţeiarii sînt hotărîţi să facă tot ce un vagon conţinînd 60—70 tono dolo­
ţie şi poate veghea în permanenţă în­ grupa a cărui organizator este tov. Ni­ secretar ne condiţiuni tehnologice. misă şi să realizeze o producţie de le este în putinţă pentru a da viaţă mită. Se primeşte acest vagon ? Se
tregul colectiv de muncă, toate deta­ colae Şerban. lnlr-adevăr, activitatea 100,4% oţel. Grupa de partid a cărui angajamentului, pentru a cîştiga în­ primeşte ! Insă în l<?c de 60—-70 tone,
liile activităţii de producţie. In con­ acestei grupe de partid este rodnică. al Comitetului orăşenesc PAI R. Consultîndu-se cu un grup de ingi­ organizator este tov. Gheorghe Cioba- trecerea. Aceleaşi rezultate arată că conţine doar 40—45 tone dolomită,
secinţă ea are posibilitatea de a lua Aici, membrii şi candidaţii de partid Hunedoara neri şi tehnicieni, comuniştii din gru­ nu, în afară de faptul că se ocupă agregatele sînt puse la punct, că oţe­ cantitate insuficientă la un ritm mărit
măsuri corespunzătoare în vederea e- sînt controlaţi îndeaproape de tov. pa lui Cornel Piesa au reuşit să rea­ de întărirea vieţii interne de partid, iarii ştiu să lucreze cu ele. al producţiei. Şi în asemenea cazuri,
liminării neajunsurilor existente şi a Şerban asupra felului cum îşi îndepli­ grupele de partid sînt preocupate de lizeze o importantă inovaţie şi anu­ acordă o mare atenţie şi sarcinilor de oţeiarii se văd obligaţi în plină noapte
îmbunătăţirii muncii. nesc sarcinile pe linie de pariid şi sînt buna desfăşurare a procesului de pro­ me aceea a curăţirii lingourilor cu fla­ producţie. Organizatorul grupei de Paralel cu acestea, se constată, de multe ori, (deoarece vagonul ur­
ajutaţi acolo unde întîmpină greutăţi. ducţie, ele pot ajuta în mare măsură cără de gaz, lucru ce a adus sectorului partid ajută pe fiecare comunist să fie atît în privinţa realizării indicelui do mător soseşte abia a doua zi) să tri­
In ultimii ani, Comitetul orăşenesc la descoperirea deficienţelor în mun­ însemnate economii. La propunerea gru­ exemplu în lupta pentru îndeplinirea utilizare, cît şi a duratei de elaborare mită unul sau două camioane după
de partid Hunedoara a luat măsuri Tovarăşul Vasile Prodan, de exem­ că şi pot contribui la eliminarea lor. pei de partid din schimbul condus de şi depăşirea sarcinilor de plan, să mo­ a şarjelor, o inconstanţă supărătoare dolomită. Cuptorul aşteaptă ajustarea,
de a se constitui în organ izaţie de bază plu, lucrează la încărcarea furnalului Francisc Dragota, şeful de schimb a bilizeze în jurul lor pe alţi muncitori, de la o zi la alta. Dc aici, în şarja întîrzie. Deci, se pierde timp, se
de la C.S.H. şi I.C.S.H., grupe de 4. Lui i s-a repartizat sarcina de a A repartizat pe comuniştii care au o ca­ pentru ca, împreună să-şi aducă con­ mod firesc, variaţii şi în ce priveşte pierde oţel.
partid pe agregate, schimburi şi şan­ ajuta şi pe încărcătorii de la celelal­ lificare superioară la caja de blocuri, tribuţia la realizarea planului de pro­ nivelul producţiei.
tiere de construcţii. te furnale, mai ales în privinţa men­ Multă vreme, în cadrul sectoarelor finisoare şi la foarfecă „Dombre". Prin ducţie. Pe lîngă aspectul în sine, aceste
ţinerii nivelului de încărcare — con­ de la laminorul de 800 mm. şi oţelă­ exemplul lor şi activitatea politică du­ Explicaţia acestei stări de fapt, care întîrzieri ale intrării fierului vechi şi
La secţia i-a furnale au fost cons­ diţie de seamă pentru folosirea din ria veche, procentul de rebut era pes­ să, aceştia au reuşit să imprime o dis­ Studiind amănunţit toate posibilită­ diminuează realizările oţelarilor, se dolomitei provoacă perturbări în flu­
tituite 4 grupe de partid, la laminoa- plin a capacităţii de producţie a fur­ te cel admis. Este adevărat că orga­ ciplină fermă în producţie şi o grijă ţile de reducere a rebuturilor, tov. Gh găseşte în modul defectuos în care e xul normal al alimentării cuptoarelor,
rele vechi şi la oţelăria Martin veche nalelor. El a luat poziţie hotărîtă îm­ nizaţiile de bază au analizat această sporită din partea tuturor laminatori- Ciobanu a propus.de pildă, înlocuirea organizată aprovizionarea tehnico-ma­ aglomerări ale anumitor operaţiuni la'
cîte 4 grupe de partid. Asemenea gru­ potriva muncitorilor Mihai Băltaru, şi problemă luînd unele măsuri. Birouri­ tor faţă de respectarea cu stricteţe a azbestului de la baza pîlniei de turna­ terială, în special aprovizionarea cu un cuptor în timp ce alt cuptor sta­
pe au fost înfiinţate şi la cocserie, o- Ion Cornescu, care manifestau dezin­ le organizaţiilor de bază respective, procesului tehnologic. Zilnic, înainte de re a lingotierilor prin mortar refrac­ fier vechi şi dolomită. ţionează. Pe de altă parte, aceste lu­
ţelăria nouă, bluming etc. In felul a- teres faţă de menţinerea încărcăturii însă nu reuşeau să cuprindă întregul începerea lucrului, organizatorii de tar, în scopul evitării erupţiilor, iar cruri obligă personalul tehnico-ingi*
cesta organizaţiile de partid au deve­ furnalului la nivelul cerut. sector, toate schimburile, din care partid obişnuiesc să discute cu şefii tov. Gh. Croitoru a propus înlocuirea In ce. priveşte fierul vechi, cu anu­ neresc. al secţiei la o muncă de dis-i
nit mai mobile, mai active, avînd po­ cauză, controlul asupra îndeplinirii de schimb rezultatele obţinute, eventua­ cărămizilor refractare de la zidirea ma- mite excepţii, a fost asigurat oţelari­
sibilitatea să atragă pe toţi comuniştii Grupa de partid a muncit perseve­ hotărîrilor nu se putea realiza în mă­ lele lipsuri, iar apoi, în scurte convor­ selotelor, prin stamparea acestora cu pe,cerat, care îl sustrage de la preo­
la o activitate intensă de partid, să rent pentru respectarea reţetei de în­ sura cerinţelor. biri cu comuniştii, stabilesc sarcinile nisip amestecat cu praf de şamotă. A- lor. Ce păcat însă că mai există a-
pătrundă cu mai multă profunzime în cărcare a furnalelor, deoarece aici au ce le revin în vederea îmbunătăţirii ceste propuneri, care au fost puse în cupările lui normale, cum ar fi con­
problemele lehnico-economice, să mobi­ existat lipsuri care dăunau producţiei Antrenînd grupele de partid în ac­ muncii. In urma unei asemenea activi­ aplicare, au adus o însemnată contri­ ceste excepţii. In zilele de 17, 18 şi
lizeze masa muncitorilor, inginerilor şi şi în primul rînd calităţii fontei. Luînd tivitatea de zi cu zi situaţia s-a schim­ buţie la înlăturarea rebutului de oţel ducerea procesului tehnologic, căuta­
tehnicienilor la rezolvarea sarcinilor de bat în mod simţitor. La sectorul la­ prin turnare. 19 mai, bunăoară, oţeiarii celor trei
producţie, să crească noi cadre din minoare, de pildă, grupa de partid a rea de noi posibilităţi de sporire a
rîndul oamenilor muncii. Pentru îmbunătăţirea continuă a ac­ cuptoare au fost puşi rînd pe rînd în producţiei.
tivităţii tuturor grupelor de partid, Co­ situaţia de a staţiona cuptoarele din
Un aport important l-au adus gru­ Faţă de această situaţie. Direcţia
lipsa fierului vechi. In ziua de 18,
generală, Direcţia tehnică, secţia ali­
cuptorul 3 staţionează o o ră ; cupto­
mentarea oţelăriilor, ar fi bine să ia
rul 2 trei ore şi 20 m inute; în ziua

de 19, cuptoarele s-au încărcat cu mari

pele de partid de la furnalele 1-4 în în discuţie această problemă, grupa de cărei organizator este tov. Cornel Pie- tăţi s-a reuşit ca pînă la data de 15 mitetul orăşenesc P.M.R. Hunedoara intermitenţe, Asemenea exemple mai în studiu şi să rezolve problema apro­
ce priveşte rezolvarea unor probleme partid a propus să lucreze aici, în ca­ şa, a discutat de mai multe ori des­ şi-a propus să controleze sistematic pot fi date. vizionării ritm ice,.la timp, şi în can­
ale procesului de producţie. Dacă se litate de cantaragiu, pe comunistul Ion pre măsurile ce trebuie luate pentru mai a.c. laminorul de 800 mm, să dea activitatea acestora şi să le acorde toa­ tităţi suficiente a noii oţelării Martin
stă de vorbă cu tov. Gheorghe Spă- Apostolache, cu sarcina de a veghea reducerea rebuturilor de laminate. In tă atenţia, să le ajute să-şi aducă un Se naşte întrebarea: ce. anume de­ cu fier vechi şi dolomită. Oţeiarii cer
taru, locţiitorul secretarului or­ în permanenţă la respectarea riguroa­ urma unor dezbateri vii, grupa de partid peste plan 1.200 tone laminate şi să aport tot mai mare Ia îmbunătăţirea termină lipsa fierului vechi ? Răs­ acest lucru şi cerinţa lor e pe deplin
ganizaţiei de bază asupra ac­ să a reţetei de încărcare. a soluţionat una din problemele spi­ activităţii politice a comuniştilor, la în­ punsul nu îl dă lipsa propriu-zisă, ci justificată de hotărîrea de a cîştiga
tivităţii grupelor de partid din reducă rebuturile de laminare sub pro­ tărirea şi mai mult a influenţei lor a- mai ales modul defectuos în care e

centul ¦ad«mis. 1

Folosind metode similare, şi grupe­

cadru! secţiei I-a furnale, el răspunde Faptele au dovedit că atunci cînd noase ale sectorului şi anume aceea le de partid din cadrul ojelăriei vechi supra procesului de producţie, organizată asigurarea oţelăriei ou şu­ întrecerea cu reşiţenii.