Page 68 - 1959-05

Pas:. 4
Lucrările Conferinţei de la Geneva
a miniştrilor Afacerilor Externe
Şedinţa din 20 mai
¦ G E N E V A (A g e rp re s). — Go-
respondenţă specială. — Şedinţa
din 20 mai a Conferinţei m iniş­
trilor de Externe s-a deschis ca
de obicei la o ra 15,30 (o ra G e­
nevei), sub preşedinţia lui Cou-
ve de M urville, ministrul Aface­
rilor Externe al Franţei.
P rim ul a lu at cuvîntul Ghr.
Herter, secretarul D epartam en­
tului de S tat al S.U.A. In dis­
cursul său, H erter a încercat să
aducă noi argum ente în favoa­
rea planului occidental. Decla­
raţia lui Ghr. H erter că doreşte
să reducă divergenţele şi să
obţină o apropiere a punctelor
de vedere a fost dezm inţită în
mod deosebit de evident în acea
parte a cuvîntării sale în care
s-a ocupat de problem a B erli­
nului. El însuşi a confirm at fă­
ră echivoc că partea din planul
puterilor occidentale care se re­
feră la p ro b lem a B erlinului, u r­
m ăreşte într-adevăr scopul de a
răpi Republicii D em ocrate G er­
m ane capitala ei şi de a extin­
de regim ul de ocupaţie asupra
întregului Berlin. Şeful delega­
ţiei S.U.A. a afirm at că, deşi
Berlinul este înconjurat de te­
ritoriul Republicii D em ocrate
G erm ane, el nu s-ar afla pe te­
ritoriul Republicii Dem ocrate
Germ ane şi nu ar constitui o
parte a acestui teritoriu.
H erter a contestat pur şi sim ­
plu dreptul poporului germ an
de a rezolva sin g u r sarcin a n a ­
ţională a reunificării Germaniei.
Ei a contestat şi dreptul germ a­
nilor de a rezolva singuri pro­
blema ţinerii alegerilor. Herter
a declarat că în Berlin şi în
întreaga G erm anie se pot ţine
alegeri libere num ai sub supra­
vegherea celor patru puteri, sau
sub un alt control străin.
V orbind despre proiectul so­
vietic al tratatu lu i de pace, Her-
tej a repetat afirm aţia absolut
n e f o n d a t ă c ă a c e s t p ro ie c t a r fi să găsească soluţii care să m ear­
tot o „propunere g lo b ală“ deşi,
în realitate, propunerea sovie­
tică este consacrată unei sin g u ­
re probleme — reglem entarea
paşnică cu Germ ania. Trecînd
sub tăcere an aliza făcută de de­
legaţia sovietică asu p ra obiec-
ţiunilor reprezentanţilor puteri­
lor occidentale îm potriva proiec­
tului sovietic al tratatului de
p a c e , H e r t e r a s p u s c ă la 18
m ai el a prezentat deja consi­
derentele delegaţiei am ericane
în le g ă tu ră cu proiectul tr a ta tu ­
lui de pace şi că afirm ă din
nou că acest proiect este inac­
ceptabil pentru guvernul S.U.A.
In continuare Ghr. H erter a
repetat vechile sale afirm aţii că
singura m etodă justă este aceea
a exam inării pe baza interde­
pendenţei a unui în treg şir de
problem e com plicate şi eteroge­
ne, cuprinse în „planul g lo b al“
al celor trei puteri, deşi în rea­
litate, după cum a mai arătat
delegaţia sovietică, această le­
gare într-un singur nod a unui
n u m ă r m are de problem e nu
duce decît la impas.
In ap ărarea „planului glo­
bal“ a luat apoi cuvîntul Selwyn
Lloyd, m inistrul Afacerilor E x­
terne al Angliei.
Trecînd cu vederea situaţia
reală care există, S. Lloyd a
negat existenţa a două state
g e rm a n e de sine stă tă to a re . A-
c e a stă n e g a re a realităţii i-a
trebuit lui S. Lloyd pentru a
dovedi că T ratatul de pace cu
G e rm a n ia ar putea fi în cheiat
n u m a i după reunificarei ei, aşa
cum prevede planul occidental
care am înă pe term en nelimi­
tat încheierea T ratatului de pa­
ce cu G erm ania.
In continuare, S. Lloyd a in­
sistat din nou asupra tezei că
răspunderea pentru reunificarea
Germ aniei ar reveni celor patru
puteri. S. Lloyd a căutat să do­
vedească că punctul privitor la
crearea unui comitet pe întrea­
ga Germ anie, punct care există
ui p lanul celor trei pihteri, a r
însem na într-o oarecare m ăsură
recunoaşterea dreptului germ a­
nilor de a rezolva ei înşişi pro­
priile lor probleme. Şeful dele­
gaţiei engleze a ocolit însă fap­
tul că, potrivit planului occi­
dental, problema creării com i­
tetului pe întreaga G erm anie
trebuie să fie rezolvată nu de
g u v ern ele R.D .G . şi R.F.G . ci
de cele patru puteri.
D upă cuvîntarea lui Selw yn
L lo y d , a l u a t c u v î n t u l A. A.
Ciromîko, care a făcut o serie
de observaţii în legătruă cu de­
c la r a ţiile f ă c u te la 19 şi 20 m a i
Redacţia şi administraţia ziarului rtr 6 Martie nr, 9, Telefon ţ 188; 1891 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 230.320 din 6 noiembrie 1949. ~ Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „I Mai« — Deva.
de şefii delegaţiilor celor trei
puteri occidentale.
El a subliniat din nou în ­
sem nătatea pozitivă a faptului
că Ghr. H erter, S. Lloyd şi Cou-
ve de M urville s-au referit în
cuvîntările lor la unele fapte
concrete, inclusiv la problem ele
cu p rin se în p ro ie c tu l sovietic al
Tratatului de pace cu G erm a­
n ia. A. A. G ro m îk o a a r ă t a t
că singurul- mijloc pentru g ăsi­
rea posibilităţilor de apropiere
a poziţiilor este discutarea con­
cretă a problemelor.
Referindu-se la proiectul so­
vietic de tratat de pace cu G er­
m a n ia , A. A. G r o m îk o a a r ă t a t
că acesta perm ite să se pună
capăt urm ărilor celui de-al doi­
lea război m o n d ial şi că a d o p ­
tarea sa va reduce actuala ten­
siune în E uropa şi în întreaga
lume. Proiectul sovietic, a sub­
liniat m in istru l de E x tern e al
U.R.S.S., constituie o im portan­
tă barieră în calea re m ilitariză­
rii şi a în arm ării atom ice a
B undesw ehrului. In acelaşi timp
proiectul sovietic constituie o
bază pentru apropierea celor
două state germ ane pe planul
relaţiilor culturale şi economice,
şi va con trib u i nem ijlocit la u-
nificarea Germaniei. Totodată,
proiectul sovietic va aduce so­
luţionarea problemei Berlinului
şi lichidarea situaţiei a n o rm d e
de astăzi.
Şeful delegaţiei sovietice a
su p u s unei analize şi critici m i­
nuţioase obiecţiile reprezentanţi­
lor p u te rilo r o ccid en tale în le-,
gătu ră cu unele prevederi ale
proiectului sovietic al tratatu lu i
de pace şi a a r ă ta t lipsa de
temei a acestor obiecţii. El a
declarat în acelaşi tim p că d a­
că delegaţiile puterilor occiden­
tale propun o altă form ulare a
unor articole din tratat, dele­
gaţia sovietică este d isp u să să
exam ineze aceste form ulări şi
gă atît în întîm pinarea dorinţe­
lor U .R .S.S. cît şi în în tîm pi­
narea dorinţelor puterilor occi­
dentale.
In în c h e ie re , A. A. G ro m îk o
a subliniat încă odată că, după
părerea delegaţiei sovietice, sa r­
cina principală a conferinţei nu
este de a'-şi c o n c e n tra a te n ţia
a su p ra d iv erg en ţelo r, ci de a
căuta posibilităţi pentru apropie­
rea poziţiilor.
N i se p a r e , a d e c l a r a t A. A.
Gromîko, că dacă toţi vor îm ­
părtăşi acest punct de vedere,
Conferinţa m iniştrilor Afacerilor
Externe va putea face o treabă
utilă, ceea ce îi va a tra g e m u l­
ţum iri din partea ţărilor noastre
şi a alto r ţări.
D u p ă c u v î n t a r e a lu i A. A.
Gromîko, şedinţa a luat sfîrşit.
A trecut mai bine de o săptă-
m înă de cînd în capitala E lve­
ţiei îşi d e sfă şo a ră lu crările C o n ­
ferinţa m iniştrilor Afacerilor Ex­
terne. Perioada care s-a scurs
d e la 11 m a i , d o c u m e n t e l e o f i­ gliei şi F ra n ţe i, H erter a p re ­
ciale prezentate Conferinţei ca
şi d e z b a te rile c a re a u a v u t Ioc
pînă acum sînt în m ăsu ră să
ofere posibilitatea unei aprecieri
în le g ă tu ră cu d o rin ţa sau lip­
sa de dorinţă a participanţilor
de a se rezolva problemele ur­
g en te şi vitale p en tru so a rta p ă ­
cii m ondiale, în c a re scop s-au
în tru n it la G eneva rep rezen tan ­
ţii celor p a tru m a ri puteri, cu
participarea la discuţii a solilor
c e lo r d o u ă s t a t e g e r m a n e . A-
ceasta reiese în m od evident din
cele două docum ente prezentate
în m o d o ficial de c ă tr e A. A.
Gromîko, m inistrul Afacerilor Ex­
terne al U. R. S. S., în num ele
U niunii Sovietice, şi de C h ris­
tian Herter, secretarul D eparta­
m entului de S ta t al S.U .A ., în
num ele celor trei puteri occi­
dentale.
Documentele sovietice prezen­
tate Conferinţei sînt cunoscute
de mai m ultă vreme de către
opinia publică m o n d ia lă : pro­
iectul Tratatului de pace cu Ger­
m a n ia şi p ro p u n e rile p riv in d li­
chidarea situaţiei anorm ale din
Berlinul occidental. Popoarele
iubitoare de pace din întreaga
lume consideră, pe bună drepta­
te, că ace ste a sîn t cele m ai a r ­
zătoare probleme a căror solu­
ţionare realistă ar crea premise
pentru rezolvarea, in m od trep ­
tat, a problemei g erm an e în a n ­
sa m b lu , p e n tru p ace şi se c u ri­
ta te în E u ro p a şi în în tre a g a
lume.
In num ele Statelor Unite, An-
U n nou record Plenara lărgită oCC. al Partidului
al avionului celor ce muncesc din Vietnam
rr T U \.o\"
HABAROVSK (Agerpres). —
TASS a n u n ţă : A luat sfîrşit
zborul fără escală M oscova-Ha-
barovsk al unui avion turbopro­
pulsor cvadrim otor pentru călă­
tori „TU 104“.
Avionul a decolat din M osco­
va la 19 m a i, o ra 18,18 m in u te .
El a sosit la H abarovsk la 20
mai ora zece (ora locală). Ast­
fel, cel m ai m a re avion tu rb o ­
propulsor din lum e care circulă
pe o rută regulată, a acoperit
d istan ţa de 6.800 km. în 8,42
ore. Viteza medie a fost de 800
km. pe oră. Acesta este un nou
succes strălucit al tehnicii aero­
n au tice sovietice şi un record
mondial de distanţă pentru avi­
oanele de călători.
-O -
1 sat participanţilor la Conferinţa de la
Situaţia politică
diu Ceyion
COLOM BO (Agerpres). După
dem isia unor miniştri din g u v er­
nul prezidat de B andaranaike,
mai mulţi deputaţi aparţinînd
partidului de guverricămînt, şi-au
dat dem isia. In felul acesta g u ­
v e r n u l d i s p u n e î n p a r l a m e n t în acest sens.
doar de 45 de voturi, în tim p ce
opoziţia va avea 54 de voturi.
R eferindu-se la ev o lu ţia crizei
de guvern din Ceylon, agenţia
United Press International co­
m unică „din surse din preajm a
guvernului că B andaranaike este
hotărît să răm înă în fruntea g u ­
vernului pe toată durata m anda­
tului actualului parlam ent, adică
pînă la aleg erile p a rla m e n ta re
din 1961.
M iercuri s-ă anunţat num irea
unor noi m iniştri in locul celor
căre au demisionat.
Vizita ministrului de Război
al Angliei în Turcia
ANKARA (A gerpres). Agenţia
F ra n c e P re sse re la te a z ă că la
19 m a i a s o s i t la A n k a r a m i n i s ­
trul de Război al Angliei, Dun-
can Sandys. M inistrul de R ăz­
boi britanic este însotit în că­
Ce conţine „pachetul“Occidentului
zentat aşa-num itul „plan glo­
bal“ a! puterilor occidentale, n u ­
mit de presa occidentală „p la­
nul pachet“, deoarece trăsătura
tui p rin cip ală e aceea că leagă
în tr-u n s i n g u r to t n u m e r o a s e şi cordării internaţionale.
im p o rta n te problem e, c a re se
c o n d iţio n ează reciproc şi care,
fă ră în d o ia lă , nu pot îi re z o l­
vate dintr-o sigură tră sătu ră de
condei. P rintre acestea sînt: pro­
blema dezarm ării, problem a Ber­
linului, problem a securităţii e u ­
ropene, unificarea G erm aniei, re­
glem entarea paşnică cu G erm a­
nia,
C h ia r şi e n u m e ra re a acesto r
probleme de o im portanţă atît
de m a r e a r a t ă c ît d e g r e u a r fi
ca to a te a c e s te a să p o a tă ii re ­
zolvate dintr-odată. Istoria în­
săşi a confirm at lucrul acesta.
Toate problem ele c u p rin se în
„pachetul“ occidental au mai
fost d e zb ătu te în n u m e ro a se o ca­
zii de foruri cu m a re co m p eten ­
ţă, cum a r ti A d u n a re a G e n e ­
rală a O rganizaţiei Naţiunilor
Unite, Consiliul de Securitate
etc. şi ele n u şi-au g ă s it re z o l­
varea. E, deci, cu atit m ai greu
de presupus că lucrul acesta
s-ar putea realiza la G eneva, ca
la o b ătaie din palm e. In felul
acesta, reiese în mod incontesta­
bil fap tu l că, în loc să u r m ă ­
rească înlăturarea succesivă a
co n trad icţiilo r d in tre E st şi Vest
şi să a p ro p ie p u n c te le de vedere,
„pachetul“ occidental, dim potri­
vă, leagă într-un ghem num e­
DRVMUL SOCIALISMULUI
ix H u rta le ş lin i • }jáXxxt\j ú b sÜ rx • jü iiim e tB ş tir i
HANOI (Agerpres). — Agen­
ţia Vietnam eză de informaţii
tra n sm ite : Ziarul „Nhan D an“
a p u b lic a t la 19 m a i c o m u n ic a ­ ducţie şi să creeze prem ise pen­
tul cu privire la cea de-a XVI-a
p le n a ră lă rg ită a G.G. al P a r ti­
dului celor ce m uncesc din V iet­
nam, care a avut loc recent. P le­
nara a discutat problem a coope­
rativizării ia sate şi problem a
transform ărilor socialiste în in­
dustria şi com erţul particular-
c a p ita list din R. D. V ietn am şi
a adoptat hotărîri corespunză­
toare.
Plenara a trasat drept sar­
cină prim ordială partidului să
Conferinţa de la Geneva
în centrul atenţiei opiniei publice
din Liban
BEIRUT. (Agerpres). — Presa şi
opinia publică din Liban acordă o
mare importanţă Conferinţei de la Ge­
neva a miniştrilor Afacerilor Externe.
Ziarul „An-Nida“ anunţă că un grup
de reprezentanţi ai cercurilor comer­
ciale şi de afaceri din Liban a adre­
Geneva o telegramă în care le cere
să depună toate eforturile pentru a a-
sigura succesul conferinţei. Mai mulţi
deputaţi şi oameni politici din Liban
au hotărît de asemenea să trimită
Conferinţei de la Geneva o telegramă
Poziţia puterilor occidentale la Con­
ferinţa de la Geneva stîrneşte în Li­
ban o mare nelinişte. „Omenirea este
obosită de cursa înarmărilor, de expe­
rienţele cu arma nucleară şi de iste­
ria de război, scrie ziarul „Ad-Dunia
Al-Djadida". Puterile occidentale decla­
ră ca sînt dispuse să ducă tratative
cu ruşii, dar în realitate încearcă să
înşele din nou opinia publică şi să
se eschiveze de la îndeplinirea hotărî-
riior adoptate de comun acord cu Ru­
sia“.
Comentînd poziţia delegaţiei S.U.A.
la Conferinţa de la Geneva ziarul
lătoria sa de secretarul parla­
m entar Gcoffrey Ripon.
Agenţia France Presse a anun­
ţat că această vizită va dura
pînă la 25 m ai, d ata d upă care
m inistrul de Război britanic va
pleca în G recia. \ Noapte bună, copii“ ) 20,30 Cronica | n o a p t e a î n t r e 10 la 15 g r a d e , a v e r s e .
ro ase pro b lem e litigioase şi nu
creează astfei posibilităţi pentru
realizarea unui acord. Se vede
de la d is ta n ţă că p la n u l p u te ri­
lor occidentale e un plan nerea-
list, un plan de m enţinere a în­
Deşi, după cum arătam mai
sus, ideea „planului global“ ex­
clude posibilitatea realizării unei
Înţelegeri la C o n ferin ţa de la
Geneva, să încercăm totuşi să
aruncăm o privire în „pachetul“
occidental, să analizăm conţinu­
tul său.
Mai întîi, puterile occidentale
şi-au conceput planul lor por­
nind de Ia ideea în v ech ită că
problemele privind soarta po­
porului germ an trebuie soluţio­
nate num ai prin am estecul m a­
rilor puteri, nesocotind interese­
le v itale ale Republicii D em o ­
crate G erm ane. El prevede in­
cluderea Germ aniei unificate
(potrivit planului occidental ?!?)
într-o organizaţie agresivă, de
trist renum e pe plan internaţio­
nal, cum e N.A.T.O.
Şi aceste prim e considerente
sînt suficiente pentru a vedea
inconsistenţa propunerilor occi­
dentale prezentate Conferinţei de
la G e n e v a . D a r să m e rg e m şl
mai departe. O prevedere a „pa­
chetului“ occidental, în jurul că­
reia ziariştii din apropierea de­
legaţiilor apusene fac m are zar­
vă propagandistică, n u m in d -o
chiar „concesie făcută R ăsăritu­
lui“, este aceea care se referă la
crearea unui „com itet mixt ger-
wammmuEUsafwm
în tărească la sate g ru p u rile de
în tr-a ju to ra re ale ţă ra n ilo r şi
cooperativelor agricole de p ro ­
tru dezvoltarea continuă a m iş­
cării de într-aju to rare şi a m iş­
cării cooperatiste în rînduriie ţă ­
ranilor.
P lenara a trasat sarcina de a
se accelera traducerea în viaţă
a politicii de transform are socia­
listă a industriei şi com erţului
privat-capitalist.
P le n a ra a chem at partidul şi
populaţia să lupte pentru înfăp­
tuirea cu succes a hotărîrfîor
adoptate.
scrie: „S.U.A. au întreprins o serie de
acţiuni pentru a crea o atmosferă care
să ducă la eşecul conferinţei-.“
„S.U.A., constată ziarul „An-Nida",
urmăreşte perpetuarea războiului rece...
Ele speră că vor putea să-şi exercite
în continuare inlluenţa în Europa Oc­
cidentală pentru a-şi consolida domina­
ţia în această importantă regiune stra­
tegică şi a asigura profituri înalte mo­
nopolurilor lor“.
S pectacole cinem atografice
DEVA: Voluntarii; PETROŞANI:
Com icos; Tatăl meu actorul!
HUNEDOARA : Născuţi în furtună :
ALBA IULIA: Pc Donul lin iştit; Răs­
făţatul j S E B E Ş : Viaţa nu iartă; O-
PROGRAMUL 1 : 7,15 Muzică popu­ evenimentelor \în tem a ţio n a le; 21,40 Ion Pelrache; 21,15 Muzică de dans;
lară romînească; 7,45 Muzică distrac- Muzică uşoară; 23,00 Muzică de dans. 21,50 „Fapt divers?" (însemnări de
tivă-i 9,00 Muzică uşoară j 9,30 File
din .istoria luptelor pentru libertate şi
dreptate ale poporului nostru; 10,30
Muzică populară romînească i 11,03
Mozaic m uzical; 12,20 Cotidiene : Pre­
gătiri pentru 1 Iunie; 12,30 Muzică
populară romînească; 13,05 Concert
de p rim ; 14,00 Program muzical de­
dicat fruntaşilor în producţie din in­ — Timpul probabil în regiunea noastră
dustrie şi agricultură! 15,10 Muzică
de, estradă ; 16,15 Vorbeşte Moscova ;
17,15 Noutăţi pentru iubitorii muzicii
populare romîneştl; 18.00 Roza dantu­
rilor j 18,30 . Muzică uşoară romîneas-
c ă ; 19,05 Program de romanţei 20,20 î n c r e ş t e r e u ş o a r ă , v a o s c i l a , s c h i m b ă t o r . P l o i s u b t o r m ă d e
m a n “ în ale cărei atribuţii să in­
tre şi e fe c tu a re a a le g e rilo r pe
intreaga Germ anie. O asem enea
propunere arată, fără îndoială,
că iniţiativa R. D. G erm ane cu
privire la crearea unei C onfede­
raţii a celor două state germ a­
ne a g ă s it ră s u n e t şi în rîn d u l
diplomaţiei occidentale, nevoită
să accepte că num ai prin apro­
pierea celor două state germ ane
se poate realiza unificarea G er­
m aniei. P u terile occidentale, se
vede treaba, au ţinut să m eargă
însă num ai pînă la jum ătatea
d ru m u lu i. Şi ia tă de ce. P la n u l
occidental prevede că „comitetul
m ixt g e r m a n “ s ă fie fo rm at din
25 de reprezentanţi ai R epubli­
cii F e d e ra le G e rm a n e şi d o a r
din 10 r e p r e z e n t a n ţ i ai R e p u -° spiritului revanşard.
blicii D em ocrate G erm ane. Se
ridică în m od firesc în tre b a re a :
ar putea un astfel de organ, care
de la bun început nu e alcătuit
pe baza participării egale a ce­
lor două sta te g erm an e, să ia
m ăsuri care să contribuie la so­
luţionarea realistă a problemei
unificării G erm aniei ? Este lim­
pede că nu. Un asem enea organ
a r fi d in c a p u l lo c u l u i u n i n ­
strum ent al „războiului rece“.
Nu s-ar putea spune că planul
occidental, care poartă am pren­
ta viziunii politice a cancelaru­
lui A d en au er, nu prevede şi în ­
cheierea tratatului de pace cu
G erm ania. Ba da. D ar acest lu­
cru este fixat a se rezolva în
cea dc-a patra etapă a planului,
Creşterea segregaţiei
rasiale în
BONN (A gerpres). — Ziarul
„Tribune des N ations“ publică
într-unul din num erele sale un
articol în care scoate în ev id en ­
ţă creşterea segregaţiei rasiale
în G erm ania O ccidentală.
Ziarul arată că „la M ünchen,
precum şi în num eroase alte
oraşe din G erm ania O ccidenta­
lă, se pot observa num eroase
locuri publice şi re sta u ra n te pe
uşa cărora se pot citi anunţuri
cu inscripţia „interzis pentru ti­
nerii de culoare“. Atunci cînd
„O ccidentul trebuie să înceteze să mai
ameninfe cu distrugerea"
LONDRA (A gerpres). — M a­ există astăzi o naţiune care
reşalul M ontgom ery, întors re­
cent din călătoria făcută în U-
nittnea S ovietică, a p u b licat la
17 m a i în s ă p t ă m î n a l u l „ S u n ­
day T im es" un articol în care,
eom bătînd p ro p ag an d a dusă de
anum ite cercuri din O ccident
despre „intenţiile ag resiv e“ ale
U .R.S.S., a subliniat că '„nu
crede nici un m om ent“ în exis­
tenţa unor asem enea intenţii.
Sprijinindu-şj afirm aţia pe une­
le co n sta tă ri făcute în cad ru l vi­
zitei sale, fostul com andant su ­
prem ad ju n ct al N.A.T.O. a a-
ratat că după părerea lui „dacă
-w* -nt'*
SIMBÄTÄ, 23 MAI 1959
RAŞT1E : Omul meu drag ; HAŢEG :
Continentul pierdut; BRAD : D-ale
carnavalului; S1A4ERIA: Şcoala pă­
rinţilor ; IL1A; S-a întîmplat la Pen-
k o v ! LONEA: Alo ?... Aţi greşit nu-
R adio
PROGRAMUL IIT 14,07 Interpreţi
de muzică uşoară; 15,35 Mari ansam­
bluri corale romîneşti j 16,15 Bolerouri
de concert; 16,30 Din muzica popoa­
relor ; 17,35 Muzică uşoară orchestra­
l ă ; 18,05 Din muzica folclorului nos­
tru; 19,30 Tineri scriitori la microfon:
Pentru astăzi vreme caldă,
cu cerul variabil, ploi locale sub
form ă de averse, însoţite de ma-
nitestări electrice. T em peratura,
ad ică la u rm a urm elor. Şi a-
poi, nu e lipsit de sem nificaţie
faptul că problemei încheierii
tra ta tu lu i de pace, c u p rin să în
planul occidental sub titlul
„ E t a p a a I V - a “ , îi e s t e r e z e r v a t
d o a r un s in g u r şi ultim rîn d , al
cărui cuprins laconic nu spune
mai nimic: „încheierea unei re­
glem entări paşnice finale cu un
guvern g e rm a n “ . Asta-i tot ce
cuprinde „pachetul" occidental
despre tratatu l de pace cu G er­
m ania. E lesne de înţeles pentru
ce puterile occidentale acordă
unei problem e cardinale o aten­
ţie atît de neînsem nată. Tocm ai
lipsa tratatului de pace a favo­
rizat G erm an ia occidentală în
politica sa războinică,’ de înar­
m are atom ică, de încurajare a
Se poate am inti de asem enea
că „pachetul“ occidental conţi­
ne şi referiri la n o rm a liz a re a si­
tuaţiei din Berlin. D upă cum se
ştie, în legătură cu această pro­
blemă im portantă Uniunea So­
vietică a propus lichidarea regi­
m ului de ocupaţie din Berlinul
occidental, transform area părţii
occidentale a Berlinului într-un
oraş liber, dem ilitarizat, un oraş
al păcii. Să vedem ce propun
puterile occidentale. Ignorînd
realitatea, „planul global“ occi­
d en tal p re z e n ta t la G en eva p re ­
vede extinderea regim ului de
o cu p aţie şi asu p ra ... B erlinului
răsăritean, m enţinerea trupelor
s tră in e în tot o ra şu l pîn ă la
Nr. 1372
BOT
F.R. Germană
în faţa unui astfel de a n u n ţ un
tîn ăr negru face apel la servi­
ciile unui poliţist vestg erm an
acesta, arată ziarul, nu răspun­
de tînărului negru decît că „p a­
tronul restaurantului este liber
s ă -ş i a l e a g ă clie n ţii pe c a r e îi
d o reşte“ .
„Pretutindeni, scrie ziarul, ve­
chile concepţii rasiste iniţiate’
de fascism ul germ an, despre ca­
re se credea că au fost în lă tu ­
rate de m ult, reap ar astăzi“*
doreşte pacea, aceasta este R u­
sia al cărei scop este de a-şi
făuri puterea econom ică şi a-şi
ridica nivelul de trai...“.
A trăgînd atenţia că propa­
g anda războinică desfăşurată în
ţările occidentale a trezii însă
în g rijo rare în rînduriie poporu­
lui sovietic în privinţa p lan u ri­
lor agresive ale Occidentului,
M ontgom ery declară că „Occi­
dentul trebuie să înceteze să
mai am eninţe cu distrugerea“
ţările lag ăru lu i socialist şi sa
renunţe la a se mai lăuda cu
politica de pe poziţii de forţă
şi a-i face reclam ă.
mărul lj TE1UŞ: Anul 1918; ZLAT-
NA : Pescarii din A rai; PAROŞENI :
Ciulinii Bărăganului; APOLDU DE
S U S : Pavel Korceaghin; BARU MA­
RE : Idiotul • CALAN : D-ale carna­
valului.
reporter); 23,15 Ciclul „Concertul in­
strumental“ ; 24,00 Muzică de dans.
BULETINE DE ŞTIRI: 5,00) 6,00;
7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00j 19,00;
20,00; 22,00; 23,52 (programul I),
14,09; 16,00) 18,00; 21,00) 23,00 (pro­
gramul II).
iar ziu a în tre 23 la 28 de g ra d e ,
Vînt slab din diferite direcţii,
P e n t r u u r m ă to a r e le 3 zile,-
vreme călduroasă cu cerul
crearea unui stat germ an unit,
E de-a dreptul ridicol să se
susţină că asem enea propuneri
sînt făcute din „grija pentru
drepturile poporului germ an“,
aşa cum se încearcă să se pre­
zinte lucrurile.
însăşi presa occidentală a cri­
ticat „planul global“ al Occi­
dentului şi a a r ă ta t in c o n siste n ­
ţa sa. R edăm m ai jos cîteva re*
cunoaşteri semnificative. „D aily
Telegraph": Planul occidental
„include aproape toate propune­
rile asupra cărora nu s-a putut
re a liz a un acord tim p de 10
ani“. „Tim es“: „Trebuie spus că
planul occidental, aşa cum a fost
prezentat, punînd una lingă alta
atîtea probleme mari, cuprinde
riscul de a nu se putea începe
cu niciuna“.
Analizarea, chiar sum ară, a
conţinutului „pachetului“ occi­
dental p rezen tat Ia G eneva, a-
rată că departe de a sluji la
ceva, el este m enit să p u n ă pie­
dici în d e sfă şu ra re a tra ta tiv e lo r,
să le torpileze. E lim pede p e n ­
tru oricine că puterile occiden­
tale au prezentat un asem enea
ghem greu de desfăcut pentru ca
în ev en tu alitatea unui eşec să
arunce vina asupra Uniunii So­
vietice. D ar această m anevră e
dem ult dejucată. Popoarele iubi­
toare de pace din întreaga lume
îşi dau bine se a m a că p ro p u n e ­
rile p rezentate Conferinţei de la
Geneva de către delegaţia U ni­
unii S ovietice sîn t realiste şi
uşor de tra d u s în v iaţă, pe cînd
planul Occidentului e lipsit de
realism, netemeinicia argum ente­
lor sale este clară pentru toţi
care privesc în faţă realită ţile
zilelor noastre.
CONST. MACOVE1