Page 69 - 1959-05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VA '
Anul XI Nr. 1373
Nes succese în în tr e c e r e a socialistă Colectivul de m uncitori de la nînd interes şi dragoste în exe­
pentru sporirea producfîeî de cărbune
In Valea Jiului întrecerea socialistă pentru sporirea Rezultatele înregistrate de colectivele acestor sectoare
producţiei de cărbune se desfăşoară cu un avint sporii. la sfîrşitul primelor două decade ale lunii curente, dove­
Pe zi ce trece, creşte numărul sectoarelor miniere care desc pe deplin hotărlrea minerilor de a traduce in viaţă
extrag cărbune peste planul lunar La zi.
Peste 500 tone cărbune
cocsificabil în afara
sarcinilor de plan
Colectivul minei Uricani s-a situat
mereu în fruntea întrecerii socialiste
desfăşurată jn acest an între exploată­
rile Văii Jiului, in primele 4 luni aie
anului, el a extras peste plan mai mult
de 12.000 tone cărbune cocsificabil.
Continuînd să muncească cu aceeaşi
însufleţire, sporind randamentul pe ex­
ploatare Ia peste o tonă pe post, mi­
nerii din Uricani au reuşit ca pînă la
data de 21 mai inclusiv să extragă
cu 549 ione cărbune cocsificabil mai
mult decit prevedeau sarcinile de plan.
Prin sporirea
randamentelor
Minerii de la PetriJa se află în pri­
mele rinduri ale întrecerii socialiste
pentru atingerea obiectivului „Postul şi
tona de cărbune“. In primele 4 luni
ale anului ei au sporit productivitatea
muncii cu 10,8 la sută, ajungind la un
-o -
Âcfiviiale bogata
P rintre cercurile de citit cu ac­
tivitate bună de pe raza oraşu­
lui H aţeg, se n u m ă ră şi cercul
de citit în limba m aghiară.
Cu diferite ocazii, cercul a
„dezbătut problem e legate de ac­
tualitate (24 Ianuarie, 8 Martie,
A n iv ersarea a 89 de ani de la
n a ş te r e a lui V. I. L e n in , z iu a de
1 M ai etc.), iar in prezent se '
ocupă de o cit mai bună pregă­
tire a zilei de 1 Iunie. Cele 25
de participante ale cercului au
prestat num eroase ore de m uncă
voluntară pentru deschiderea
unui b azar, la lucrările din g r ă ­
dina G.A.C. H aţeg.
SIDONIA RUSAN
corespondentă lim-pul lucrului.
<T)oi ie .f ide eehiftă
— Ei, ce zici, ne prindem?
— Ştiu eu... Trece al dracului de că-şi cunoştea bine ortacii, ştia mult timp". Şi au drepiale. Une­
repede timpul asia...
— Uite ce-i baciule... Să saco-
tim. Aslă vară am găiat în trei
luni şi ţi-aduci aminte ce-am mai
căznit cu segmenţii ceia? Acum
m-am gindit să nu-i mai ridicăm
întregi. O să meargă treaba mai
uşor şi mai repede. Ştiu eu cum
trebuie lucrai.
— Dacă-i aşa, fie.
— Să intrăm.
Şi, hoiărîţi, cei doi comunişti au
intrat in sediul biroului organiza­
ţiei de partid. Ştiau ei că trebuie
să lucreze împreună la reparaţia
capitală a elevatorului de brut nr.
2. Primiseră instrucţiuni şi oameni,
se angajaseră să termine lucrarea
mai repede şi acesi lucra trebuia
ştiut şi de secretarul organizaţiei
de bază.
— Care-i necazul tovarăşi ? —
i-a întrebat acesta scrutător.
— Apăi necaz o fi, n-o fi, da'
bai iot ii — a răspuns hazliu An-
ghel Nicula.
— Noi ne-rin
chibzuit bine, to­
varăşe secretar —
d intervenit
losif Hogh -
credem că
reies: să rmlnSm Iffcrctfîâ ifiai
repede. Numai sprijin şâ fie...
— Fir-aţi să fiţi, că era să mă
minii. Credeam că vă luaţi vorba tilneau şi în afara orelor de ser­
înapoi. De sprijin să nu vă plin- viciu. Discutau despre fazele de
geţi, c-o să-t aveţi. Numa' treaba
să meargă.
Cei doi, şefii a două echipe de
întreţinere a utilajelor de la Pre-
paraţia Pelrila, şi-au sirins nuini-
le şi s-au despărţit. A plecai fie­
care la „ai lui". Pentru ca în ziua
următoare să poală începe lucrul,
era necesar să se sfătuiască cu to­
varăşii de muncă.
A doua zi, deşi nu stabiliseră
acest lucru, toţi au fost prezenţi cu
ur s j e r d e oră mai devreme, lo­
sif Hogh a făcut repartizarea oa-
'" ’S I ¦¦ ¦
° Reducerea Consumurilor
specifice — cale sigură spre Printre fruntaşe­
le in producţie de
obţinerea de economii la fabrica de încăl­
ţăminte „Ardelea­
(pag. 2-a) ; na“ din Alba lulia
se numără şi ric-
0 T inerilor m em bri şi c a n ­ tuitoarele Maria Io-
nescu, Ghiţa Bildea
didaţi de partid — sprijin şi Rozalia Giurgiu.
Lunar ele îşi depă­
deosebit (pa?- 3-a);
• C onlerinţa de la G eneva
( ş e d i n ţ a d in 21 m a i )
Sîmbătă 23 mai 1959 4 pagini 20 bani pag. 4-a) ;
şesc sarcinile de
plan cu 12—20 la
In V a le a Jiului Cu planul lunar îndeplinit sulă, iar caliiaiea
produselor lucrate
de aceste muncitoa­
secţia de tîm plărie a întreprinde­ cutarea lucrărilor, angajam entul re, este întotdeauna
bună.
rii „1 M a i“ din D eva a o b ţin u t a fost îndeplinit cu succes. Co­ In f o to ' Cele
în ultim ul tim p rezultate deose­ lectivul de m u n cito ri de la sec­ trei muncitoare frun­
bite în procesul de producţie. ţia tîm plărie a întreprinderii taşe după termina­
„1- M a i “ ş i- a r e a l i z a t la 21 m a i rea lucrului.
In m om entul de faţă m uncito­ p lan u l în p ro p o rţie de 102 la
rii de aici ex ecu tă m o b ilier p e n ­
tru hotelul „D acia“ din Deva, sută. <S* & & & & »
ca mese, noptiere, precum şi m o­ La obţinerea acestui succes au
sarcinile trasate de Conjerinţa regională de partid. bilă de bucătărie pentru comerţ.
D upă ce în luna aprilie colec­ contribuit în mod deosebit tîm-
tivul atelierului şi-a realizat pla­
randament pe exploatare de 1,024 tone mai inclusiv, din abatajele minei an nul în proporţie de 120 la sută, plarii L adislau Giopo, Andrei
cărbune pe post. Astfel s-an încadrat fost extrase cu 260 tone de cărbune el s-a a n g a ja t ca nici pe luna V arg a, losif Jo c şi alţii.
de pe acum în sarcina trasată de Con­ energetic mai mult decît prevedeau mai să nu se lase mai prejos.
ferinţa regională de partid. sarcinile de plan. -ViSSrS"
O rganizînd bine munca, depu-
Nici în luna mai nu s-au lăsat mai In fruntea întrecerii socialiste se si- Atenţie deosebitălucrărilor r~*n*r**r* r
prejos. Acordind o deosebită atenţie luează sectoarele II şi UI, Folosind resursele
luptei pentru sporirea randamentelor şi locale de întreţinere a culturilorI !n cinstea Zilei j
ridicării tuturor sectoarelor la nivelul Sectoare fruntaşe
celor fruntaşe, au ajuns ca ia sfîrşitul In urma unui studiu amănunţit con­ Au terminat praşîla 11-a la sfecla de zahăr i internaţionale ]
primelor două decade majoritatea sec­ Întrecerea socialistă pentru ridicarea ducerea întreprinderii de industrie lo­
toarelor să extragă cărbune peste pla­ tuturor sectoarelor miniere la nivelul cală „1 Mai“ Deva a descoperit în H arn icii colectivişti din Bobîl- Işfan, G h eo rg h e Lup şi alţii, s-a | a copilului ]
celor fruntaşe se desfăşoară cu o vie apropierea străzii Viilor din Deva un
nul lunar la zi. Pînă la data de 21 însufleţire Ia toate exploatările din Va­ mal format din piatră uşoară. Aici s-a na a u a p lic a t la tim p p r a ş ila te r m in a t şi p ra ş ila II-a Ia sfe ­ In cinstea Zilei interna- ^
lea Jiului. Aşa se face că pe zi ce tre­ deschis acum o carieră. Această pia­ ( ţionale a copilului, intre- 9
ce, noi şi noi sectoare intră în rîndu- tră, în urma unor combinaţii cu alţi I-a pe o su p rafaţă de 32 ha. cul­ cla de zahăr pe întreaga su p ra­ t prinderea cinematografică
rile acelora care extrag cărbune peste componenţi corespunzători, şi-a găsit ţ regională a organizat un -j
plan ; sectoarele care în trecut au ob­ utilitatea în construcţiile de locuinţe, tivată cu sfeclă de zahăr, floa- faţă de 6 ha. [ ciclu de filme pentru co- 9
ţinut rezultate frumoase, continuă să înlocuind foarte bine betonul armat. L pii. Aceste filme vor rula 1
şi le îmbunătăţească. De menţionat că această piatră este rea-soarelui şi cartofi. Recent, Realizări însem nate au obţinut l la 10 cinematografe din 2
mult mai uşoară şi prezintă proprietăţi j- regiune în zilele de 1, 2 9-j
Bunăoară, colectivul sectorului IV de porozitale fiind şi mult mai rezis­ ei au în cep u t să p ră şe a sc ă a şi colectiviştii din ech ip a le g u ­ l şi 3 iunie. Astfel, la cine- •)
de la mina Vulcan, trecînd peste o se­ tentă. întrebuinţarea ei se face acum ( matograful „ Progresul* din j
rie de greutăţi intimpinate la începutul cu mult succes Ia construirea blocu­ doua oară sfecla de zahăr. Pînă micolă condusă de tov. Nicolae ţ Sebeş, va rula filmul chi- 9
lunii datorită condiţiilor greie de ex­ rilor din strada Aurel Vlaicu din Deva.
ploatare, a reuşit ca după primele două ieri, 22 m ai, prin m unca sîrgu- Nicorici. Ei au p lan tat răsaduri tiezesc „Iepuraşii cei is- ^
decade din luna curentă să-şi depă­ teţi“ , la cinematograful ţ
şească cu mult sarcina de plan luna­ in cio asă a m u lto r colectivişti de roşii şi ardei pe o su p ra fa ţă „Vasile Roaitâ“ din Orăş- .j
ră la zi. Astfel, pînă la 21 mai in­ [ tie, filmul sovietic „Voca-
clusiv, el a extras 454 tone cărbune p rin tre c a re G h eo rg h e Filip, Ane- de 2,5 ha. şi au p ră şit a doua ţie", la cinematograful din j
peste plan. In acelaşi timp sectorul II [- Lonea filmul chinezesc 1
de la mina Vulcan a extras în plus ta Gubeicu, Sim ion Biriş, Ana oară v arza, tim purie.
de plan peste 400 tone de cărbune.
A
Intr-o comună complect colectivizată
In cele 6 gospodării colective tate pentru în treţinerea la tim p
din satele com unei B aia de Griş a culturilor. Zilele trecute, în
se desfăşoară o rodnică activi- toate gospodăriile colective din
com ună, s-a term inat plivitul
o v ăzu lu i şi prăşi'tul carto filo r şi
La mina Lupeni continuă să se afle Acţiune frum oasă a început să se aplice praşila r „Frate şi soră", iar la Si- 3
in fruntea întrecerii socialiste sectorul I-a la porum b. P în ă ieri, 22
I B — sector de tineret — care pînă D e p u t a t u l A r o n G o s t e a —- p re - î m p r e u n ă c u î n c ă 4 m e m b r i ’d in m ai, în gospodăriile colective meria, filmul „Un dar îna- '
ta 21 mai a extras peste plan mal [ ripat“ . De asemenea, la j
l Deva, după filmul „Soarta -j
mul 1 de 1.30(Mone cărbune cocsiftca- ş e d i n ţ e l e c o m i t e t u l u i d e c e t ă ţ e n i c o m ite t, a m o b i l i z a t c e t ă ţ e n i i d in „ S t e a g u l r o ş u “ d in G a r a c i şi ( toboşarului", vor continua )
bil, urmat de sectorul 1 A cu o depă­ d in c i r c u m s c r i p ţ i a c o m u n a l ă n r . c i r c u m s c r i p ţ i e la s c o a t e r e a şi „ 6 M a r t i e “ B a i a d e G r iş s -a t să ruleze la matineu fii- 9
şire de peste 750 tone. 10 B e r th e lo t ( s a t u l G ă u r i c e a ) , t r a n s p o r t a r e a a 15 to n e p i a t r ă şi term inat cu praşila porumbului L mele „ Frate şi soră“ şi j
10 to n e p ia tr ă de v a r p e n tru c o n ­
Na?i',4cJfle-tişor; să Ă&fţezi .mine­ s t r u i r e a c ă m i n u l u i c u l t u r a l , 15 pe to ată su p rafaţa în săm înţată, [ „Isprăvile clrlionţatului“ . j
reu!, mai ales cind găseşti, lao­ tone piatră pentru construirea
laltă siderită, lin io iiită şt,,, steril. Colective harnice g rajd u lu i destinat gospodăriei a- de 23 şi re sp e c tiv 19 h e c ta re . t. Pe marginea multora 9
Comunista Oeorgeia Nichitd, de la gricole colective din satul G ă u ­
staţia de sortare — Teliiic, este ricea. Cetăţenii din aceeaşi cir­ Succese însem nate au obţinut - din filmele ce rulează în ]
însă de altă părere. „Dacă-ţt cum scripţie au reparat cuptorul, L această săptămînă, se vor j
place să munceşti, dacă minereul, de a rs v a ru l şi au tă ia t 5 m.c.
sub orice formă ar fi el, îţi este In gama materialelor de construcţii, muncitori de la fabrica de cărămidă şi colectiviştii din G.A.C. „H o- ( organiza simpozioane. La )
bine cunoscut, totul e simplu“ — cărămida ocupă locul cel mai impor­ din Bricaz, care, pe aprilie, deşi a în­ lemne de foc pentru arsul v a ru ­
spune ca. tant. De aceea, producătorii ei din în­ ceput lucrul la jumătatea lunii, din lui. ria“ din Ţebea, care au prăşit t cinematograful „Victoria" j
treprinderile de industrie locală ale re­ cauza timpului nefavorabil, totuşi a reu­
In clişeu: Tovarăşa Nichita in giunii noastre depun eforturi susţinute şit să-şi realizeze şi chiar să-şi depă­ DOINA TEŞELEANU 59 ha. cu porum b şi cei din [• din Alba lulia, de pildă, ^
. pentru creşterea continuă a producţiei şească plariTil. Astfel, cele 500.000 buc. J corespondentă
cărămidă, care reprezintă planul pe a- G.A.C. „V ictoria sor.ialism ului“- ÍL zilele acestea va avea toc J
n rrn is vm rz A' X rw u L T -m v - jry rex:v.tr -TV-fl acestui material. In acest sens merită prilie, au fost realizate pînă la 25 ale
lunii, iar pînă la sfîrşitul lunii colecti­ 9
a fi subliniat efortul colectivului de t un simpozion pe marginea \
G ă ră stă u care. au p ră şit peste
fitmului sovietic „Răsfă- ^
45 ha. însăm înţaie cu această
ţatut" , ^
cultură. .i: -
vul de muncitori a mai dat peste plan
18.000 buc. cărămidă crudă. Din în­ Să prevenim Invazia
treaga cantitate produsă pe luna apri­ îndacuiuf din Colorado
menilor. Nu i-a fost greu pentru ti spune celui vinovat: „asta costă lie, primul stoc de 32.000 bucăţi a şi
fost stivuită în cuptor pentru ardere.
Muncitorii de la cele trei guri de
exploatare ale carierei se străduiesc să
asigure materia primă necesară pentru
ce poale fiecare. Pe de altă parte ori mai com pleciează: „dacă nu ca malaxorul, presa şi masa automată G îndacul din Colorado şi-a fă­ Iul de infectare fiind destul de A nalizînd felul cum s-au des­
ştia şi ca res punctele „cheie“ ale ştii să-ţi păstrezi uneltele, nu eşli să meargă fără goluri de producţie. O cui din nou apariţia în culturi­ m are este absolut necesar să se făşurat controalele de depistare
lucrării. După ce a terminat cu or­ meseriaş, ci cîrpaci atenţie deosebită se acordă aici şi do­ le de c a rto fi (?in r e g iu n e a H u n e ­ ia cele mai potrivite m ăsuri de din anul trecut, putem spune că
ganizarea, adică aproape cind sire­ zajului cu nisip pentru a se obţine o d o ara. Cu to a te că în a n u l 1958 p revenire, d escoperire şi c o m b a ­ nu toate sfaturile populare au
na a dat semnalul de începere a ? cărămidă de bună calitate. au fost găsite pentru prim a dată tere, ev itîn d u -se în acest fel, p a ­ răspuns acestei sarcini. Unele au
lucrului, fiecare om din echipă era După vreo două săplămîni din focare ale acestui d ăunător, ele gubele ce le-ar provoca culturii m anifestat o lipsă de organizare
la post. Din acea zi de început de luna mai, Anghel Nicula şi losif Rezultate bune în producţie au fost n u a u p u t u t fi c o m p l e c t d i s t r u s e cartofului. şi n e p ă s a r e n e a d m is ă . A ş a a u
aprilie, aşa au procedat in fiecare llăgh au mers din nou la secre­ obţinute şi de către muncitorii de la şi lich id ate, r ă m î n î n d a s c u n ş i în procedat sfaturile populare din
dimineaţă pînă ce au terminat lu­ fabrica de cărămidă din Miercurea păm înt parte din aceşti gîrfdaci O prim ă m ăsură necesară a comunele Tomeşti, Vaţa de Jos,
crarea. tarul de partid. Aici, planul pe luna aprilie, de 300.000 care în acest an continuă a ta ­ fi l u a t ă d e c ă t r e s f a t u r i l e p o p u ­ Sîntăm ăria-O rlea, Pojoga, Din­
bucăţi cărămidă, a fost realizat în nu­ cul. Pe lingă rezerva gîndaci- lare in a c e a stă acţiu n e, este d es­ eul M are, C ugir, D aia şi altele,
Oamenii lucrau cu multă ardoa­ — Ei, cum îi ? — i-a întrebat mai 17 zile. Dintre acestea 60.000 bu- !or răm aşi în unele parcele ale făşurarea unei intense munci de care au organizat slab controa­
re. Şi Alexandru Bodoni, şi loan secretarul. cpţi au şi fost introduse în procesul regiunii noastre încă din anul propagandă prin toate m ijloa­ lele de d e p ista re şi apoi lu c ră rile
Penu, şi Valer Toma pot fi eviden­ de ardere. De menţionat că muncitorii trecut, se m ai a d a u g ă şî g în d a - cele de care dispun : tinerea de de com batere. In zilele p ro g ra ­
ţiaţi, dar Dumitru Serdean şi Ni­ — Apăi am gătat •— a răspuns de la fabrica de cărămidă din Mier cii c a r e vor veni din re g iu n ile conferinţe la căm inele culturale, m ate pentru control au fost g ă ­
colae Spiracke, ou echipele lor, au cu justificată nundrie losif Hdgh. curea acordă o aten{ie deosebită tutu­ învecinate: Tim işoara, Oradea, Ia staţiile de radioficare, publi­ site în cîm p echipe slab in stru i­
făcut minuni, tată numai un as­ ror fazelor de fabricaţie pentru ca fie­ Cluj — regiuni în care atacul carea de articole mobiliz.atoare te, com puse din 2-3 m em bri, c a ­
pect care spune totul. — Ca aproape o lună înainte care cărămidă să corespundă Stasului este m ult mai intens. Perico- la g a z e le le de perete, o rg a n iz a ­ re nu puteau executa un control
de termen —• a complectai Anghel sub aspectul greutăţii şi calităţii. rea de dem onstraţii practice cu a ş a c u m s e c e re a fi fă c u t, f a p t
...Schimbul întii era pe sfirşiie. Nicula. ţă r a n ii m u n c ito ri, cu tin e re tu l şi care a avut urm ări negative, a-
Să mai fi fost vreo zece mimite. elevii de la şcoli despre felul supra producţiei de cartofi. D a­
Granicul ridicase o piesă mare, N. ANDRONACHE cum arată gindacu! (larvele, ouă­ torită superficialităţii cu care s-a
importantă. Aceasta trebuia mon­ le, p u p a ) şi felul cu m se c o m b a ­ lucrat şi a neglijenţei m an ifes­
tată, operaţiune care în nici un , *¦ ¦' ' ¦ : • • te el.
caz nu putea fi terminată în cele
zece minute. Dar oamenii apean 'l. .
obiceiul să na lase lucrul neier- După această acţiune de pro­ tate, focarele au fost g ăsite cu
minai. Aşa se face că deşi sirena pagandă urmează organizarea m are întîrziere, Ia întîm plare,
controalelor de depistare. Con­ fapt care a dus Ia extinderea
a sunat sfîrşitul troalele de depistare se vor or­ g în d a c ilo r şi pe a lte p arcele în ­
şutului, nici unul ganiza de către sfaturile popu­ vecinate sau la retrag erea lor în
din cei care lu­ lare c o m u n a le şi o ră ş e n e şti în pămînt, unde nu au mai putut
crau la elevator primul rînd pe echipe perm a­ fi g ă s i ţ i şi d i s t r u ş i . E s t e ş t i u t
n-au plecat. Au nente, form ate din cei m ai con­ că un focar nedepistat la tim p
stat cu toţii pînă ştiincioşi colectivişti, întovărăşiţi se e x tin d e m u lt şi se c o m b a te
(lîi l e m m t Şi nfimăi "dupa aceea şi ţă ra n i cu g o sp o d ării indivi­ m ai g re u şi cu cheltuieli m ult
au pornii către casele lor. d u a l e . A c e s te e c h i p e v o r fi r e ­ mai mari.
Cel doi şefi de brigăzi se mai in- partizate pe porţiuni de teren In acţiunea de com batere a
c u ltiv a te cu carto fi pe c a re să le g în d a c u lu i din C o lo ra d o fa c to ­
controleze ori de cîte ori se vor rul h o tărîto r îl co n stitu ie con­
lucru, despre ce trebuia făcut în p ro g ra m a aceste co n tro ale în troalele de depistare care tre­
zilele următoare / se mai şi certau cursul anului. Pe Ungă aceste buie făcute cu toată conştiincio­
din cînd în cind, în iimp ce cău­ e c h ip e , la c o n t r o a l e v o r fi a n ­ z ita te a şi r ă s p u n d e re a , m obili-
tau soluţiile cele mai bune. A doua tre n a ţi şi tinerii satelo r, în sp e ­ zîndu-se cadrele cele m ai com ­
zi porneau însă mai hoiărîţi la cial m em brii organizaţiilor U.T.M. petente pen.tru d escoperirea la
lucru şi se întreceau în a face care în an u l trecu t s-au eviden­ timp a tuturor cuiburilor de gîn-
treabă mai bună. Au şi mulle punc­ ţiat în această acţiune prin con­ daci, ouă şi larve. P e lingă dis­
te de vedere comune. Aşa, de pil­ ştiinciozitatea lor. In acţiunea trugerea gîndacului din C olora­
dă, nici unul nu admite ca unel­ de d e p is ta r e v o r fi a n tr e n a ţi ele­ do, în scopul evitării pierderilor
tele să fie prost întretinule sau vii şcolilor care în an u l 1958, cu cauzate producţiei de cartofi din
lăsate la intimplare. Dacă se in-
limpia ca vreunul din ei să găseas­ ocazia controalelor făcute, au Ing. ANDRONIC HONDOLA
că o cheie sau un ciocan puse în
altă parle decît la locul indicai, reuşit să depisteze cele mai m ul­ (Continuare în pag. 2-a)
te focare ale gîndacului din Co­
Oraşul Budapesta, capitala R. P. Ungare. Imobile de pe Calea Atţitâ *din ’Budapesta, r'éconslii uile. lorada, '