Page 7 - 1959-05
P. 7
Mr. P5? 'DRUMUE SOGUÂÉISMULUI ' Pag. 3
¦??ft.va«.^3SCtLSiysaî3OEK5ît CTnwfewremtgnwi tea
iicC@rcsi@niciî S ubredacţia vo lun ta ră din C ălan [Corespondent! * Cflimplonafol rc g iiiil «ic fotbal
f fruntaşi COLECTIV HARNIC fruntaşi Liderul în v in s
*»
i
L Derbiul campionatului regio mai simplu, cu pase pe jos, în
nal de fotbal s-a disputat dumi adîncime. Victoria lor este meri
L DE CORESPONDENT! nică la Hunedoara între echipe tată. Jucătorii din Aninoasa au
le Corvinul 11 din localitate şi făcut şi ei o partidă plăcută
E. luptînd pentru un rezultat bun.
C Minerul Aninoasa. Victoria a re Acest lucru este confirmat şi de
venit gazdelor cu scorul de 1-0
t
t Schimbul de dimineaţă a părăsit de dacţiei, este de părere că un articol turnătorul Ştempel Adolf, unul dintre
mult uzina, iar schimbul al doilea lu despre propaganda tehnică ar fi bine cei mai vechi muncitori din uzină. La
L
C
t crează de zor. Zgomotele muncii de venit. Tovarăşul Speriosu se angajea redacţie, articolul a fost apreciat şi
(0-0), prin golul înscris de Gri- raportul de cornere, favorabil
L la furnale, de la turnătorie şi din ce ză să scrie despre dragostea faţă de publicat. La turnătorie el a fost decu gorescu. Aşa cum era şi de aş lor, 23-1 !
lelalte secţii se aud în tot Călanul. meseria de turnător. Traian Ciorogaru pat şi afişat la gazeta de perete. Ti teptat jucătorii ambelor echipe
C au luptat pînă la epuizare con Deşi miza jocului a fost ma
re jucătorii ambelor echipe au
l
i Oamenii din uzină îşi văd de muncă, propune un articol despre producţia nerii au citit şi de atunci munca lor
L cei plecaţi acasă, gospodăresc, se pre de semicocs, Tovarăşul loan Popa, se s-a îmbunătăţit. struind faze mult aplaudate de dat dovadă de multă sportivi
public. Multe din situaţiile crea tate. O singură excepţie: ieşi
L gătesc să meargă la film său Ia club. cretarul comitetului de, partid, propu Mie bilanţ te s-au terminat cu şuturi pe rea huliganică a lui Predoiu
poartă dar forma bună a celor (Minerul) care l-a lovit cu capul
t Nimeni nu bănuieşte însă că la se ne să se scrie ceva din viaţa de par pe Burlacu (Corvinul II) spăr-
t doi portari — Niculescu şi Co- gîndu-i arcada, la o fază cînd
C diul comitetului de partid, un grup de tid a comuniştilor de la furnale. şereanu ca şi cele trei bare — acesta nu avea balonul. Arbi
Colectivul subredacţiei voluntare din au împiedicat mărirea scorului. trajul lui Moraru (Sebeş), a fost
Trebuie spus că Grigorescu şi
L oameni inimoşi, care trebuiau să pă Cind totul s-a hotărît, oamenii plea Călan, este unul dintre cele mai har
L răsească uzina odată cu schimbul de că spre case. Pină noaptea tîrziu, în nice. Deşi tînăr, el a reuşit să aibă
dimineaţă, mai stau de vorbă, pun la casele lor lumina stăruie în ferestre. realizări frumoase. Datorită preocupă
t
L
L cale treburi importante, îi preocupă Corespondentul se străduieşte să cu ri! tovarăşului losif Fekete, responsa
rL.. bunul mers al muncii. Oamenii aceş prindă în scris, cît mai bine, viaţa bilul subredacţiei, şi îndrumării de ca Cismaş (Corvinul II) au salvat excelent, deşi nu a fost ajutat
tia nu fac parte din conducerea uzi uzinei cu toate frăinîntările ei. re se bucură din partea comitetului de de două ori de pe linia porţii. corect: de Sîntimbreanu.
i GHEORGHE SPERIOSU nei şi hotărîrile lor nu sînt urmate de partid al uzinei, colectivul s-a mărit ANA PAŞTEANU
ordine şi dispoziţii. Ei au un fel deo Corespondenţi s crte mult în ultima vreme. In prezent, sub- gospodină — Alba Iulia Hunedorenii au jucat mai bine MARIN NEACŞU
C sebit de a ajuta mersul producţiei. Şi un arficol redacţia numără peste 30 de corespon în repriza Il-a cînd au acţionat
o fac fără să fie obligaţi: din con denţi voluntari. Putem cita pe mai corespodent
l maistru turnător la uzina ştiinţă şi din dragoste faţă de muncă. Tovarăşul Gheorghe Speriosu este strul losif Craşca, tehnicianul
Comitetul de partid al uzinei îi aju unul dintre cei mai fecunzi corespon furnalist Nicolae Pilly, mg. Ion
i ,.Victoria''-Călan tă, îi sprijină, îi îndrumă. Aceşti oa denţi ai subredacţiei din Călan. Ziua, Anciu, maistrul de schimb Ia furnale Joc di namic
t meni sînt corespondenţi voluntari ai în turnătorie, îl găseşti pretutindeni. Augustin Suciu, mecanicul Ion Udrea,
ziarului nostru. Ei formează colecti Meseria de maistru îl face să fie peste controlorul tehnic Alexandru Deak, lă
Ltc vul subredacţiei voluntare din Călan. tot. Intr-un loc dă un sfat, în altă cătuşul Traian Ciorogaru şi alţii, ca Formaţiile Minerul Vulcan şi min. 43, oaspeţii preiau condu
parte pune mîna şi arată practic cum re informează aproape zilnic redacţia Şurianul Sebeş au făcut dumi cerea pentru ca în ultimul minut
m kl OafTiertii se sfăiusesc trebuie făcută forma, controlează, crt despre frămîntările siderurgiştilor din nică o partidă bună. .tocul a fost al primei reprize gazdele să e-t
tică, îndrumă. Dar comunistul Spe Călan, despre viaţa oraşului, despre dinamic şi s-a terminat cu un re galeze prin Melinte II.
L Colectivul subredacţiei voluntare din riosu priveşte toate frămîntările colec situaţia producţiei în uzină, critică lip zultat favorabil minerilor: 4-2
Călan, se întîlneşte în mod obişnuit tivului, nu numai cu ochiul maistru surile, dau sugestii pentru îndreptare. (2-2). încă din primele minute In repriza a Il-a gazdele pun
L m m k ¦• aproape în fiecare săptămînă. La a- lui, ci şi cu cel al corespondentului minerii atacă insistent reuşind să
ceste mici consfătuiri se discută anu Subredacţia din Călan a trimis re deschidă scorul. In minutul 30 stăpînire pe joc şi reuşesc să
t iÜ '• * mite articole scrise, le îmbunătăţesc, Nu de mult el a observat că unii dacţiei ziarului nostru, de la 15 ianua oaspeţii aduc egalarea. Din a-
hotărăsc ce au de scris pentru zilele tineri nu-şi dau interesul să înveţe cît rie şi pînă în prezent, peste 150 de cest moment noi faze spectacu mai înscrie încă de două ori
C următoare. Şi aproape totdeauna, la mai bine meseria de turnător. A stat scrisori, reportaje, note critice, infor loase au loc la ambele porţi. In prin Melinte I.
C aceste consfătuiri, participă afît vete de vorbă cU ei, le-a vorbit despre fru maţii, dintre care aproape 90 s-au
ranii, cît şi corespondenţii proaspăt re museţile meseriei, dar parcă simţea publicat. DUMITRU LUCA
L crutaţi. că n-a făcut totul. Un articol publicat corespondent
în ziar ar fi mai de folos. Şi odată ce La toate locurile de muncă din uzi
C Chiar şi acum, alături de losif Fe- ideea a pus stăpînire pe el, n-a mai nă, corespondentul voluntar este pre
Iccte, losif Craşca, Gheorghe Sperio- avut linişte. A cules material, l-a triat, zent. Ziua, Ia muncă, este fruntaş.
L su, Nicolae Pilly, participă proaspeţii dar de scris parcă tot nu putea înce Seara, acasă, scrie despre realizările
corespondenţi Alexandru Dcak, Traian pe. Nu ştia ce formă să-i dea. Cum tovarăşilor săi, despre unele lipsuri.
C. Ciorogaru, loan Udrea şi alţii. Se dis să ajungă mai bine la inima tineri Şi marea satisfacţie o încearcă nu a-
cută un articol despre indicii de uti lor? Cîieva zile numai la aceasta s-a tunci cînd i se publică articolul, ci
L lizare ai volumului util al furnalelor. gîndit. Şi-a împărtăşit gîndurile şi al atunci cînd se convinge că cele scri V ic to rie în ultim ele m inute
Articolul a fost citit şi oamenii îşi tor corespondenţi voluntari. A cerut se de el, au ajutat munca, au făcut
C spun părerea. părerea maistrului Craşca, părerea res mai vie întrecerea, au înlăturat o de
C ponsabilului subredacţiei losif Fekete, ficienţă, au făcut pe un tovarăş să se
Sugestiile sînt bune şi articolul va şi a altora. Pînă la urmă, a găsit. îndrepte. Acest sentiment al datoriei
L fi îmbunătăţit. Chiar la noapte, auto Va scrie o convorbire cu un turnă Meciul disputat duminică la La reluare localnicii au avut
rul nu se va culca pînă nu-1 va re tor vîrstnic, în <jare acesta să împăr împlinite este nobil. Şi la Călan, sînt Zlatna, între formaţiile Aurul jocul la discreţie, asaltînd poar
C face. din localitate şi Corvinul III ta cu numeroase şuturi trase de
tăşească din experienţa sa, să vorbeas tot mai mulţi corespondenţi voluntari Hunedoara a satisfăcut exigen Dudaş, Rîşniţă şi Dombi
L Se discută apoi alte articole ale al ţele spectatorilor, fiind presă pe care însă portarul Buzea
C tor corespondenţi, se hotărăşte ce să care au această mare şi nobilă satis rat cu multe faze spectaculoase. (Corvinul) le prinde. In aceas
Jilli Pînă în minutul 71, cînd gaz tă repriză localnicii au ratat
L dele au marcat unicul gol al numeroase ocazii de a marca.
C IOSIF FEKETE partidei, jocul a avut un nivel Singurul gol a fost marcat de
tehnic ridicat. Din acest mo- Zlatky, în min. 71, printr-un
L ment însă oaspeţii au jucat şut puternic tras dintr-un unghi
L lăcătuş mecanic la uzina nervos, schimbînd aspectul jo- dificil. Raportul de cornere
fC I)Viotoria"-Câlan GRIGORE GOANŢA cui ui.
întreprinderea de explorări ^ 7—0 în favoarea gazdelor —1
ic \ Repriza I-a a fost echilibra
cc miniere Lupeni tă nu numai ca rezultat dar şi reflectă şi raportul de torţe do
ca joc cu toate că gazdele au
l ratat trei ocazii prin Zlatky, pe teren.
t Rîşniţă şi Dudaş.
{. GHEORGHE CÎMPEANU
t corespondent
t
L
Meci egal la Călan
se scrie în următoarele zile. Tovară că despre dragostea faţă de meserie. facţie morală. Intîlnirea dintre Victoria Gă- cători din echipa gazdă — Ni
şul losif Fekete, responsabilul subre Şi într-o seară a scris convorbirea cu GH. PAVEL lan şi Dacia Orăştie s-a termi culescu, Lăscău şi Culenco. Go
nat cu un scor de egalitate: lurile oaspeţilor au fost înscrise
2— 2 (2— 0), primul de Găină, dintr-o lovi
Unul din corespondenţii noştri voluntari In prima repriză echipa lo tură de la 16 m., iar al doilea
cală a jucat foarte bine, în
SIDONIA RUSAN scriind două goluri prin Nicu tot de Găină, după ce acesta
responsabila colectivului de redacţie lescu şi Lăscău.
l-a faultat pe Călin. Arbitrul
al staţiei de radioîicare In repriza Il-a oaspeţii intră
din li aţeo Mai bine de cinci ani, locuitorii cătuşul-ajustor Sabin Munteann a părute pînă acum In ziarul „Drumul pe teren decişi să modifice sco de centru (Fogel — Alba Iu
oraşului Simeria au ocazia să con prins gustul de a scrie şi ziarelor. socialismului", sînt mândria tovarăşu rul. Ei joacă însă dur ceea ce
state că prin staţia de radiojicare, la Din noianul de aspecte pe care le-a lui Munteann. Şi, nu sînt puţine a- RUSALIN BALŞAN duce la accidentarea a trei ju- lia) a acordat gol cu toate că
ora locală, se transmit emisiuni deo găsit în munca sa strîns legată de ceste articole ce reprezintă rodul unei responsabilul bibliotecii raionale
sebit de interesante, legate de munca teren, tovarăşul Munteann a ales pe munci perseverente, dragostea şi ela arbitrul de tuşe a semnalat
Petroşani
fault. L STOICA
corespondent
şi viaţa locuitorilor acestui oraş. cele mai interesante şi sugestive, le-a aş nul unui om conştiincios, minat de Uriîrea Alba iuSîa a Imcs* m al bâsie
Nu i-a fost chiar uşor responsabi ternut pe hîrtie şi le-a trimis ziarelor. dorinţa de a sprijini, prin cuvîntul
lului colectivului de redacţie al emi Din 1957, corespondentul voluntar tipărit, transformarea măreaţă a pa Intîlnirea dintre Corvinul De forma bună a apărătorilor Csi-
siunilor locale din Simeria să facă Sabin Muriieami scrie şi ziarului no triei noastre în drumul' ei spre so va şi Unirea Alba Iulia, dispu kos şi Sebastian, precum şi a
din aceste emisiuni adevărate forme stru. Incepmd de la articolele pri cialism. tată pe stadionul „Cetate“ din portarului Junea i-a salvat de la
de educare şi de mobilizare a oame vind activitatea organizaţiilor de bază Printre sutele de corespondenţi vo Deva, a luat sfîrşit cu un scor înfrîngere.
ÄÜ nilor muncii pentru realizarea şi de din complexul C.F.R., pină la mate luntari ai ziarului nostru se numără a lb : 0—0 deşi Unirea putea fi ¦ir
păşirea sarcinilor din producţie, de a rialele legate de realizarea planului şi comunistul Sabin Munteann din învingătoare întrucît a jucat
Celelalte întîlniri disputate
'W ¦ ^ combate prin rubrica „Moş Urzică de producţie în întreprinderile simerie- Simeria. Aportul lui. este cu atît mai mai legat cu pase pe jos şi în în cadrul campionatului regio
‘vv>aT-.- . : .vÍ.sxikxH•• •R‘vtBfvfSi-,S. B • povesteşte" lipsurile ce se mai ivesc ne, articole critice, reportaje („Loco însemnat, dacă ţinem seama că în adîncime. nal de fotbal s-au terminat cu
in aclivitatea unităţilor socialiste din motiva e gata de plecare", „Cei trei jurul subredacţiei voluntare din Si următoarele rezultate:
Simeria. Dar, iov. Sabin Munteunu, factori poştali”, „O meserie de bază meria a antrenat mai mulţi cores Cît priveşte pe deveni aceş
Dinamo Orăştie — Metalul
tia au prestat duminică un joc Cugir 2—0 ; Victoria Haţeg
responsabilul colectivului de redacţie, şi altele ajutătoare", ele.), subiecte pondenţi, care, la rindul lor, scriu
a ştiut să antreneze in această ac luate din viaţa gospodăriilor agricole cu încredere ziarului. confuz. Putem spune că numai Parîngul Loriea 0—3.
IU tivitate oameni inimoşi şi pricepuţi, colective („O gospodărie colectivă în — Este o. cinste pentru mine de Clasamentul campionatului regional
a cerut din timp ajutorul comitetu plină dezvoltare" ele.) şi pînă la nu a fi corespondentul unui ziar comu
^ ! ARON FURCA lui orăşenesc de partid şi a organi meroasele grupaje de informaţii — in nist — ne spunea în aceste zile to Minerul Aninoasa 20 15 1 4 43: 18 31
zaţiilor de masă, cu ajutorul cărora clusiv sportive, alcătuiesc genurile de varăşul Sabin Munteann. Mă anga Dacia Orăştie 20 13 3 4 43: 19 29
lăcătuş la expolatarea minieră a cuprins în programele locale, cele materiale pe care corespondentul no jez cu ocazia zilei de 5 Mai — Ziua Corvinul Deva 20 11 6 3 34: 15 28
Gliei ar mai diverse aspecte ale muncii. stru voluntar, iov. S. Munteann, le-a presei comuniste — să trimit ziaru Corvinul II Hunedoara 20 12 2 6 40:28 26
folosit cu succes în activitatea sa. lui articole mai multe şi mai bune. Parîngul Lonea 20 12 1 7 40: 18 25
Aici, prin materialele adunate şi Unirea Alba 19 10 3 6 34:21 23
prelucrate pentru emisiunile locale, lă- Colecţia de articole proprii — a- GH. L.
opocct rsoevocxxxaacxştxxiaBocQixxioQaoQooo ooooooocooctsaoaooooacoGQcaocoopoociXicçooooooops JOooQosaçcGCaQOooçooccooc Minerul Vulcan 19 8 5 6 29:27 21
Metalul Cugir 20 8 2 10 32: 39 18
„ ZI SU A P R E S E Şedinţele operative Corvinul III Hunedoara 20 6 4 10 27:28 16
COM UNISTE Victoria Călan 20 6 4 10 26:37 16
Dinamo Orăştie 20 6 3 11 28:46 15
Şurianul Sebeş 20 5 4 11 28:35 14
(Urmare din pag. l-a) Un rol important îl are pre să se (ină la locul de muncă Aurul Zlatna 20 5 4 11 22:38 f4
sa în răspîndirea experienţei Victoria Haţeg 20 0 2 18 10:67 2
sei noastre să militeze pentru înaintate în toate domeniile vie Pe şantierele de construcţie, muncitorii, avînd astfel posibi decît locul de muncă, care pu k
traducerea în viaţă a sarcini ţii. In acelaşi timp, presa este întregul flux tehnologic se des litatea de a cunoaşte şi extinde ne în faţa tuturor, probleme
lor ce izvorăsc din documentele chemată să îndrepte focul cri făşoară pe baza unei planificări o serie de metode noi legate de practice de interes general. Clasamentul s-a întocmii pe baza rezultatelor înregistrate pe teren în,
plenarei G.C. al P.M.R. din no ticii împotriva a tot ce frînează operative. Felul cum sînt reali creşterea producţiei şi producti etapa de duminică precum şi pe baza hoiărîrii comisiei regionale de fotbal
iembrie 1958. Sarcinile stabilite mersul nostru înainte spre so zate obiectivele prevăzute în a- vităţii muncii. De asemenea, fo Asemenea neajunsuri, se ma conform căreia jocul disputat în tur între Parîngul Lonea şi Corvinul U
de Conferinţa regională de par cialism. ceastă planificare, se analizează losirea unui astfel de stil de nifestă şi pe şantierul nostru. Hunedoara se reomologhează cu rezultatul de pe ieren: 4—0 in favoarea,
tid în lumina acestor documen în şedinţele operative care, de muncă este. mult mai util şi Aici, şedinţele operative se ţin echipei Parîngul Lonea. De asemenea, rezultatul jocului dintre Unirea Alba
te deschid un larg cîinp de ac Aceste sarcini pot fi îndepli obicei, se ţin odată pe săptămî prin faptul că face să crească în fiecare luni ia orele 17 — şi Minerul Vulcan, disputat in tur, se anulează, urmînd ca rejucarea a-
tivitate ziarelor locale, gazete nite în măsura în care redac nă. In aceste şedinţe se poate cointeresarea muncitorilor în deci la o oră şi jumătate după cesiuia să aibă loc în 28 mai, la Alba Iulia.
lor de perete şi* staţiilor de ra- ţiile vor şti să atragă în jurul constata în ce stadiu se află lu terminarea programului. Acest
dioficare din regiunea noastră. lor un număr cît mai mare de crările şi se stabilesc noi măsuri A A .A / lucru duce la irosirea de timp, CATEGORIA C ILA IF#Ylffi^lL
Este necesar să se acorde mai colaboratori şi corespondenţi tehnico-organizatorice menite să fără a se stabili măsurile efica Aurul Brad continuă seria victoriilor
multă grijă tratării cu compe voluntari din rîndul muncitori ducă la intensificarea muncii. Scrisori de pe şanfier ce în vederea intensificării mun
tenţă a problemelor privind lor, tehnicienilor şi inginerilor, cii pe şantier. De asemenea, prin Dumincă stadionul din Gura- nit din urmă ridică - scorul la
creşterea productivităţii muncii, al ţăranilor muncitori şi inte Din păcate însă, pe multe realizarea sarcinilor de produc faptul că aceste şedinţe se ţin barza a găzduit întîlnirea de 2—0. In min. 85 Turcanu (Oţe
reducerii preţului de cost, creş lectualilor, precum şi din rîn şantiere şedinţele operative se ţie prin lărgirea orizontului lor în birouri şi nu la locurile de fotbal dintre echipele din cate lul) opreşte mingea cu mîna în
terii rentabilităţii întreprinde- dul activiştilor de partid, de stat ţin în birouri, iar în ele se dis profesional. muncă, face ca evoluţia lucră goria G Aurul Brad şi Metalul careu iar Murzacu transformă
şi ai organizaţiilor de masă. cută un amalgam de probleme rilor să nu se cunoască în mod Oţelul Roşu. Pregătită excep impecabil (3—0). In min. 86
lor, realizării de economii. care nu au nici o contigenţă cu La asemenea şedinţe operati temeinic. Este timpul deci ca şi ţional, echipa Aurul şi-a adju Titel şi în min. 87 Schir reduc
Sarcini importante revin pre Presa noastră este o luptă stilul de muncă operativ. Mult ve, toate cadrele tehnice trebuie pe şantierul nostru cadrele teh decat victoria, învingînd liderul scorul la 3—2. Rezultatul final
sei şi gazetelor de perete din toare înflăcărată pentru pace, mai indicat este ca şefii de şan să îndrume pe muncitori în a seriei cu scorul de 4—2 (1—0). este pecetluit de Dănciulescu,
regiune în tratarea problemelor pentru colaborare internaţiona tiere, împreună cu meşterii, şe cunoaşte concret indicii de plan nice şi conducerea să treacă la în' min. 88.
agriculturii. .In tratarea proble lă, pentru prietenie între ţările fii de echipe şi cei de brigăzi să ce le revin, pentru ca aceştia, Ia Meciul începe în nota de do
melor privind transformarea so analizeze la punctul de lucru rîndul lor, să poată contribui folosirea unui stil de muncă minare a echipei Aurul. Scorul M. SUSAN
cialistă a agriculturii este nece socialiste în frunte cu Uniunea felul cum decurge munca, orga mai mult la îmbunătăţirea teh este deschis în min. 42: Manea
sar să se acorde o atenţie deo Sovietică. nizarea locului de muncă nece nologiei şi organizarea lucrului mai operativ şi să ţină mai mult este faultat iar arbitrul acordă corespondent
sebită problemelor privind întă sarul de materiale şi alte pro dat spre execuţie. Desigur că lovitură liberă de la 18 m .; e-
rirea, consolidarea şi dezvolta Sarcinile care stau în faţa bleme vitale momentului în exe cei patru pereţi ai biroului, cu legătura cu muncitorii, pentru ca xecută Voinescu, mingea, res ¦k
rea unităţilor socialiste existen cuţie. Trebuie spus că prin folo toate că adăpostesc un număr pinsă de un apărător, ajunge la
te ca ele să devină un exemplu presei noastre sînt sarcini de mare de cadre tehnice, nu inspi lucrările încredinţate să fie ter Petreanu, care înscrie: 1—0. Intîlnirea dintre C.F.R. Si
viu pentru restul ţărănimii mun- sirea acestui sistem operativ se ră cu nimic mai mult organiza In min. 62 Murzacu deschide pe meria şi Flacăra Tg. Jiu s-a
»itoare, demonstrînd concret su mare răspundere. Datoria orga minate la timp, de bună calitate Manea, care trage la poartă, terminat la egalitate: 1—1
perioritatea sectorului sgeia- va realiza o mai bună legătură rea şi operativitatea lucrărilor portarul respinge iar Şleth ve (0—1), iar cea dintre U.M. Gu-
nizaţiilor de partid, a sfaturilor şi Ia un preţ de cost cît mal scă gir şi Indagrara Arad a luat
iisb a corpului tehnico-inginereşc cu zut. sfîrsi’t cu un scor alb: 0—0.
populare, a masei largi de oa
ing. IOAN GIURGIU
meni ai muncii este de a o
grupul de şantiere T.R.C.L.5L
sprijini în ducerea la îndepli-
nr. 4 — Cugir
liirg a; acestor, Sarcini.;