Page 70 - 1959-05

Pag. 2 DRII&&& m mm m v w î ¦r

Wr. 1373

«aseMBEMBIB O iniţiativă Să prevenim invazia
ri 11 • rrUf- X~JIiHmmyj........................ fţrssSdasso^» ¦
frum oasă

Mmm consumupilop specifice - Recent, din iniţiativa organi­ gîndacului din Colorado
zaţiei de bază U.T.M. şi cu
cile sigura spre obţinerea de economii sprijinul sfatului popular comu­ Echipa de zidari (Ormare din pag. l-a ) c o n tro a le v o r ti a n u n ţa te im e­
nal s-a organizat în sala cămi­ şamotori condusă diat sfaturilor populare care vor
Cele m ai m ari pricina izolaţiei nului cultural din Gurasada un de comunistul lo m regiunea noastră, se îm piedică lua m ăsuri urgente de com bate­
program artistic urmai de horă Cernatoni de la în acelaşi tim p ră sp în d ire a lui re cu substanţe chimice.
econom ii le va Ing. ION IONIŢĂ proaste. D in a- ţărănească. Fondurile obţinute termocentrala Gu- în regiunile învecinate, m ari cul­
cu această ocazie au fost văr­ rabarza a terminai tivatoare de cartofi (regiunile Com baterea cu substanţe chimi­
realiza acel co­ energetic şef la preparaţla ceastă c a u z ă , sate în contul festivalului tine­ repararea unui ca­ S ta Un şi A u to n o m ă M a g h ia r ă ) . ce se va face în felul u r m ă to r :
lectiv de m uncă pierderile de e- retului. De data aceasta, orga­ zan cu două zile toate parcelele cultivate cu car-
care va reuşi P etr ila nergie erau exa­ nizatorii au primit un însemnat înainte de termen. Pe lîngă sectorul colectivist- toîi, roşii, ardei, v inete şi tu tu n
ajutor din partea fanfarei ţără­ copperaftlst, în reg iu n ea noastră, se vor stropi pe o rază de 500
să descopere şi gerat de mari. neşti locale, recent reorganizată IN FOTO: To­ sectorul gospodăriilor agricole m. în ju ru l focarului cu o so­
de către căminul cultural. varăşul loan Cer­ de stat deţine m ari supraleţe luţie form ată din em ulsie De-
să v a lo rific e to a te re z e rv e le in* In u r m a în lo c u irii c a b lu rilo r nutoni (jo s) îm­ cultivate cu cartofi care sînt ex­ tox 1 la sută, folosind în m edie
Tot cu ocazia acestei acţiuni, puse atacului. Pentru preveni­ la ha. 8 kg. em ulsie concentra­
terne existente în întreprindere, neco resp u n zăto are, aceste pier- comisia de femei din Gurasada preună cu ceilalţi rea Iui, co n d u cerile g o sp o d ă rii­ tă. Stropirea se va face din a-
a organizat o tombolă. Fondu­ lor agricole de stat vor organi­ bundenţă, îm băind bine toate tu­
care va şti să gospodărească deri s-au redus foarte mult. rile obţinute de la tombolă sînt doi membri ai bri­ za echipe perm anente de control fele cu cartofi. D upă două s ă p tă ­
destinate cumpărării de cadouri găzii. form ate din m uncitorii gospodă­ mîni de la acest tratam en t stro­
cu grijă cel m ai neînsem nat A r fi g re şit d acă ci­ pentru copiii din Gurasada, cu riilor şi din agronom i, care în pirea se repetă cu aceeaşi solu­
ocazia zilei de l Iunie — Ziua zilele program ate să poată efec­ ţie şi în a ceeaşi d o ză şi s u p r a ­
m aterial. neva din colectivul nostru ar internaţională a copilului. tua un control riguros. De ase­ faţă sau se poate înlocui cu o
m enea, ia secţiile G.A.S. vor tre­ prăfuire cu praf Detox (35 kg.
C o le c tiv u l n o s t r u a r e u ş i t s ă î n c l i n a s ă c r e a d ă c ă n u m a i a* La reuşita acţiunilor au con­ bui să fie a sig u ra te su b stan ţele praf fa ha..).
tribuit toţi membrii fanfarei ţă­ şi a p a ra te le n e cesare p e n tru a
econom isească în patru luni vem posibilităţi de reducere a răneşti din Gurasada, cît şi to­ se putea interveni de urgenţă A tît su b sta n ţe le cît şi a p a r a ­
varăşii Augustin Andrică, Adrian în cazul depistării focarelor. t e l e n e c e s a r e c o m b a t e r i i , v o r fi
su m a de 1.155.000 lei. D in a- co n su m u rilo r de en erg ie şi deci Ilaida, Maria Flaida, Doina prim ite de cultivatori în m od
Certejan şi alţii. Pe întreaga regiune prim ul g ra tu it de Ia sfaturile popu­
ceastă sum ă, aproape 120.000 de obţinere a noi econom ii. In control de depistare se va tace lare com unale. Gospodăriile a-
V, DOBROTA mîine 24 m ai. înainte de înce­ gricole colective şi în to v ărăşirile
lei s-au obţinut ca u rm are a re- u rm a discuţiilor av u te cu m aiş- perea controlului, fiecare echipă agricole, care deţin mari supra­
corespondentă (co m p u să din 8-10 o am en i), va feţe cultivate cu cartofi, pot în­
ducerii c o n su m u lu i de energie, trii şi m u n cito rii n o ştri, a m e- fi i n s tr u ită d e te h n ic ia n u l a g r i ­ cheia contracte cu S.M.T.-u!
col com unal, despre felul cum se pentru executarea lucrărilor de
La acest rezultat am aju n s în laborat un plan de m ăsuri care va lucra, cum arată dăunătorul com batere a gîndacufui din Co­
etc. Fiecare echipă va avea a su ­ lorado, unităţi care dispun de
urm a unei intense preocupări, urm ăreşte tocm ai acest scop. p ra sa s tic lu ţe cu a p ă şi sare, m a ş in i d e m a r e p r o d u c tiv ita te şi
cu a p ă şi form ol, cu b e n z in ă cu c a re cheltuielile de stropit şi
Iată o parte din m ăsurile care La întreprinderea noastră, sau petrol în care se vor aduna prăfuit se reduc mult.
toţi gîndacii, larvele, ouăle sau
ne-au condus la succes. preparaţir. Petrila, unul dintre pupele de Colorado găsite. Con­ In acest an, deşi condiţiile de
trolul se va face la toate parce­ clim ă nu au fost cele mai favo­
In sistem ul nostru energetic c o n su m a to rii principali' îl con- lele cultivate cu cartofi, roşii, a r­ rabile pentru apariţia acestui gîn-
avem încă trasee de aer corn- dei, vinete şi tutun, verificînd a- dac, to tu şi el a fost g ă s it pînă în
prim at necorespunzătoare, iar stituie pom pele de apă de cir- m ănunţit tufă cu tufă, pe am be­ prezent în m ulte localităţi. P în ă
pe alocuri, chiar conducte le feţe ale frunzelor pentru â acum s-au depistat focare de
m oarte. Aşa că o prim ă mă- culaţie. S-a c o n statat că ele se vedea dacă există sau nu gîndac în c o m u n e le : Sălciva,
sură a fost revizuirea reţelei de dăunătorul respectiv. Fiecărui Pojoga, C ărm ăzineşti, Burjuc,
ăer com prim at, înlocuirea por- funcţionează neraţional. De a- ^D I N A C T I V I T A T E A m em bru al echipei i se va rep ar­ V orţa, L ăpuşnic, G u ra s a d a şi a l­
ţiunilor necorespunzătoare şi unei gazete de perete fruntaşă tiza spre control pentru cele tele. Acţiunea de com batere a
scoaterea din circuit a porţiu- ceea un grup de m uncitori în 6-8 ore de m u n că în ziua re s ­ gîndacului din Colorado fiind o
nilor inutile. De fapt, această pectivă, cel m ult 0,4-0,5 ha. c a r­ a c ţiu n e de p ro p o rţii m a ri şi de
acţiu n e înGă n -am încheiat-o, frunte cu m aistrul Rudolf Kei- tofi. P en tru verificare, fiecare im p o rta n ţă p rim o rd ia lă în s a l­
aşa că m ai avem suficiente po­ parcelă cu cartofi v a avea la v area producţiilor la culturile
sibilităţi de a ob'ţine econom ii. h n g pregăteşte o instalaţie de c a p ă tu l ei o tă b liţă pe c a re v a m enţionate, e necesar să-şi dea
fi s c r i s n u m e l e şi p r o n u m e l e p r o ­ concursul toate organizaţiile de
Consum ul de energie electri­ sem nalizare comună, care va prietarului. s ta t şi o rg a n iz a ţiile econom ice.
că era m ult prea m are şi m un­
citorii noştri au sezisat acest ridica^ a tît fu n cţio n area p'ompe- In afară de cefe patru con­ In p e rio a d a de atac, şi a n u ­
lucru. Ei au observat că dato- troale de depistare care se vor m e în lu n ile m a i, iu n ie, iulie şi
rită funcţionării unor utilaje cu l°r> Şi a e l e v a t o a r e l o r de In cadrul concursului între interesant, fac ca aGeastă g a ­ zate în acest an de către m ina face de către echipele organizate august, organele sfaturilor popu­
gazetele de perete din V alea zetă de perete să fie citită de Petrila. In articol se subliniază de sfaturile populare de echipele la re ra io n a le , o ră şe n e şti şi co­
cărbune brut. In caz de func­ Jiului, organizat de ziarul m asa largă a muncitorilor, teh­ im portanţa reducerii continue a de tin eret şi elevii şcolilor, fieca­ m unale, vor trebui să ducă în
„Steagul roşu“ din Petroşani, nicienilor, inginerilor de la m i­ preţului de cost şi se a ra tă ca­ re cultivator, cu ocazia praşilelor rînduî cultivatorilor de cartofi o
ţionare anorm ală a unuia din­ gazeta de perete de la m ina nă. Astfel, gazeta de perete a re sînt căile de urm at în aceas­ ce Ie v a e x e c u ta , v a v e rifica d a ­ s u s ţ i n u t ă m u n c ă de l ă m u r ir e şi
P etrila a cucerit prem iul II. devenit un preţios m ijloc al tă direcţie. că nu cum va i-a ap ăru t în cul­ de clarificare a tuturor proble­
tre aceste utilaje, instalaţia va Citind ediţiile ap ăru te la a- m uncii politice de m asă desfă­ tură gîndacul din Colorado. Fo­ m elor legate de această acţiu­
ceastă gazetă, văzînd aspectul şu rată de org an izaţia de partid, Alte două m ateriale vorbesc carele d ep istate atît în zilele ne. D at fiind pagubele m ari pro­
sem naliza, astfel că vor putea ei în g rijit, a tr ă g ă to r , oricine îşi un m ijloc eficace de în lătu rare despre îm plinirea a 38 de ani c o n tro a le lo r cît şi în tre a ceste duse de acest duşm an al cul­
poate da seam a că premiul ob­ a lipsurilor, de popularizare a de la înfiinţarea P.G.R. şi des­ turilor de cartofi, ajungînd u-
fi lu a te m ă su ri im ediate. ţinut este pe deplin m eritat. m etodelor înaintate de m uncă. pre 9 mai Ziua victoriei. Scrise
com petent, aceste articole, deşi neori p în ă la c o m p ro ­
Faptul că sectoarele întreprin- Colectivul de redacţie al g a ­ U ltim a ediţie a gazetei de pe­ nu sînt legate direct de activi­ m iterea întregii pro­
derii noastre au respectat cu zetei de perete „C ărbunele p ă­ rete „Cărbunele păcii“ cuprin­ tatea m inei, sînt bine venite şi ducţii, este de dato­
stricteţe program ul de aplatiza- cii“ de la m ina P etrila (res­ de un num ăr de' 6 articole. P a ­ arată preocuparea colectivului ria fiecărui cultiva­
ponsabilă tov. Irina Sîrbu) şi-a tru din aceste articole tratează de redacţie de a da gazetei de tor să participe efec­
debit redus, num ărul orelor de re a curbei de sarcină, a con- îm bunătăţit sim ţitor activitatea, aspecte din activitatea minei. Ce perete un caracter m ultilateral, tiv la lucrările de de­
m unceşte cu sim ţ de răsp u n d e­ cuprind aceste articole ? Intr-u­ atră g ă to r, cît m ai viu. p ista re şi co m b atere
funcţionare era prea m are şi ca tribuit într-o m are m ăsu ră la re, cu m ultă tra g e re de inim ă nui din ele se vorbeşte despre cu substanţe chimice
pentru ca gazeta de perete să-şi m obilizarea întregului colectiv Pentru a obţine noi succese a gîndacului din Co­
u rm are se consum a m ultă ener- reducerea consum ului de en er­ poată îndeplini rolul ce-i revine, al minei la lupta pentru înde­ lorado, co n tribuind în
de a fi o g lin d ă a p re o c u p ă ri­ plinirea angajam entelor luate acest fel la obţinerea
gie. De aceea, s-a h o tărît să se gie electrică. E le au lu at m ă ­ lor colectivului minei. în întrecerea socialistă. Se a ra ­ unor producţii sporite
tă re z u ltatele o b ţin u te pînă în de cartofi la ha.
execute m ă su răto ri repetate în suri ca utilajele lor să lucreze Grijă deosebită pentru prezent, se evidenţiază sectorul
conţinutul articolelor II care este fruntaş pe mină, De felul cum o rg a­
vederea determ inării ou sufi­ tot tim pul cu debite norm ale. sînt popularizate grupele m inie­ nele sfaturilor popu­
Preocuparea cea mai de sea­ re c a re ' au " c e le ' fhăî ’ m a'rî" siîc-' lare vor reuşi să or­
cientă precizie a locurilor unde Ţinînd seam a că întregul no­ mă a colectivului de redacţie cese. Totodată, m aterialul cu­ ganizeze controalele
este ca fiecare ediţie a gazetei prinde şi sarcinile concrete ce de d e p is ta re şi de c o n ­
utilajele ar putea lucra cu un stru colectiv luptă pe toate căile de perete să conţină m ateriale revin m inei P e trila pentru a se ştiinciozitatea cu ca­
strîns legate de problem ele de putea m enţine printre minele
debit sporit (cît m ai aproape de pentru a obţine cît m ai m ulte !»producţie, cu un con ţin u t m o ­ fruntaşe din V alea Jiului, pen­ Rezultatele bune obţinute de
bilizator. Prin articolele publi­ tru a-şi îndeplini cu cinste an ­ gazeta de perete de la m ina P e ­
cel nom inal). Gum era de a ş ­ econom ii, sînt sigur că a n g a ja ­ cate se popularizează rezulta­ gajam entele luate. trila se datoresc în prim ul rînd
tele pozitive ale m uncii sectoa­ faptului că colectivul de redac­
teptat, s-au obţinut frum oase m entul luat prin răspunsul dat relor m inei, se dau aspecte din U n alt articol intitulat „Sec­ ţie a reuşit să-şi form eze un
m unca g ru p elo r de m ineri şi se torul IV trebuie să ajungă p rin­ grup de colaboratori şi dispu­
e c o n o m ii p rin a p lic a r e a ace ste i la' c h e m a r e a c e lo r 8 î n t r e p r i n ­ critică totodată aspectele n eg a­ tre colectivele fruntaşe“ — ar­ ne de o reţea larg ă de cores-
tive. ticol scris de tov. N icolae Ni- ' ponde'nţî cu ajtrtonTU căfbra ptfa-“
m ăsuri. deri din C apitală de sectoarele corici, şeful exploatării m iniere te să scoată la tim p şi în bune
P e lîngă celelalte articole ca­ P etrila — cuprinde o scurtă a- condiţiuni ediţiile gazetei.
O parte din instalaţia de la ­ carbonifere din V alea Jiului, re tratează problem ele concrete naliză a cauzelor care au făcut
din ac tiv ita te a m inei — şi care ca acest secto r să ră m în ă în
m in a era n e c o re sp u n z ă to a re din va fi depăşit. precum pănesc în orice ediţie —1 urm ă, indieîndu-se m ăsurile ce
gazeta de perete conţine şi m a­ trebuie să fie luate de conduce­
m -- teriale im portante cu caracter rea sectorului pentru ca sarci­
general, legate de diferite eve­ nile de plan să fie îndeplinite.
Sesiunea Sfatului popular din Calam nim ente de seam ă, interne sau P en tru a îm bu n ătăţi şi mai
externe. In teresan t de u rm ărit este şi m ult activitatea gazetei de pe­
Recent a avut loc a 12-a sesiune a unii deputaţi ai Sfatului popular Gă­ articolul în care se arată situ a­ rete de la m ina P etrila, pentru
Sfatului popular din Gălan, la care lan' nu s-au străduit să mobilizeze pe V arietatea m aterialelor pu­ ţia reducerii preţului de cost al a-i m ări eficacitatea, a o face
au participat, pe lîngă deputaţii sfa­ colectivişti şi întovărăşiţi pentru înde­ blicate. conţinutul lor bogat, cărbunelui şi economiile reali- şi m ai a tra c tiv ă , ar fi bine d a ­
tului. şi consiliile de conducere ale plinirea întocmai a sarcinilor din cam­ că colectivul de redacţie ar da
gospodăriilor agricole colective, înto­ pania agricolă de primăvară şi pen­ o mai m are atenţie folosirii ca­
vărăşirilor şl fruntaşi în agricultură. tru întreţinerea culturilor. ricaturilor în com baterea aspec­
telor negative.
Sesiunea a dezbătut pe larg şi ă Planul de măsuri aprobat prevede
aprobat planul cu privire la campa­ sarcini concrete pentru fiecare deputat, M ergînd pe drum ul început,
nia agricolă de vară cît şi mă­ activizarea comisiilor permanente în cu sig u ran ţă că gazeta de pe­
surile politico-organizatorice care se scopul desfăşurării în bune condiţii rete de la m ina Petrila se va
vor lua pentru întărirea şi consolida­ a campaniei agricole de vară. S-au m enţine printre gazetele frun­
rea gospodăriilor agricole colective stabilit apoi măsuri pentru ca gospo­ taşe şi îşi va aduce o co n trib u ­
din satele Batiz, Strei, Gălănu Mic, dăriile colective să treacă la constru­
ţie din ce în ce m ai m are la
şi a întovărăşirilor de pe raza comu­ irea de grajduri pentru vite, organiza­
m obilizarea m inerilor pentru în­
nei Gălan. rea muncilor voluntare pentru prote­
Referatul prezentat îri sesiune a ară­ deplinirea sarcinilor puse în fa­
jarea culturilor etc.
tat că pe lîngă succesele obţinute de ţa lor de construirea socialis­
GH. SPERIOSU
gospodăriile colective şi întovărăşiri, corespondent m ului.

U. P.

Invăţâmîntului de partid cea Popovici de la aceeaşi întreprin­ poi destul de rnlc şl numărul cercuri­ re echipele vor contro­
dere. lor de economie concretă. Lipsuri se­ la culturile, depinde
să I se acorde toată atenţia rioase au existat şi în promovarea pro­ Larve în cea m ai m are m ă ­
O situaţie similara poate fî întîlni- pagandiştilor. Unii dintre ei au fost sură, reuşita acestei
tă şi ia C.E.C. unde funcţionează, des­ recrutaţi la întîmplare şi puşi să con­ acţiuni.
tul de defectuos, un cerc de economie ducă cercuri de învăţămînt, fără să
In anul şcolar 1958-1959, ca urmare a cadraţi în învăţămîntul de partid. de economie concretă, majoritatea politică anul I. se ţină seama dacă cunoştinţele ior IN STR U M EN TE
preocupării comitetului orăşenesc de cursanţilor şi îndeosebi tovarăşii Dio- corespund cerinţelor şi nivelului teme­
partid şi a organizaţiilor de bază din Undea ex sîa t preocupare nisie Heljoni, Gbeorgbe Călin, Szaba- Comitetul orăşenesc de partid şi-a lor prevăzute în program. MUZICALE
oraşul Deva, invăfămîntul de partid s-au obţinut şi rezultate dos iosif, Vasile Voinea, Aurei Bo- propus să analizeze peste puţin timp
s-a desfăşurat în condiţii mai bu­ zan, Florea Vlad, au contribuit prin felul cum se desfăşoară învăţămîntul O altă deficienţă constă în faptul pentru form aţiile artistice
ne decît în anii precedenţi. Despre contribuţia învăţămîntuiui de munca lor la realizarea planului pe lu­ de partid, care este eficacitatea lui a- că în acest an au funcţionat peste 20 ale gospodăriilor agricole
partid în dezvoltarea conştiinţei so­ na aprilie cu 3 zile înainte de termen. supra întăririi vieţii interne de par­ cercuri şi cursuri formate din cursanţi colective şi de stat, case
Marea majoritate a membrilor şi can­ cialiste faţă de muncă, vorbesc fără Asemenea exemple pot fi date şi din tid, precum şi asupra creşterii produc­ de la cîte 3-5 organizaţii de bază din de cultură, ansam bluri etc.
didaţilor de partid au fost încadraţi putinţă de tăgadă rezultatele frumoase cadrul altor întreprinderi cum sînt, în­ tivităţii muncii şi a reducerii preţului ramuri diferite, lucru care a făcut ca livrează cu plata prin vira­
în diferite forme de învăţămînt de obţinute de către muncitorii, tehnicie­ treprinderea minieră Deva, fabrica de de cost. Era mult mai bine însă, dacă nici controlul să nu fie suficient asi­
partid, în raport cu cunoştinţele lor nii şi inginerii uzinei electrice, de la teracotă şl altele. o asemenea analiză ar fi avut loc nu gurat şi nici discuţiile în cerc să nu m ent
politice şi ideologice. întreprinderea minieră Deva, întreprin­ acum cînd ne aflăm în preajma înche­ fie destul de concrete, în strînsă legă­ I. E. S. „ D D I N A “
derea „Banpotoc" şi din alte între­ Trebuie arătat însă că nu peste tot ierii anului şcolar din învăţămîntul tură cu sarcinile fiecărei întreprinderi. Bucureşti — str. M aria H agi
Controlul şi îndrumarea comitetului prinderi. există o suficientă preocupare faţă de de partid, ci cu cîteva luni în urmă. M osco nr. 5, tefef. 17.65.70.
orăşenesc de partid, ajutorul acordat buna desfăşurare a învăţămîntuiui de Comitetul orăşenesc de partid nu a
de către cabinetul regional de partid In cadrul cercului de economie con­ partid. Deşi comitetul orăşenesc de Ce trebuie făcut folosit în munca de control şi îndru­ SFATUL PO PU LA R AL R E G IU N II HUNEDOARA, SECŢIA
în pregătirea propagaridiştilor, au fă­ cretă de la uzina electrică, co n -, partid cunoaşte starea de lucruri, nu în viitor? mare un larg colectiv de tovarăşi cu
cut posibil ca învăţimîntul de partid dus de propagandistul Aurei Bar- a luat măsurile cuvenite pentru îm­ ajutorul cărora să poată cuprinde cît SANITARA Şi DE PR EV ED ER I SOCIALE
să fie mai strîns legat de sarcinile or­ bura la care participă cu regulari­ bunătăţirea situaţiei. Acum cînd ne mai despart doar cî­ mai bine munca.
ganizaţiilor de partid. In expuneri şi tate toţi cei .13 cursanţi, se dezbat ce­ teva săptămîni pînă la încheierea anu­ A nunţă lista
discuţii s-au dezbătut mai temeinic le mai importante probleme teoretice Ca urmare a lipsei de preocupare lui şcolar din învăţămîiitul de partid, fn perioada care a mai rămaş pî­
în lumina ultimelor documente şi în şi practice ale economiei industriale. faţă de buna desfăşurare a învăţămîn- este bine să se continue cu dazbate- nă la încheierea anului şcolar să fie CANDIDAŢILOR REU ŞIŢI LA EXAM ENUL DE ATESTARE
mod deosebit ale celui de-al XXI-lea Înţelegerea de către cursanţi a politi­ tului de partid, în unele cercuri şi rea in cercuri şi cursuri a celor mai luate măsurile necesare activizării tu­ Ţ I N U T LA D E V A I N T R E 14— 16 M A I 1959.
Congres extraordinar al P.C.U.S., cii economice a partidului a dus la cursuri, ca de pildă cercul de studie­ actuale probleme ca, de exemplu: Ex­ turor cercurilor şi cursurilor de partid
problemele de bază ale marxism-leni- îmbunătăţirea calităţii muncii, la depă­ re a Istoriei P.M.R., anul 1, de la punerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej şi a propagandiştilor, să li se acorde M EDICI DE ÎN TREPRIN D ERE URBANA
nismului, ale construcţiei de partid, şirea planului cu 25 la sută pe luna T.R.C.L.H. condus de propagandistul la plenara C.C. al P.M.R. din noiem­ acestora maximum de ajutor pentru
insisfindu-se asupra sarcinilor prac­ aprilie a.c., la găsirea unor noi me­ Gheorghe Poantă, desfăşoară o activi­ brie 1958, despre învăţătura marxist- studierea temelor ce au mai rămas din 1. D r. B i c h i ş M a r i a 4. Dr. R a v a sz Iosif
tice pe care le ridică opera tode de muncă menite să asigure ri­ tate slabă. Cu toate că de la înce­ leninistă cu privire la industrializarea program şi pentru aprofundarea, în 2. D r. T u rcii P e tr u 5. Dr. Rety Ştefan
de construire a socialismului în dicarea continuă a productivităţii mun­ putul anului şcolar şi pînă în pre­ socialistă a ţării etc. perioada cînd are loc recapitularea, a 3. Dr. N oghi E m eric 6. Dr. Vasilescu Ovidiu
ţara noastră. Acest lucru a contribuit cii şi reducerea preţului de cost. Prin zent au avut loc mai bine de 15 con­ celor mai esenţiale probleme teoretice
la creşterea nivelului politic şi ideolo­ contribuţia directă a cursantului Aytay vorbiri, sînt foarte mulţi cursanţi prin­ Va trebui să se muncească cu toată şi practice. M EDICI DE C IR C U M SC R IPŢIE URBANA ADULŢI
gic al membrilor şi candidaţilor de Ladislau a fost confecţionat un apa­ tre care: Bodi Petru, Cornel Nistor, răspunderea pentru înlăturarea lipsuri­
"artid şi al celor fără de partid în­ rat pentru executat lipituri şi un re­ lor manifestate în acest an şcolar. Una Comitetul orăşenesc de partid va 1. D r . C o to i S i m i o n 3. Dr. R a v a sz S zalo Irin a
gulator de temperatură pentru cupto­ Nicolae Kovaci, ilie Stănilă, Lazăr dintre acestea a fost orientarea defec­ trebui să tragă învăţămintele necesa­
rul de uscat transformatori. tuoasă în stabilirea unor forme cores­ re manifestate în acest an şcolar din 2. Dr. V atta A lp ar 4. Dr. B ogoşi P avel
Vlad şi alţii care au participat doar la punzătoare de învăţămînt. Astfel, în sistemul învăţămîntuiui de partid, să
In cadrul întreprinderii „Banpotoc“ cadrul întreprinderii miniere Deva, se preocupe cu toată răspunderea de M EDICI DE C IR C U M SC R IPŢIE URBANA PEDIATRIE
unde funcţionează un alt cerc 2-3 şedinţe de cuns. O asemenea situaţie unde există mulţi mineri şi cele mai
bune rezultate le-ar fi dat cercurile po­ organizarea în mai bune condiţii a 1. D r. S i l v i a C o to i 4. Dr. P rofirlu Silvia
există şi la cercii! de economie con­ litice speciale pentru mineri, nu s-a vii torului an şcolar.
creat nict un. astfel, de-, cete, Este a- 2. D r. .(urca V io rica 5. Dr. R usu C ornelia
cretă condus de propagandistul Mir, T1BER1U FRANKFURT
activist al Cojnitetului regional P.M.R, 3. Dr. C alo in eşcu Ş a g h in 6. Dr. Bazacliu Eugen

... __ , .fiLprgefa 7. D r, Ş u ran y Ladişîau