Page 72 - 1959-05

DRUMUL SOCIAU S MU LU)
Şedinţa din 21 mai
G EN EV A (A gerpres). C ores­ bit Lothar Bolz, m inistrul Afa­
pondentă specială. — In cursul cerilor Externe al R. D. G erm a­
ş e d in ţe i d in 21 m a i a C o n f e r i n ­ ne.
ţei de la G eneva a m in iştrilo r
Afacerilor Externe, care a fost
prezidată de S. Lîoyd, a conti­
n u a t schim bul de păreri în p ro ­
blem ele care se află în discuţia
conferinţei.
M inistrul Afacerilor Externe
al Franţei, Couve de Aăurville,
care a luat prim ul cuvîntul, şi-a
exprim at dorinţa de a face o se­
rie de observaţii pe m arginea
declaraţiei din 20 m ei a lui A. A.
G rom îko.
Colegul nostru sovietic, a spus
şeful delegaţiei franceze, a de­
clarat că delegaţia sa va tace
tot posibilul pentru a încerca să
găsească un punct de vedere co­
mun, pentru a apropia poziţiile
noastre. Aceasta este o declara­
ţ i foarte pozitivă.
D înd a s ig u r ă r i că şi c e a la ltă ficarea Germaniei.
parte doreşte de asemenea să
realizeze un acord, Couve de
M urville a afirm at însă că con­
f e r in ţa n u a r fi a j u n s î n c ă la
etapa de discutare a textelor
propunerilor prezentate spre exa­
m inare conferinţei, deşi în ulti­
m ele şed in ţe şi C h ristia n H er-
ter, şi S. L lo y d , ba c h ia r şi
Couve de M urville însuşi au a-
bordat o serie de probleme con­
crete expuse în proiectul sovie­
tic al T ratatului de pace cu
Germ ania.
Couve de M urville a încercat
din nou să prezinte într-o lum i­
nă favorabilă „planul global“ al
celor trei puteri, care am înă pe
o perioadă nedeterm inată înche­
ierea Tratatului de pace cu Ger­
m ania.
Luînd apoi cuvîntul, m inistrul
Afacerilor Externe al Angliei,
SeKvyn Lloyd, a declarat că g ă­
seşte elem ente pozitive în decla­
raţiile m inistrului Afacerilor Ex­
tern e al U .R .S.S., A. A. G ro ­
mîko. D u p ă p ă re re a lui, ar e-
xista posibilitatea unui acord în-
trucît chiar în stadiul actual al
lucrărilor conferinţei „există o
bază utilă de discuţii“. Sehvyn
Lloyd s-a referit din nou la unele
prevederi ale planului occiden­
ta l în dom eniul reunificării G er­
m a n ie i şi al a le g e r ilo r din G e r ­
m an ia, precum şi la rolul pe c a ­
re l-ar avea cele patru puteri
faţă de reunificarea Germ aniei.
A luat apoi cuvîntul delegatul
R. F. G erm an e, G rew e, fără să
aducă nim ic nou în prezentarea
binecunoscutei poziţii a guvernu­
lui de la B onn. El a su sţin u t
„dreptul“ R. F. G erm ane de a-şi
a sig u ra o poziţie în cadrul pac­
telor m ilitare agresive.
In continuarea şedinţei a vor- Bolz, m inistrul Afacerilor Exter- Florin, H einrich Toplitze.
Puterile occidentale trebuie să adopte frînare a oricărui progres, ma­
UN PUNCT DE VEDERE MAI REALIST fel declaraţia făcută de minis­
GENEVA. — Trimisul spe­ ce s-ar deschide Germaniei a căuta mijloace de a se ajun­ nici un secret că în alianţa oc­ ricane, a ţinut să afir­
cial Agerpres, C. Răducanu prin încheierea unui tratat de ge fa un compromis...".
transmite: Nota dominantă a pace, aşa cum a propus Uniu­ Un nou avertisment asupra poziţie faţă de reunificarea militare americane • au luat
comentariilor de la Casa Pre­ nea Sovietică, extrase care imposibilităţii de a se menţi­ Germaniei, şi că aşa cum a măsuri de precauţie în
sei după şedinţele care au a-
vitt loc pînă în prezent în ca­
drul Conferinţei miniştrilor A-
facerilor Externe, este că se
impune necesitatea de a se
găsi cadrjil unui acord, chiar
limitat la început, ale cărui
roade ar putea fi adîncite de
şefii de guverne ta viitoarea
lor întilnire. „Esenţial pentru
conferinţă, remarca joi ziarul
..La Suise", este acum să iasă
din zona inacceptabilului şi să
caule o apropiere a punctelor
de vedere pentru a-şi justifica
astfel caracterul de întilnire
pregătitoare a reuniunii şefi­
lor de guverne. împărtăşind a-
ceeaşi părere, numeroşi zia­
rişti au dat curs în articolele
lor „tendinţei de luminare a
atmosferei“ şi de „ convergen­
ţă în unele probleme de prin­
cipii". (Manchester Guardian).
Evoluţia conferinţei, recunosc
cei măi. mulţi comentatori, con­
firmă punctul de vedere expri­
mai de la început de A. A.
Gromîko, că „numai prin con­
centrarea atenţiei asupra fap­
telor care ne pot uni, in cău­
tarea unor soluţii reciproc ac­
ceptabile", se va putea asigu­
ra succesul conferinfei.
Apreciind discursul de
miercuri al lui Gromîko, ca un
„discurs foarte strălucit", zia­
rul „Le Figaro" publică lungi
extrase înfăţişind perspectivele
Redacfia şi administraţia ziarului slr 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa piălită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949, — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „I Mai« — Deva.
Nr. H73
mzuaassn
xü&mels şHt?i • uÂUrnele şiiri. • xdtim gls şiiri • xâ&rteljft ştiri
L. Bolz a a r ă ta t că d u p ă in clu ­ Intervenţia tir. Octavian «sica Voinfa a 85 Expoziţia cărţii sovietice la Colombo
derea R. F. G erm ane în N.A.T.O. milioane tineri
şi după in tro d u cerea serviciului ia Adunarea Generală a Organizaţiei COLOMBO (A gerpres). — Expoziţia s-a bucurat de un
m ilitar obligatoriu, Bundesweh- ' r-~>r—. f T A S S t r a n s m i t e : La 19 m a i s-a binem eritat succes.
rul a fost m ult extins, iar înar­ Mondiale a Sănătăţii închis la Colom bo E xpoziţia
m area nucleară se face într-un cărţii sovietice. Expoziţia a fost ¦/r
ritm accelerat. Prevederile pro­ vizitată de peste 7.500 de per­ L a C olom bo a fost e d itat în
soane, printre care num eroşi limba singaleză textul integral
oam eni de stat şi fruntaşi ai al raportului prezentat de N. S.
punerilor sovietice cu privire la GENEVA (Agerpres). — Lu­ orăşeneşti, raio n ale şi reg io n a­ BUDAPESTA (Ager- ] vieţii publice. H rusciov la Congresul al XXI-
unele limitări ale forţelor arm ate crările celei de a X lI-a A dunări le. A c re s c u t n u m ă r u l m ed icilo r lea al P.G.U.S.
ale G erm aniei vor crea depline Generale a Organizaţiei M on­ specialişti. S-a d ezvoltat'o reţea C preş). — MT1 transmite: -j
posibilităţi pentru exercitarea su­ diale a S ăn ătăţii continuă. In specializată largă de ocrotire a
veranităţii naţionale a G erm a­ zilele de m arţi şi m iercuri s-au m am ei şi copilului. P aralel cu 1 Federaţia Mondială a Ti- ) -m -
niei. T ratatu l de pace, a arătat discutat probleme privind servi­ dezvoltarea m are a industriei, s-a L neretuiui Democrat a pu- )
în c o n tin u are L. Bolz, va a s i­ ciile de săn ătate publică. dezvoltat o reţea calificată de L blicat o declaraţie semna- -j Rezolujia parlamentului indonezian adresată
gura poporului germ an libertăţi dispensare, policlinici, spitale, pe t tâ de reprezentanţi ai or- -j
depline pentru o dezvoltare crea­ L uînd cuvîntul, în num ele de­ lîngă întreprinderi. C ganizaţiilor de tineret din j
toare atît în dom eniul economiei legaţiei rom îne, dr. O ctavian L 26 de ţări. In această de- 1
cit şi al cu ltu rii. V o rb ito ru l a Belea, preşedintele Crucii Roşii, După părerea delegaţiei rom î­
a tra s a ten ţia a su p ra faptului că a arătat că, după părerea dele­ ne, este necesar ca în viitor l claraţie se spune, între al- -j Conferinfei de la Geneva
dacă poporului germ an i se va gaţiei romîne, O.M .S.-ui a iăcut O.M .S. să organizeze discuţii cît
refuza drep tu l Ia sem n area tr a ­ încă puţin pentru studierea ser­ m ai largi în problem a serviciilor L fele: „Exprimînd voinţa Î
tatului de pace, aceasta va face viciilor de săn ătate publică. E- de sănătate publică, să facă stu­
din ce în ce mai dificilă reuni­ xistă ţări în care o rg an izarea dii în a c e s t d o m e n iu şi să le rt celor 85 de milioane de 3J DJAKARTA (A gerpres). — la G eneva o te le g ra m ă în car©
•serviciilor de sănătate este foar­ pu n ă ia dispoziţia tu tu ro r ţă r i­ L tineri din 97 de ţări ale ] TASS anunţă: La 20 mai parla­ îşi exprim ă sp eran ţa că m iniş­
te a v an sată. D upă cum se ştie, lor interesate, deoarece p reg ăti­ m entul indonezian a adoptat o trii de E xterne vor face tot ce
A luat apoi cuvîntul ministru'l a sp u s v o rb ito ru l, în ţa r a m ea, rea conducătorilor de sănătate ( căror organizaţii sînt afi- ^ rezoluţie prezentată de deputaţi ie va sta în p u tin ţă pentru a
Afacerilor Externe al U.R.S.S., în u l t im ii 11 a n i , u n i t ă ţ i l e m e - publică, precum şi a a d m in istra ­ din partea partidului naţional, crea condiţii în vederea convo­
A ndrei G rom îko. El a ră s p u n s în dico-sanitare s-au dezvoltat m ult torilor sanitari este o problemă liate la Federaţia Mondia- ] p artidului com unist şi altor p a r­ cării cît m ai grabnice a unei
cuvîntul său unor observaţii for­ şi s-a u c o n s tru it m u lte sp ita le care interesează multe ţări. tide, prin care cheam ă pe parti­ conferinţe la nivel înalt. Sînfem
m u late în d eclaraţiile re p re z en ­ [ lă a Tineretului Democrat, ^ cipanţii ia co n ferin ţa de la G e ­ pe deplin conştienţi, se spune în
ta n ţ i l o r p u te r ilo r o c c id e n ta le şi neva a m iniştrilor de Externe să telegram ă, că rezolvarea favora­
a reprezentantului vest-german. | prezidiul acestei Federaţii •) depună toate eforturile pentru a bilă a tu tu ro r problem elor şi, în
A. A. G rom îko a sp u s că baza p u n e c a p ă t „ră z b o iu lu i re c e “ şi special, a problemei germ ane, ar
unei înţelegeri Ia a c tu a la con­ [ urează Conferinţei de la 1 a a ju n g e la un acord. R ezoluţia
ferinţă trebuie g ăsită în încheie­ cuprinde de asem enea un apel c o n t r i b u i în c.el m a i î n a l t g r a d
rea fără întârziere a tratatului de | Geneva a miniştrilor 'Afa- -j adresat parlam entelor tuturor ţă ­
pace. In acelaşi timp, o asem e­ r i l o r p r i n c a r e Ii s e c e r e s ă î n ­ la slăb irea încordării in te rn a ţio ­
cerilor Externe să pregă- j treprindă acţiuni dc natură să nale.
co n trib u ie la su ccesu l C o n ferin ­
-rssr r tească terenul penthi re- j ţei de la G eneva. Federaţia centrală a sindicale­
lor din in d o n e z ia ( S O B S I ) şi
L zolvarea problemelor im- ^ Zilele acestea, Com itetul C en­
tral al organizaţiei „Gerxvani“ o serie de alte organizaţii de
Interviul acordat de Lothar Bolz | portante de care depinde' i — organizaţie de m asă a femei­ m asă s-au adresat de asemenea
zia re lo r italiene „Avanti*1, „II P a s s e “ (_ soarta păcii: Tratatul de -j lor — a a d resat de asem enea participanţilor la C onferinţa de
la G eneva, chem îndu-i să a ju n ­
l pace cu Germania şi lichi- 1 p articipanţilor la C onferinţa de
gă la un acord care să în tă­
şi „ C o rrie re di Trieste** | darea regimului de ocupa-
rească pacea în în treag a lume.
[ ţie în Berlinul Occidental. J
n e a î n ţ e l e g e r e a r fi c o n s i d e r a b i l ROMA (A gerpres). — Intr-un inice şi de altă n atu ră cu R epu­ | In timpul Conferinţei de ^
înlesnită de recunoaşterea de că­ interviu acordat ziarelor italie­ blica D em ocrată G erm ană.
tre toate părţile interesate a fap­ ne „ A v â n ţ i “ , „11 P a e s e “ , C o r ­ L la Geneva, în muite ţări }
tului că dezvoltarea G erm aniei riere di T rieste“, dr. Lothar M inistrul Afacerilor Externe
trebuie să aibă loc pe o bază Bolz, m inistrul Afacerilor E xter­ a atras atenţia asupra faptului | vor fi organizate mitinguri ^
d e m o c ra tic ă, p re c u m şi a n ecesi­ ne al R. D. Germ ane, a decla­ că Cam era Populară şi guver­
tăţii împiedicării reînvierii mili­ rat că participarea delegaţiilor nul R. D. G e rm a n e au p re z e n ­ [ internaţionale în care ti- }
ta ris m u lu i g e rm a n şi a re n u n ­ celor două state g erm an e la tat în repetate rînduri Bundes-
ţării la baze m ilitare stră in e pe C onferinţa de la G eneva a m i­ tagului şi guvernului Germ aniei | neretul va cere rezolva- 1
teritoriul germ an. Dacă scopul niştrilor Afacerilor Externe, co­ Occidentale, propuneri de tra ­
puterilor occidentale este în ar­ respunde situaţiei reale din G er­ tative, care a r ti p u tu t duce la l rea problemelor care-i a- ¦]
m area Rundeswehrului sau inten­ m ania şi cerinţelor politice. In o înţelegere şi la un punct de
sificarea instalării de baze pen­ m om entul de faţă nu mai este vedere co m u n la G eneva, în a ­ t meniulă viitorul. Tineretul ]
tru rachete, atunci, desigur, din posibilă discutarea problemelor inte de începerea Conferinţei
punctul lor de vedere nu este privitoare la G erm ania fără m iniştrilor Afacerilor Externe. | întregii lumi îşi exprimă ^
nevoie de un T ra ta t de pace cu participarea reprezentanţilor ce­
Germ ania. Dar popoarele E uro­ lor două guverne germ ane. Lot­ Bonn-t.il a resp in s aceste p ro p u ­ l speranţa că actuala Confe- -j
pei nu vor accepta o asem enea har Bolz a ară ta t că state a- neri.
situaţie, căci ea reprezintă un vîncl în to tal peste un m iliard | rinţă de ta Geneva va pre- j
pericol de război. de locuitori, au recunoscut R e­
publica D em o crată G erm an ă şi l găti întilnirea şefilor de -j
In încheierea şedinţei, C hris­ alte state printre care F in lan ­
da, Republica Arabă Unită, ' guverne ai marilor pu- 1
tian Herier a făcut cîteva ob­ G hana, India şi Indonezia în­ l teri".
servaţii pe m arginea problem elor treţin relaţii consulare, econo- 1
discutate. f 1
ne al R. D. G erm ane, şi a avut / w./*— —1 *—
C o n v o rb ire cu el o convorbire.
Delegaţia de partid şi guvernamentală
GENEVA (Agerpres). — La convorbire au participat a R, P. Bulgaria a sosit la Praga
TA SS a n u n ţ ă : In seara zilei V. A. Z orin, M. G. P erv u h in ,
1. I. I lic e v , O t t o W i n z e r , P e t e r PRAGA (Agerpres). — GETE- şedinţele Consiliului de M iniştri,
de 2 0 m a i , A. A. G r o m î k o , m i ­ K A a n u n ţ ă : L a 21 m a i a s o s i t la R aiko D am ian o v , m e m b ru al Bi
P ra g a , la in v itaţia C om itetului roului Politic al G.G. al P.C
nistrul A facerilor Externe al Central al Partidului Com unist Bulgar, prim -vicepreşedinte a
U .R .S.S., l-a prim it pe L othar din C ehoslovacia şi a g u v e rn u lu i Consiliului de M iniştri, şi alţii
R. C ehoslovace, o d ele g a ţie de
partid şi g u v e rn a m e n ta lă a La so sire d e le g a ţia a fost în
R. P. B u lg a ria , c o n d u să de To- tîm pinată de A ntonin Novotny
p rim -se c re tar ai C.C. al P.C . dit
der Jivkov, prim -secretar al C.G. C eh o slo v acia şi p reşed in te al Re
publicii C ehoslovace, V iliam Si
al P artidului C om unist B ulgar. roki, p r e ş e d in te al C o n s iliu Iu
de M iniştri al R. Cehoslovace
Din d eleg aţie far. parfe: An fon şi de alţi c o n d u căto ri de p artid
Iugov, m em bru al Biroului P o­
litic al G.C. al P.C . B u lg a r, pre- şi de stat.
opun cunoscutele tendinţe de
nifestate de anumite cercuri.
Pe această linie se înscrie ast­
Uzina C.K.D. Stalingrad din R. Cehoslovacă a trecut la tipizarea ele*
trul de Război american, Mc- mentelor şi diferitelor piese pentru a se simplifica procesul de producţie
Elroy care, sosind în calitate şi a se reduce termenul de predare.In fotografie vedem o astfel de piesă
mare — schimbător de înaltă tensiune de 100 kW.
de consilier al delegaţiei ame­
cidentală există o puternică o- me miercuri că „forţele
DUMINICA, 24 mai 1959
răspund implicit anumitor cri­ ne poziţia rigidă cu care s-au spus plastic un francez: Cu vecinătatea Berlinului". In co­ Spectacole cinematografice
totii ne rugăm să mergem in rul adepţilor continuării „râz-
tici formulate de delegaţiile prezentat iniţial autorii „pa­ cer, dar... mai încet“ . hioului rece" pînă la paroxism
şi dincolo de limitele lui, re­
occidentale. In acelaşi timp, o chetului" occidental era expri­ O serie de ziare se opresc prezentanţii Bonn-utui conti­ DEVA: Voluntarii: PETROŞANI: rinţilor, 1LIA: S-a întîmplat la Pen-
serie de ziare disting in unele mat joi în „New York Herald in articolele lor asupra anu­ nuă să deţină întîietatea. Ob­ Cornicos; Tatăl meu actorul; k o v : LONEA: Alo ?... Aţi greşit nu­
mitor divergenţe de ton şi o- servatorii din Geneva au con­ HUNEDOARA: Născuţi în furtună;
pasaje ale discursului lui Sel- Tribune" de către cunoscutul pinii sezisate în cuvîntările de­ statat că cercurile conducătoa­ ALBA 1ULIA : Pe Donul lin iştit; Răs­ mărul 11 T E IU Ş: Anul 1918: ZLAT*
legaţilor occidentali. Sezisînd re din R. F. Germană încear­ făţatul ; SE B E Ş: Viaţa nu iartă; O-
wyn Lloyd „eforturi spre apro­ comentator american Walter intenţia guvernului francez „de că nu numai să pună piedici RAŞTIE : Omul meu drag !. HAŢEG : NA : Pescarii din A rai; PAROŞENI
a ridica Franţa ta rangul de conferinţei actuale a miniştri­ Continentul pierdut; BRAD : D-ale Ciulinii Bărăganului j APOLDU DB
piere". Ziarul „Combat" scrie Lippmann. Sub titlul semnifi­ lor Afacerilor Externe, dar şi carnavalului; SIMERIA: Şcoala pă­ S U S : Pavel Korceagliin ; BARU ALA-
putere atomică“ , tocmai în să împiedice convocarea confe­ RE : Idiotul; CALAN : D-ale carna­
la rîndul. său: „Iniţiativa di­ cativ „Progres la Geneva", momentul în care — paratei rinţei. şefilor de guverne. A valului.
plomatică se _ află complet în Lippmann scrie: „Conferinţa cu conferinţa miniştrilor de surprins pe această linie un
Externe, se înregistrează une­ comunicat al Ministerului de
miinile delegaţiei sovietice. Nu de la Geneva este încă în sta­ le progrese pe calea unui. a- Interne din R. F. Germană ca­
există nici o bătălie la Gene­ diul de preludiu la tratative. cord între cele trei puteri a- re, tocmai în momentul clnd
tomice asupra încetării expe­ atmosfera de la Conferinţa de
va, pe care Sovietele să nu o Dar acest preludiu este de ma­ rienţelor nucleare, — ziarul la Geneva este considerată po­ R A D 5O
ducă pe cîmpul de luptă ales re importanţă pentru mersul „Le Monde" atrage atenţia a- zitivă, anunţă arestarea mai
supra „poziţiei delicate" în ca­ multor membri ai partidului
de ele. Cei trei reprezentanţi viitor al tratativelor dintre Est re se găseşte delegaţia fran­ creştit-democrat, acuzaţi de... Programul I : 7,15 Concert de dimi­ Concert distractiv; 13,15 Melodii popu­
ai puterilor occidentale ocupă şi Vest". Referindu-se la „slă­ ceză la Geneva şi a „tonului spionaj în favoarea R. D. Ger­ neaţă; 7,45 Cîntece şi jocuri populare lare romîneşti; 14,15 Muzică uşoara;
poziţii de observatori înarmaţi, biciunea notorie a poziţiei oc­ său deosebit de acerb" faţă mane. Dacă acest comunicai romîneşti; 9,00 Teatru la microfon pen­ 14.30 Cine ştie cîştigă! 15,45 Muzică
tru copil; .10,35 Emisiune literară; l i ,30 distractivă; 16,00 Emisiune literară;
accidentul nu dispune -de ar-. cidentale" şi ta „interesul vital de propunerile şovietice. Intre- este menit să pregătească „at­ Constructori şi construcţii; 12,10 In­ 16,45 Vorbeşte Moscova; 17,15 Jocuri
bîndu-se dacă actuala poziţie mosferă 'internă" In 'Germania, terpreţi romîni ai operelor lui Puccini; populare romîneşti;. 18,00 Muzică uşoa-:
ma diplomatică ofensivă. El al Occidentului de a duce tra­ adică să justifice refuzul Bonn­ 12,45 „In slujba păcii"; 13,10 De toate ră imprimată pe discuri „Elecfrecord";
a delegaţiei franceze nu tră­ ului de a duce tratative directe pentru toţi j 14,00 Cîntă orchestra de 18.30 Concert popular de muzică romî­
se apără numai...". tative asupra unui nou statut dează cumva fdorinţa de ă fa­ cu R. D. Germană, la Geneva muzică populară Radio; 14,45 Muzică nească; 19,00 Drumeţii veseli; 20,05
ce imposibilă, prin eşecul tra­ delegaţia vest-germană a lan­ uşoară romînească; 15,15 Muzică in­ Din cele mai cunoscute melodii popu:
Alte ziare franceze scot in al Berlinului", Lippmann aver­ tativelor în curs, o întilnire la sat in culise ideea — sprijini­ strumentală; 15,30 La şezătoare; 16,10 lare romîneşti; 20,35 Muzică de dans;
nivel înalt", ziarul recomandă tă de delegaţia franceză — că Muzică uşoară; 16,45 Concert de mu 22.30 Muzică populară romînească;
evidenţă dorinţa Uniunii So­ tizează că Occidentul „va pier­ ministrului francez „să nu fa­ orice, plan de reglementare a zică populară rem-încască; 17,15 Sîm-‘ 23,'10 PoeîmiT simfonic „O viaţă de
că şi să nu spună nimic care situaţiei Berlinului occidental fonii de Haydn; 18,00 Muzică; 19,35 erou";
vietice de a duce tratative pen­ de trenul dacă nu va realiza ar putea da de bănuit că este Gintă Maria Tănase; 20,00 Teatru la
tru rezolvarea problemelor li-' un astfel de acord" dînd ascul­ mai puţin decît colegii săi an- „ar aduce prejudicii drepturi­ microfon: „Ultima etapă"; 22,30 Mu­ BULETINE DE ŞTIRI: 7,00; 13,00;
glo-saxoni in favoarea folosi­ lor occidentalilor la Berlin şi zică de dans.
tigioase care sînt în discuţie tare încăpăţînării acelora „ca­ rii tuturor posibilităţilor de în­ ar înlătura pentru moment 19,30; 22,00; 23,52 (prgramul I) î
ţelegere“ . Programul 11 : 7,00 „Zi de odihna cu
la Geneva. Ziarul de dreapta re cred că poziţia noastră nu speranţa unui acord de ansam­ voie bună; 8,30 „Clubul voioşiei; 10,00 7,50; 14,00; 20,00 ; 23,00 ‘(progra­
Orientării spre găsirea unei blu privitor la Germania". mul II).
„VAurore" cotişiodă că ...inter­ poate fi îmbunătăţită" şi sus­ • soluţii acceptabile pentru toţi
venţia lui Gromîko de miercuri ţin „să stăm neclintiţi pe o participanţii la conferinţă se
a fost în ansamblu marcată bază absolut negativă". Lip­
de dorinţa de a duce tratative, pmann remarcă de asemenea
de a apropia punctele de ve­ inconsistenţa argumentării oc­
dere, dorinţă pe care el a ex­ cidentale cu privire la „reuni­
primat-o în cursul dimineţii în ficarea Germaniei — condiţie
întrevederea cu Couve de Murg preliminară a unui acord". El
viile". Aceeaşi idee este relua­ scrie : „Occidentalii au ştiut
Timpul probabil în regiunea noastră
tă şi de „Le Figaro", care no­ desigur ca planul lor pachet
tează : „Avertismentului lui nu va fi acceptat de Uniunea Vreme nestabilă, cu cerul mai 26 g ra d e , iar n o ap tea, între 10
mult noros. Ploi slabe sub for­ la 15 g r a d e . V î n t p o t r i v i t c u i n ­
Herter, Gromîko i-a răspuns Sovietică şi ştiu de asemenea m ă de averse, cu d e sc ă rc ări e- tensificări din est şi sud-est.
lectrice. T em peratura în uşoară
prin declaraţii care arată gri­ că nu este posibitiă reunifica­ P e n t r u u r m ă to a r e le 3 zile vre-.
ja delegaţiei sovietice de a nu rea Germaniei in viitorul ime­ me schim bătoare favorabilă ploi­
strica nimic, ci dimpotrivă de diat. Mai mult chiar, nu este
scă d e re . Z iu a va fi în tr e 21 la lor locale.
---------------------