Page 73 - 1959-05

«*:y ;r.y W ? !
Anul XI Nr. 1374
Cărbune mai mulf Siderurgiştii din Calau
şi în acelaşi timp
mai ieftin!
M inerii din V alea Jiului se
pregătesc să încheie prim ul se­
m estru al anului cu realizări cît
m ai m ari în îndeplinirea a n g a ja ­
m entelor luate pe baza sarcini­
lor trasate de Conferinţa regio­
n ală de partid: pînă la m ijlocul
acestei luni ei au ex tras peste
sarcinile de plan peste 45.000
tone de cărbune.
In acest rezultat rem arcabil se
reflectă ca într-o oglindă activi­
tatea conştientă a m iilor de m i­
neri, d o rin ţa şi vo inţa lor ferm ă
de a asigura patriei cărbunele
cocsificabii şi en erg etic necesar.
Paşi im portanţi au fost făcuţi
şi în ce p riv eşte ieftinirea cos­
tului cărbunelui.
Aceste rezultate sînt însă de­
parte de posibilităţile reale exis­
te n te . C o s tu l c ă r b u n e l u i p o a t e fi trativ -fu n cţio n ăresc şi a perso­
încă m ult redus la m inele din
Valea Jiului. Acest lucru e re a ­
lizabil c h ia r şi la acele e x p lo a ­
tări care au obţinut rezultate
bune în reducerea cheltuielilor
de producţie cum sînt exploată­
rile m iniere Petrila, Uricani,
V ulcan şi altele. S ă luăm , sp re
exem plu, m ina V ulcan, care în
prim ele patru luni ale anului a
redus preţul de cost cu 6 la
sută faţă de perioada corespun­
z ă to are a anului trecut şi a re a li­
za t econom ii de 1.235.000 lei. D ar
şi la această exploatare, care ă
luat un şir de m ăsuri bune în
direcţia reducerii cheltuielilor de
producţie se m ai fac încă în
unele sectoare cheltuieli nejusti­
ficate care încarcă regia, se de­
păşeşte consum ul de energie, în­
tr-o serie de b rig ăzi şi secto are
se face încă puţin pentru econo­
m isirea m aterialului lemnos.
Condiţia hotărîtoare pentru
m icşorarea preţului de cost al
cărbunelui o constituie creşterea
continuă a productivităţii m un­
cii. Nu întîm plător, tocm ai acele
exploatări, cum sînt Petrila, Uri­
cani, Vulcan, care lucrează cu o
productivitate din ce în ce m ai
mare, înregistrează cele m ai im ­
portante succese în reducerea
preţului de cost. La m inele Ani-
n o asa şi Lupeni unde producti­
v itatea bate p asu l pe loc, p re­
ţul de cost este d ep ăşit cu 9,8
şi 5,4 faţă de sa rc in a planificată.
In m inerit, o m are im portanţă
pentru creşterea productivităţii
Grupe fruntaşe în pregătirea sanitară
Toate grupele san itare din
raionul Sebeş fac intense pre­
gătiri în vederea concursului.
De m enţionat că o atenţie deo­
sebita se acordă pregătirii sa­
nitare a fiecărui echipier şi gru ­
pelor în general. D eocam dată
pe raion cele m ai bune rezu lta­
te în această direcţie au fost
Tov. Ana Munteanu de ta
secţia curăţat feţe a fabricii
Ardeleana“ din Alba Iutia.
s-a calificat de curînd la lo­
cul de muncă. Dar, deşi tînft-
iă in această meserie, ea reu­
şeşte ca în fiecare lună să-şi
depăşească sarcinile de plan
cu 30—35 la sută.
In foto: Tovarăşa Ana
Munteanu la locul de muncă.
m
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-NA!
Duminică 24 mai 1959 J 4 pagini 20 bani J
sporesc producţia
Alături de celelalte colective din regiunea noastră, har­ la campania din
primăvara acestui
m uncii şi reducerea preţului de nicii siderurgisii cii uzinei „Victoria" Călan desfăşoară o sus­ mm
cost o are organizarea cît mai ţinută întrecere în vederea ducerii la bun sfîrşit a sarcinilor an tractoriştii de
bună a muncii pentru a se asi­ trasate de Conferinţa regională de partid. După ce au încheiat la S.M.T. ’ Alba
gura folosirea deplină a tim pu­ cu frumoase succese întrecerea în cinstea zilei de 1 Mai, ei
lui de lucru şi a u tilajelo r. au pornit in cea de a doua etapă a întrecerii socialiste hotă- Iulia au reuşit
Din păcate la unele din ex­ rîţi să producă tot mai multă fontă, piese turnate şi semi- să-şi îndeplinească planul de Prin i i gospodării colective
ploatările noastre, îndeosebi la cocs. Recent s-a încheiat cea de a doua decadă a lunii curente.
Lupeni, se mai pierde încă m ult In aceste 20 de zile au fost fabricate înseninate cantităţi de lucrări cu o lună mai de­
tim p cu in trările şi ieşirile din produse peste plan. vreme. Vă prezentăm cîţiva
mină, schim bul nu se face peste dintre tractoriştii care au con­
tot la locul de m uncă. Din cauza
slabei aprovizionări cu m ateria­ Mai mult semicocs tribuit la acest succes. În v e c in a t e
le şi cu v a g o n e te g o a le m ulţi In foto: (de la stingă la
mineri calificaţi pierd adeseori Conştienţi de m isiunea In fruntea întrecerii s-a si­ Cind colectiviştii din Nădăştia Popa — una dintre cele mai
timp preţios um blînd pe gale­ lor, sem icocsarii care deservesc tuat colectivul bateriei a Il-a dreapta) Ioan Popa, Alexan­ Inferioară au lansat chemarea harnice colectiviste. Aşa cultu­
rii pentru rezolvarea u nor astfel cele două baterii A b-der-H alden cu 376,3 tone semicocs peste dru Ţăranu, Ioan Goroa şi ră însă, n-am avut noi nicioda­
de pro b lem e ori stau , p u r şi sim ­ ale uzinei „ViGtoria“ G ălan şi-au plan. U n ap o rt deosebit la ob­ Ioan Cîmpeanu, care şi-au la întrecere socialistă către toa­
plu, în abataje neavînd ce face. intensificat eforturile, reuşind ţinerea acestui succes l-au adus depăşit planul de lucrăr-i cu te gospodăriile colective din re­ tă. Scoatem peste 2.000 kg. la
Şi, dacă vorbim de risipa de să producă • peste plan în inter­ tovarăşi Adam Troşan, şef de 20—100 la sută. giune, printre primii care le-au
forţă de muncă, este im portant v a l u l 1— 21 m a i , 6 1 0 ,6 t o n e se- schim b, Nicolae Cruceanu, m ai­ răspuns au fost colectiviştii din ha.
să subliniem necesitatea unei micocs. stru, Victor Şim on, prim-încăl- In minele din V alea Jiului Pricaz şi Turdaş. Au trecut de Ana Popa vorbea, dar nu-şi
perm anente preocupări pentru zitor şi alţii. atunci mai bine de două luni,
reducerea personalului adminis- Prinfolosirea armăturilor timp în care colectiviştii din ce­ lua ochii de la sapă. Alături de
Fontă peste plan metalica le două gospodării — care a- ea alţi colectivişti şi colectivis­
nalului prea num eros care lu­ cum cuprind toate familiile de te zoresc eu acelaşi elan. Colec­
crează la locurile indirect pro­ D intre furnalele (Bălanului, în tone fontă. Cele m ai frum oase se economiseşte lemnul ţărani muncitori din satele res­ tivistele Cornelia Nistor, Rica
ductive la su p ra fa ţa m inelor, la Ivaşcu, Ileana Verejan, Maria
puţuri, pe galerii etc. In unele
secto are de Ia m in ele P e trila şi Buriţescu şi colectiviştii Petru
Vulcan s-a obţinut o creştere
în s e m n a tă a p ro d u ctiv ităţii şi re ­ prezent funcţionează doar furria- rezultate le-au obţinut furnaliş- In exploatările carbonifere din Va­ pective — s-au străduit să dea Săbău, Lăiţă Măglaş şi mai
ducerea cheltuielilor de produc­ lul 2 — a l . tineretului. F u rn a- tii din b r ig a d a 11-a, d în d p este lea Jiului se extinde acţiunea pen­ viaţă angajamentelor luate în
ţie tocm ai datorită unei bune or­ Iul I a in tra t, în reconstrucţie, plan 148 tone fontă. A ceasta nu. tru economisirea lemnului de mi­ întrecere. vreo cîţiva sînt în primele rîn-
ganizări a muncii care a permis Pentru a face faţă cerinţelor înseam nă că celelalte brigăzi nă la abatajele frontale şi la lu­
să se reducă o serie de posturi. sporite de fontă — atît de,ne- n-au m uncit bine. In aceeaşi crările de pregătiri, prin înlocuirea ~k duri. ..
c e s a r ă , e c o n o m i e i n a ţ i o n a l e —- perioadă, brigada I-a a elaborat lui cu armături metalice. De la în­ — In două-trei zile, terminăm "'
B una întreţinere a utilajelor tinerii furnalişti de la furnalul peste plan 139,6 tone, iar bri- ceputul anului trecut şi pînă acum, Plecînd din Orăştie spre Pri­
este una din căile principale care II au h o tă rit să p ro d u că în fie- gad a IlI-a, 84 tone fontă peste în minele din acest bazin carbo­ caz, te întîmpină o privelişte şi cu al doilea prăşit la floarea-
d u c Ia m ic ş o ra re a c h eltu ielilo r şi care zi tot m ai m ultă fontă. Ho- plan. nifer s-au armat cu fier 10 aba­ minunată. De o parte şi de cea­
Ia creşterea productivităţii. A- taje frontale şi circa 10.100 m.l. de laltă a drumului de ţară, se în­ soarelui — zic colectiviştii.
vem m ulte exemple de mineri, tărirea„lo r — tradusă în fapte Cuvinte de laudă m erită în- i galerii. Sistemele de susţinere fo­ tind, pe suprafeţe mari, tarlalele
cum sînt cei din brigăzile con­ — a început deja să-şi arate deosebi tovarăşii Ioan Blaj, losite, corespunzătoare condiţiilor colectiviştilor din Pricaz. E fru­ Doar vremea să se menţină fru­
d u se de M ihai T u caciu c de la de exploatare din abatajele fronta­ mos şi mare griul lor.
A ninoasa, Iuliu S om ogy de la le ale Văii Jiului, sînt armăturile moasă...
P etrila, L au ren ţiu M icloş de la metalice compuse din stîlpi de fier, — L-am întreţinut clupă toate
V u lcan şi alţii c a re sîn t c o n ­ regulile — îţi spune tinăra in­ Dincolo de calea ferată, 1 se
ştienţi că uzarea prem atură a uti­ gineră Maria Stanciu, agrono­
lajelor şi sculelor, defectările, mul gospodăriei. Sînt 247 de ridică măreţe noile construcţii
funcţionarea în gol etc. cau zea­ lia. Colectiviştii l-au grăpat în
ză însem nate pierderi de pro­ ale colectiviştilor. 'Alexandru
ducţie, m icşorează randam entele,
u m flă preţu l de co st şi de aceea Io a .d e ' e ; , • -j , , n n • prim -furnalist, Ioan Stăniloiu, Petruţescii, Avram Iunie şi încă
m anifestă cea mai m are grijă
pentru sculele şi utilajele cu care A stfel, in p e rio a d a 1— 22 m ai, ; ,_ , ,, , cîţiva colectivişti harnici, toar­
lucrează.
brigăzile de tineret de la acest i'Jrn alist I, Io n a şc u M u n te a n u , nă centura superioară de beton
Lupta pentru reducerea preţu­
lui d e c o s t n u p o a te fi c o n c e ­ furnal au elaborat peste preve- m aistru, D um itru M arin, furna- la unul din grajdurile pentru
pută fără introducerea unui re­
gim sever de econom ii în toate derile sarcinilor de plan 371,6 list II şi alţii. 60 vite, care a fost ridicat de­
Succesele turnătorilor grinzi din funii de oţel şi grinzi primăvară şi apoi l-au plivit. O ja in roşu. 'Alţii, şapă şi toarnă
metalice. Se experimentează, de a- parte din buruieni, au fost dis­ fundaţia celui de-al doilea grajd.
semenea, noi sisteme de armare truse cu ierbici.de. Angajamen­ Avram Clonţa, Ioan Mihai şi
In aceeaşi perioadă tu rn ă to ­ 9,9 la sută şi tuburi, 7,6 la su ­
rii uzinei au reuşit să-şi în d e­ tă. metalică în abatajele cu front lung. tul este să obţinem cel puţin Ioan Bodea, ajutaţi de mai mulţi
plinească planul în proporţie de S-au evidenţiat echipele de La lucrările de pregătiri, cele 2:100 kg., în medie la ha. Cred colectivişti pricepuţi, lucrează
112,6 la su tă. Cele m ai m ari tu rn ă to ri co n d u se de Lili B ră- mai eficace sisteme de susţinere j însă că vom obţine mai mult... la construirea a două pătute
depăşiri de plan au fost în re ­ nescu, Francisc. M av ru şca, Ale- s-au dovedit a fi armăturile con­ Mai jos, se întinde pe o su­ duble, cu o capacitate de 10 va­
g istrate la sortim entele cazane xe Lixandroi, A nton Sepniczki, fecţionate din şine de cale ferată. prafaţă de peste 16 ha. terenul goane fiecare.
încălzire cen trală, 55 la sută, r a ­ care şi-au depăşit sarcinile cu In galeriile minei Lupeni continuă cultivat cu floarea-soarelui. Aici Dindu-le ctteva îndrumări,
diatoare, 30,7 la sută, articole 21— 35 procente. să se experimenteze armarea me­ e numai cîntec şi freamăt de Ioan Popa — preşedintele gos­
sanitare, 21,7 la sută, cochile, IOSIF FF.KETE talică cu ancore. muncă. Se aplică prăşită Il-a. podăriei — exclamăi
Folosirea armării metalice în mi­ E greu să deosebeşti care dintre — Cu valoarea acestor con­
I f . W S I m R ' ' ¦i * & * • i - Jm r- w nele din Valea Jiului a făcut ca colectivişti e mai harnic. Toţi strucţii, fondul de bază al gos­
•éZ-M in ultimii doi ani să se economi­ ştiu însă că s-au angajat să ob­ podăriei noastre se va ridica la
sească circa 15.000 m.c. de lemn ţină o producţie la floarea-soa­ peste 2.360.000 lei. "Acum avem
\ 7 l i l l l l l i l l i - i f i - !¦i: " ...f f ; : | | § "1
fe f v ? «’ (*»* 5 ¦ im de mină. Armăturile metalice sînt relui de cel puţin 1.900 kg. la ceva urgent de făcut. Azi se
confecţionate pe plan local de me- ha. B. EUGEN
talurgiştii de la Uzina de reparat — Apoi ăsta-i numai anga­
iii utilaj minier din Petroşani. jament — spune comunista Ana (Continuare. In pag. S-a)
domeniile. In acest sens, trebuie Prăşite! porumbelul este ie toi
d e p u să o m u n c ă în c o rd a tă de zi
cu zi, p e n tru a sm u lg e din r ă ­ . 'v ,,t W? înfr-o săptămînă 200 ha. cultivate cu grîu, au podăriei, ei ău început p răşitul
dăcini lipsa de spirit gospodă­ prăşit întreaga suprafaţă de 7 porum bului. P în ă în ziua de 22
resc sub orice fo rm ă şi din par- am In aceste zile, harnicii colec­ h a . c u l t i v a t ă c u c a rto fi şi a u î n ­ mai a fost astfel prăşită toată
tivişti din N ădăştia Inferioară ceput să aplice m ecanic praşila suprafaţa de 40 ha. cultivată cu
(Continuare în pag. 3-a) participă cu toţii la lucrările de I-a la porumb'. In cîteva zile porum b.
întreţinere a culturilor. In săp- s-a prăşit o bună parte din ce­
tăm îna ce a trecut, ei au term i­ le 110 ha. cultivate cu porum b. Raionul llia — fruntaş
n at de plivit toate cele peste D in tre cele 17 ech ip e de cîm p la prăşiful porumbului
Electricianul Wilhelm Schmith din gospodărie, s-au dovedit a
obţinute de grupele sanitare ale de la cooperativa „Munca colecti­ FESTIVALUR I fi m a i h a r n i c e cele c o n d u s e de Colectiviştii, întovărăşiţii şi
fa b r ic ii „1 M a i “ P e t r e ş t i , f a ­ vă" din Simeria, a realizat un dis­ Ea Sarmizegetusa ţăranii m uncitori cu gospodării
bricii „Sebeşul“, grupa de car­ pozitiv al anei maşini de izolai Luduş şi Deal, corurile din Rcciu, colectiviştii G heorghe Judele individuale din toate raioanele
tier din oraşul Sebeş, grupa slrmă pentru bobinai. Prin apli­ regiunii au început prăşitul su­
G.A.C. din G îrbova şi altele. In carea acestei inovaţii se economi­ Aproape L000 de tineri şi vîrstnîci Cărpiniş şi Gîlnic şi mai mulţi solişti (B ăbăruţă), Petru Nopcea, prafeţelor cultivate cu porumb.
pregătirea acestor grupe au de­ sesc anual 2.000 kg. slrmă de au participat Ia festivalul intercomu- TRAIAN BRADU In această m uncă, cele m ai bu­
pus şi depun un interes deose­ cupru. nai organizat la Sarmizegetusa. corespondent P o m p ei R ain, Ioan Gerbeleu şi ne rezultate au fost obţinute în
bit dr. I. G heorghe şi E leonora raionul llia, unde s-a prăşit pî­
Ignat şi activistele voluntare In !oto7 electricianul Wilhelm Frumoasa manifestare a început cu La Peţeîca M i r o n ¦B u d i u , c a r e a u î n c e p u t nă în ziua de 22 mai, 93,68 la
Ana Aron, M aria D an, Lucre- Schmith lucrlnd la maşina căreia defilarea pionierilor şi şcolarilor, a for­ sută din suprafaţa totală însă-
ţia Gafenecu, M, E lena şi altele. i-a aplicat inovaţia sa­ maţiilor artistice şi echipelor sportive Un însemnat număr de locuitori din deja prăşitul m anual al porum ­ m înţată cu porunib. Succese în­
din Sarmizegetusa şi localităţile în,ve-. Peţelca, raionul Alba, a participat la bului. sem nate la prăşitul porum bului
'WV*-' cinate. desfăşurarea festivalului comunal din au obţinut şi colectiviştii din
această localitate. Şi-au dat concursul La G .A .C . „Pefofi Sanctar'' raioanele Sebeş şi Orăştie.
întrecere In cuvînlul rostit de la tribună de aici formaţiile artistice din Peţelca şi,
către tov. Vasile Zgîrcea, preşedintele pentru prima oară, corul, dansatorii şi P en tru obţinerea de recolte M ai slab se desfăşoară m un­
Zilele trecute a avut loc (fabrica „Simion Bărnuţiu“ comitetului executiv al sfatului popular, soliştii vocali din Căpud. sporite la ha., colectiviştii din ca la p ra şila p o ru m b u lu i în- r a ­
s-au arătat însemnatele succese obţi­ G.A.C. „Petoli S ă n d o r“-Deva în ­ ioanele H unedoara, H aţeg, Brad
în oraşul Sebeş, faza raio­ a pregătit dansurile: „Dan­ nute de tinerii satelor aparţinătoare a- Pentru faza intercomunală s-aii cali­ treţin la timp culturile. Plivitul şi Alba. In raionul H unedoara,
ccstei comune. « :-; ficat soliştii vocali Gavrilă Roşianu şi păioaselor, pe suprafaţa ,de pes­ de p ild ă, n u s -a p ră ş it dec.ît
nală a celui de-al V-lea con­ sul pescarilor“ , „Culesul flo­ Livia Oţoiu, corul şi cunoscuta forma­ te 75 ha., a fo st term inat de 2,39 la sută din sup rafaţa cu l­
mult. Au term inat de asem enea tivată cu porum b, iar în raio ­
curs al formaţiilor artistice rilor“ etc.). Festivalul intercomunal s-’a încheiat ţie de dansuri populare romîneşti din praşila I-a la cartofi şi praşila nul Alba n u m ai 11,90 la sută.
a 1I-a la f lo a r e a - s o a r e lu i şi sfe ­
sindicale. .Juriul de selecţionare a cu un frumos program artistic desfăşu­ Peţelca. cla de zahăr--pe întreaga su p ra­ i - m wmm $
faţă cultivată de 21,5 ha. Nu
La concurs au luat parte clasificat pe tocul 1 corul fa­ rat în sala căminului cultural, iar la G. VERDEŞ de mult, folosind atelajele gos-
corurile şi echipele de dansuri bricii „ Simion Bărnuţiu“ , e- terenul sportiv a avut loc un concurs corespondent
de la G.A.S. Apoldu de Sus, chipa de dansuri de la G .A .S . de. atletism, biciclete etc.
fabrica „ Simion Bărnuţiu“ Apoldu de Sus, pe soliştii GH. OLGAU
corespondent
din Sebeş, fabrica „1 Mai“ Ioan Aldea de la fabrica
Petreşti şi echipa de dansuri „Sebeşul“ şi Elisabeta Nico-
de la fabrica „Sebeşul“ din la de la U.I.L. De asemenea La Gîrbova
Sebeş. De asemenea, au mai au fost promovate pentru re­ La festivalul intercomunal de la Gîr­
bova; raionul Sebeş, au participat ti­
participat la concurs brigada ¦ giune brigada artistică de a- nerii împreună cu formaţiile artistice
şi echipele sportive din satele Luduş,
artistică de agitaţie a fabri­ gitaţie de la fabrica „Sebe­ Sîngătin, Cîlnic, Deal, Rcciu, Cărpiniş
şi Gîrbova.
cii „Sebeşul“ , fanfara fabri­ şul“ şi fanfara fabricii „1
In cuvîntul de deschidere a'' festiva­
cii „ 1 Mai“ Petreşti şi mai Mai“ Petreşti, cu recoman­ lului, tov. Milotinescu, secretarul co­
mitetului comunal de partid din Gîr­
mulţi solişti vocali. darea ca aceasta să includă bova, a vorbit despre importanţa fes­ Cit de
tivalului şi a trecut în revistă reali­ fericiţi sintf
In ceea ce priveşte reper­ in repertoriul său mai multe zările obţinute de tineret în cinstea în-
tîmpinării acestei sărbători; ii'
toriul formaţiilor participan­ cintece de masă.
Cu ocazia programelor artistice s ău
te, s-a putut constata că, în Faza raională a celui.de-al
evidenţiat mai ales echipele de dan­
general, echipele au pregătit V-lea concurs al formaţiilor
suri populare din Sîngălin, Gîrbova,
bucăţi corespunzătoare. For­ artistice de amatori ale sin­
maţiile corale s-au prezentat dicatelor din raionul Sebeş,
cu cîniece de masă, cintece a demonstrat posibilităţile ar- j
populare romineşti şi sovie­ tistice ale acestora şi a scos
tice, iar echipele de dansuri la lumină o serie de noi ta­
cu jocuri populare romineşti lente artistice din rindul po­
locale şi dansuri cu temă porului nostru muncitor.