Page 74 - 1959-05

F*rjnr.‘' 2
ACTIVITATEA CULTURALĂ Pe marginea spectacolului Scr/soore căite
m mi
Zilele acestea la m ina Petri-
la s-a o rg a n iz a t de că tre com i­
tetul de întreprind ere o şed in ­
ţă în cadrul căreia s-a an alizat
felul în care s-a desfăşurat m u n ­
ca culturală în acest an şi în
ce m ăsură această m uncă a
contribuit la sprijinirea realiză­
rii sarcinilor planului de produc­
ţie.
Din raportul prezentat şi din
discuţiile purtate, au ieşit în
evidenţă succesele obţinute, pre­
cum şi anum ite lipsuri ce se cer
înlăturate pentru ca m unca cul­
tu ra lă să fie ridicată la un nivel
m ai înalt. Pe baza analizei, a
num eroaselor propuneri făcute
de participanţii la şedinţă, s-a
a d o p ta t un. plan de m ă su ri m e­
nite a face din m unca culturală
de la m ina P efrila un factor
im portant de sprijinire a m u n ­
cii m inerilo r în lu pta pen tru re ­
zolvarea sarcinilor economice.
îndeplinirea planului de
producfie ' — în centru!
muncii culturale
M ina Petrila este una din m i­
nele fruntaşe din Valea Jiului.
In acest an, harnicii m ineri de
aici au dat patriei în afara sa r­
cinilor de plan, peste 12.000 to ­
ne de cărbune. La aceste suc­
cese o contribuţie de seam ă a
adus-o şi m unca cu ltu rală care
a fost axată pe m obilizarea co­
lectivului m inei ta îndeplinirea
p l a n u l u i de p r o d u c ţie . Iri a c e s t ganizat 22 recenzii, seri litera­
an a crescut preocuparea pen­
tru legarea cît mai strînsă a
muncii culturale de problemele
de producţie, pentru populariza­
rea succeselor, a m etodelor în a­
intate de m uncă şi pentru com ­
baterea aspectelor negative, a
atitudinilor înapoiate.
La gazeta de perete s-au scris
peste 30 de articole în care s-au
popularizat rezultatele bune ale
fru n taşilo r în producţie, arătîn-
du-se totodată şi m etodele lor
de m uncă folosite în obţinerea
succeselor. Panourile de onoare
ale fru n taşilo r în producţie exis­
tente în cadrul m inei şi clubu­
lui minier, conţin fotografiile
celor m ai buni activişti şi teh­
nicieni, fotografii ce sînt înso­
ţite de cîte o scurtă caracteri­
zare care oglindeşte rezultatele
obţinute de aceştia în cîmpul
muncii.
N-a fost neglijată nici a g ita ­
ţia' vizuală. P e n tru m obilizarea
m u n cito rilo r la în fă p tu ire a a n ­
g ajam en telo r luate în cinstea zi­
lei de 1 Mai, s-au confecţionat
şi expus 80 de lozinci legate
de sarcinile de plan.
O contribuţie preţioasă în
popularizarea rezultatelor bune
şi c o m b a t e r e a l i p s u r i l o r a a v u ­ A d a l b e r t M a t u l a şi a l ţ i i a u ces în oraş, în ceea ce priveşte bile­ ţă de anii trecuţi.
t-o b r i g a d a a r t i s t i c ă de a g i t a ţ i e . s u b a p r e c i a t m u n c a c u l t u r a l ă . D e \ tele vamale de intrare la tîrg.
Notele de servi­ 99 N O T Ă DE
ciu, cu siguranţă
cui un oarecare
trecui, Data exactă
a introducerii lor in activitatea or­
ganelor ce irimit şi primesc notele
de serviciu e greu de precizai. E su­
ficient să spunem că notele de ser­
viciu . s-au folosii şi încă pe scară
destul de largă.
Pe vremea primăriilor şi a nota­
rialelor, scribii acestor instituţii se
pare că foloseau notele de serviciu
la orice pas. Şi probabil că altfel
ei nici nu puteau „rezolva“sumede­
nia de scrisori şi cerinţe ale oame­
nilor. Notarul, primarul, perceptorul
şi alţi ccuicelarişti căpătaseră o mare
dexteritate in redactarea notelor de
serviciu. Ei le redactau, le lansau,
dar pentru înfăptuirea lor „n-aveau
timp".
E posibil ca şl lui Qrigore Tratan,
instructor la U.R.C.C. Ilia să-i fi
rămas in obicei folosirea notelor de
serviciu încă de pe vremea cind era
notar sau aii fel de birocrat de pe
vremuri apuse.
Pornii de la sediul U.R.C.C. Ilia,
Grigore Tratan, inir-una din zilele
trecute, s-a pomenit in comuna Zam.
Desigur- o fi fost trimis acolo pentru
muncă de îndrumare şi control. Şi cum
pe linia cooperaţiei de consum sînt
destule lucruri de făcut In perioa­
da actuală, trimiterea lui pe teren
este justificată. Din partea conduce­
rii U.R.C.C., cu siguranţă, i s-a fă-
c it înşiruirea necesară şi, probabil ziua cu pricina, a mers pe la sfatul şi sarcinile peniru care a fost tri­ j Ilia cunoaşte faptul că in persoana
că i s-a atras atenţia să nu uit* popular comunal. Intimplarea a făcut mis, inspectorul Tralan s-a îndreptat inspectorului Tratan zace o aserpe-
de problema contractărilor de cerea­ să găsească acolo pe secretarul co- spre cooperaiivă. Acolo a găsit pe nea comoară inepuizabilă -de „for-
le şi alte produse agricole.
Cu ce tren a plecat el din Ilia.
interesează mai puţin pe ciiHori ¦—
inclusiv pe cei la care a mers să-t
ajute in muncă. Ajuns în Zam cam
in jurul orei 9, inspectorul 7raion
s-a văzui la începui de muncă efec­
tivă. Şi de unde să inceaoă. pe care
să-l ia în primul rind şt cu care
să termina?.
V ^ / /v ^ V v W W N A A A , yV^A’V \A V ''- V W \.A A - V V \W v V ^ V /
In acest an, b rig ad a a prezen­
tat 6 programe, care s-au bucu­
rat de un m are succes. B rigada
artistică de agitaţie a populari­
zat grupele fruntaşe de m ineri
cum sînt cele conduse de tov.
G h eo rg h e M ichiev, G om ei Ge-
nuşe şi altele, criticînd totodată
unele grupe ca cele conduse de
tov. Vasile B eraru, Victor Peter
care n-au dat atenţia cuvenită
cărbunelui. B rigada a criticat
de asem enea cazurile de risipă
de m ateriale, absenţele nem oti­
vate şi unele aspecte negative
din oraş.
Alfa Safairj ale muncii
cwlîurale
La mina Petrila n-au fost
neglijate nici alte laturi ale
muncii culturale. S-a organizat
ţinerea a 23 de conferinţe cu ca­
racter ştiinţific şi economic, s-au
făcut schim buri de către com i­
tetele de secţii sindicale, prelu­
crarea unor documente im por­
tante ca de exemplu expunerea
tovarăşului Gheorghe Gheor-
ghiu-Dej despre însem nătatea
C ongresului al XXI-lea al
P.G .U .S. etc.
N um ărul abonam entelor la
ziare şi reviste este de peste
2.200. S-a dat im portanţa cuve­
nită şi muncii cu cartea. In ca­
drul bibliotecii clubului s-au o r­
re închinate unor scriitori de v a­
loare, expoziţii de c ă r ţ i ' noi a-
părute etc. Biblioteca are 512
cititori printre care se num ără
tov. Ştefan V arga, M ihai Belei,
M ircea Felea şi mulţi alţii, frun­
taşi în ceea ce priveşte n u m ă­
rul cărţilor citite.
In cadrul form aţiilor artistice
activează peste 220 tovarăşi de
la m ină. Pe lîn g ă club funcţio­
nează un cor, fa n fa ră , d o u ă e-
chipe de teatru, o echipă de d an ­
suri, cerc de a rtă plastică etc.
Despre Misele lipsuri
în munca culturală
in cursul acestui an, la m ina
Petrila s-au obţinut rezultate bu­
ne în d esfăşurarea m uncii cu ltu ­
rale şi le g a re a ei de p ro b le m e ­
le de producţie. La o b ţin erea a-
cesfor rezultate" âu . contribuit"
mulţi tovarăşi cum s î n t : Mihai
Drăgănescu, Ioan Kutasi, Ileana
Budar, Ioan Popescu care m un­
cesc cu m ultă dragoste în acea­
stă direcţie.
S u c c e s e le a r fi fo st cu m u lt
mai mari dacă toate comitetele
s e c ţiilo r s i n d i c a l e s - â r fi p r e o ­ tehnicienii şi agenţii agricoli din lo­
cu p at de m unca culturală. Din
păcate, unii tovarăşi din condu­
cerea acestor secţii cum sînt Ghe­
orghe Darie, Nicolae Zaharia,
Cum e normal, lucrătorii care fac
muncă de teren, inclusiv inspectorii
de la U.R.C.C., au datoria să anun­
ţe organele locale de conducere, să
le informeze asupra muncii de care
se vor ocupa, iar la întoarcere, asu­
pra constatărilor făcute etc. 'Intre
timp, afuiă şi îndrumă unităţile apar­
ţinătoare instituţiei in numele căreia
activează el. Se spune că inspecto­
rul Tralan, în ziua de 16 mai a.c.,
milelului comunal de partid.
Ce o fi discutat cu tov, secretar
— toate amănuntele — iarăşi inte­
resează mai puţin. Pozitiv este fap­
tul că i-a propus să analizeze pro­
blema contractărilor. Intenţia a fost
bună. N-a mai fost bună insă me­
toda pe care a ales-o ei in analiza
situaţiei contractărilor. Pretindea să
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1374
festiv Je îa Eraj tovarăşul depuîai
Mişcarea artistică de amatori ieraşi din Crtscich-, condusă de Alegători; fi-at dai mandatai să-i loace pentru înfăptuirea sarcinilor ce.
a s e m e n e a , d in p a r t e a to v . M ih a i a luat o amploare însemnată şi tov. Aurei Sirăiiţ, lecreidru1 "epezinţ in organul pu'eri locale au stai Ia ordineţ. zilei.
G io c îrle a — r e s p o n s a b il c u l t u r a l în comunele şi' satele -atonului ' sfatului popular tomurial s-a X siat. Şi cîno av făcu; acest luort. Şl peniru că a trecui mai bine de
al c o m ite tu lu i d e î n t r e p r i n d e r e — Brad. Cel de-al cincilea concurs prezentat Ic spectacol ci o sui­ şi-aa pus o mare nădejde în dumnea­ un an de cind ai in mină mandatul
a e x i s t a t o s l a b ă p r e o c u p a r e p e n ­ al formaţiilor artistice de ama­ tă de cîntecc oopulare romîneşti ta. Te-au apreciat, in c'imut rind, ca de deputat, e bine, totuşi, să meditezi
tr u î n d r u m a r e a m u n c ii c u l t u r a l e tori de la căminele culturale cit şi- (doine, tnvt’ Ute. ha'ţegane), iri- cel mai merituos om. i'Urdaş in mun­ asupra sarcinilor ce-ţi revin în viitor
ca din fabrică, din uzină, instituţie şi să vezi dacă nu cumva mai ai încă
în a n s a m b l u . A ş a se e x p lic ă f a p ­ festivalul tineretului, au consti­ ' terpretate la un nivel calitativ sau din agricultură. Şi-au manifestai de lucrat pentru ca, la capătul celor
tul c ă s - a u o r g a n i z a t p re a p u ­ tuit prilej important d e . îmbu­ satisfăcător. Bine s-au prezen­ încrederea că odată ales, vei fi me­ doi ani., să poţi merge cu fruntea
ţin e a c ţiu n i d e m a s ă c u m in e rii nătăţire a activităţii artistice tat şi echipele de dansuri din reu in mijlocul lor, te interesezi îndea­ sus în faţa alegătorilor şi să vă fe­
pe linie c u l t u r a l ă . S - a n e g l i j a t în rîndul tinerilor şi vîrstnicilor. Luncoiw de Sus şi Hărţăgani proape de problemele ce-i frămintă, a- licitaţi reciproc pentru realizările ce
juţl să se înfăptuiască o iniţiativă, o s-au făcut cu contribuţia şi aportul
în t o c m i r e a d e c o n f e r i n ţ e p e p la n Acest lucru a fost confirmat şi care auprezentat suite de dan­ propunere, un obiectiv industrial sau personal al fiecăruia.
local, l e g a t e d e sp e c ific u l m in e i, cu ocazia spectacolului festiv or­ suri populare locale. O impre­ social-cultural.
d e şi la m i n ă e x is tă , în m o d f o r ­ ganizat de ciirînd cu formaţiile sie deosebit de plăcută a făcut E bine să vezi dacă na cumva ai
înainte de a ţi se da mandatul, depus strădanii mai mari ca să devii
m a l, d o u ă c o le c tiv e de c o n f e r e n ­ fruntaşe selecţionate, de la trei şi ţinuta scenică a acestora prin te-ai iniilnit cu alegătorii din circum­ fruntaş numai în munca profesională
scripţia comunală, raională, orăşeneas­ şi nu şi ca deputat în sfatul popular,
ţia r i c a r e îşi m ă r g i n e s c a c t i v i ­ centre. în care s-a desfăşurat fa­ ’.frumoasele costume populare, că sau regională şi ai stai de vorbă dacă nu ai considerat că, muncind
t a t e a la e x p u n e r e a u n o r c o n f e ­ za raională' a celui de-al V-lea moţeşti, lucrate de femeile din cu e i; dumneata le-ai prezentat lu­ bine ca director, şef de secţie, preşe­
cruri frumoase, le-ai vorbit despre dinte de gospodărie colectivă saa de
rinţe primite dinafară. concurs. La spectacol au parti­ . sat cu multă pricepere şi dibă­ realizările regimului nostru democrat- stat, sarcina de députai mal poate fi
popular, despre programul de viitor al lăsaiă pe planul doi.
cipat echipele de dansuri ale cie. partidulai şi guvernului, despre carac­
terul adine democratic al organelor Faci parte dintr-o comisie perma­
Ş e d i n ţ a d e a n a l i z ă a c o n s t i ­ căminelor culturale din Liincoiu Nu se poate spune Insă ace­ puterii noastre locale, despre politica nentă, şti că In planul de mancă al
laşi lucru de brigăzile artistice înţeleaptă a partidului şi guvernului acestei comisii sînt stabilité anumite
tu a pentru comitetul de între­ i\ de Jos, Hărţăgani, Vata de de agitaţie şi în special de cea nosiru. obiective ce trebuie înfăptuite. Pe dé
prindere un ,bun prilej de - Sus, Valea Arsului şi Criscior; altă parte, mat păstrezi carnetul dé
Alegătorii te-au ascultat şi le-a plă­ noiiţe unde ţi-ai notai propunerile fă­
înlă cut mull faptul că, împreună cu de­ cute de alegători cu prilejul Iniîlniri*
putatul lor sînt chemaţi să conducă lor ce le-aţi avui şi al promis că pe­
t u r a r e a lip s u r ilo r c a r e m a i p e r ­ j brigăzile artistice de agitaţie din Valea Arsului care nu a treburile statului. La rlndul lor, ţi-au riodic te înitlneşti ca el pentru a dis­
s is tă în m u n c a c u l t u r a l ă . P l a ­ din Baia de Criş şi Valea Ar­ reuşit să prezinte un spectacol făcut anumite propuneri, ţi-au prezen­ cuta şi analiza ceea ce s-a făcut şi
n u l d e m ă s u r i a d o p t a t — d a c ă sului ; echipa de fluieraşi din de brigadă, ci doar cîteva cln- ce mai trebuie încă rezolvat.
tat situaţia din circumscripţia respec­
v a fi în d e p l i n i t — v a a s i g u r a Criscior formată din 1 1 persoa­ tece. Lipsa aceasta nu trebuie tivă, ţi-au vorbii despre ceea ce e ne­ Analizează pe rind fiecare aspect al
cesar să se realizeze intr-un viitor mai muncii şl sarcinilor deputatului ; pu­
f ă r ă î n d o i a l ă ç a la m i n a P e t r i l a ne. Au mai participat solişti vo­ atribuită celor din Valea Arsu­ apropiat sau mai îndepărtat, ţl-au vor­ ne faţă în faţă calitatea de deputat
bit despre necesitatea bunei gospodă­ cu sarcinile ce-ţi revin şt vezi dacă
s ă s e o b ţ i n ă în m u n c a c u l t u r a l ă cali, de la căminele culturale lui, de la care am putut vedea riri a oraşului, comunei sau satului, ţi-ai făout pe deplin datoria.
despre repararea unei şcoli, a unei
s u c c e s e t o t m a i m a r i, i a r a c e a s ­ din Baia de Criş, Hărţăgani, destulă strădanie pentru a-şi în­ şosele, a unui pod sau podeţ etc. Dacă ai rezolvat lucruri frumoase
tă m u n c ă v a c o n tr ib u i în tr-o Criscior, Vata de Sus şi Valea jgheba un colectiv de artişti a- şi ai dobîndit o experienţă bogată in
După toate acestea, în ziua alege­ muncă, ajută şi pe alţii să-ţi urmeze
m ă s u r ă t o t m a i î n s e m n a t ă la Arsului. matori, ci în insuficienta preo­ rilor, toţi alegătorii care au trecut exemplul. Dacă constaţi că mi ti-ai
prin faţa urnelor ţi-au acordat votul, făcut pe deplin daioria de deputat,
e d u c a re a o a m e n ilo r m u n cii, la In general, spectacolul a ’ co­ cupare a activului Casei raiona­ ţl-au urat succes în muncă şl te-au priveşte în mod autocritic la ceea ce
respuns şi din punct de vedere chemat să ţt mereu în mijlocul tor. trebuie să faci în viitor.
m obilizarea lor la lupta pentru calitativ şi în ce priveşte reper­ le de cultură din Brad (direc­ In acele momente, fiind prezent un­
toriul prezentat. Echipa de fiu- tor tov. Paul Eugen), faţă de deva la o secţie de votare, te-ai sim­ Eşti înainte de toate un om al mun­
trad u cerea în v iaţă a sarcinilor aceste formaţii. ţii mîndru, ţi-ai manifestat bucuria cii în fabrică, pe ogoare, la catedră
faptului că alegătorii ţi-au acordat sau in alt domeniu al muncii. Acesi
de producţie. P. U. Un alt aspect negativ în or­ mane încredere şi, sub o formă sau lucra îţi permite să desfăşori o mun­
alta, te-ai angajat că na vel precupeţi că neobosită, aăt pe linie profesiona­
ganizarea spectacolului festiv nimic peniru a dovedi că vei îndrep­ lă, cit şt în calitatea de deputat. Te
tăţi cinstea ce ţi s-a acordat âînda-ţl bucuri de încredere şi stimă şt să
De la siibredacfia îl constituie şi faptul că nu a mandatul de deputat în sfatul popular. fi convins că în măsura în care te vet
participat nici o formaţie de cor, strădui să-ţi aduci contribuţia la înfăp­
deşi erau programate corurile De la ultimele alegeri — 2 martie tuirea sarcinilor ce stau în faţă, consi­
1958. — a treout mai mult de un an­ derentele şi căldura cu care oamenii
voluntară din HafeS căminelor culturale din Vata de
los şi Zdrapfi.
Secţia de invăţămlnt şi cul­
M ăsuri în v ed erea Iu uşma aplicării acestei propuneri, tură a raionului Brad şi comi­
protecţiei plantelor s-a încasat la taxele forfetare în pri­ tetul raional U.T.M. au datoria
ma zi de tîrg cu 8.000 lei mai mult să înlăture lipsurile semnalate,
Zilele trecute a avut loc la sediul ca alte ori. pentru ca la viitoarele specta­
secţiei agricole a raionului Haţeg o Acţiuni pioniereşti cole formaţiile artistice de ama­
consfătuire la care .au luat parte toţi tori să se prezinte mult mai
In comuna Livadia, prin contribuţia bine.
calităţile raionului. depusă de pionieri în cinstea zilei de
1 Iunie — Ziua internaţională a co­ V. MUREŞAN
Cu această ocazie, tov. ing. Liviu pilului, s-a adunat şi predat 1.500 kg. îndrumător cultural la secţia de
Gîrbea, şeful secţiei agricole, a dat fier vechi. învăţămînt şl cultură a Sfatului
c-'or; prezenţi îndrumări preţioase cu
privire la felul cum trebuie să-şi or­ DOINA TEŞELEANU popular regional
ganizeze munca. Apoi, tov ing. Ale­
xandru Boţea a făcut o instruire amă­ ConcursuS grupelor -O -
nunţită despre modul de organizare sanitare
a controalelor de depistare a gîndacu- Carp noi
lui din Colorado, scoţînd în relief pa­ Comitetul raional de Cruce roşie din
gubele imense pe care acesta le poa­ Haţeg a organizat la data de 17 mai in acesi interval de timp s-au rea­ te înconjoară, vor lua proporţii din
te provoca. a.c. cel de al V-lea concurs al grupelor
sanitare. La concurs au participat 15 lizai multe lucruri frumoase, s-au con­ ce în ce mat mart.
In" continuare, s :a arătat celor pre- grupe din întreprinderile, instituţiile şi
zer ţi felul cum trebuie aplicate- trata­ comunele raionului: struit cămine culturale, şcoli, s-au
mentele- cu erbicide în vederea comba­
terii buruienilor la gramlnee. Echipele' s-au întrecut pe grupe de
instituţii şi cartiere, întreprinderi, cît
ANA GUGOR şi pe grupe din mediul rural.
Cele mai bune rezultate în concurs *
Un control eficace constituit multe gospodării colective Citind aceste rinduri, fiecare dé­
le-a obţinut grupa sanitară a circum­ şi întovărăşiri agricole, s-au construit putai este bine să-şi facă o analiză
Comisia permanentă finanţe, comerţ scripţiei medicale Haţeg, urmată de multe poduri şi podeţe, s-au lărgii a- proprie, să vadă ce a realizat din sar­
şi cooperaţie de la sfatul popular al grupa din comuna Pui şi aceea a co­
oraşului Haţeg, în urma unui studiu loniei de copii din Pîclişa. nele unităţi industriale şi multe alteia. cinile ce-i revin şi să se gîndească la
făcut, a propus comitetului executiv să
se organizeze în zilele de tîrg un con­ In general toate grupele sanitare La toate acestea, ţi-ai adus con­ metode şi mijloace eficace peniru
participante Ia acest concurs au dat
tribuţia — într-o măsură mai mică munca de viitor, veghind ca această
trol mai temeinic la toate căile de ac­ dovadă de o pregătire superioară fa­ sau mai mare — ai mers alături de muncă să fie ridicată la un nivel iot
alegători şi ai căuiai soluţii şi mij- mai mare.
-§8S -
SiDONiA RUSAN
BIOLOGIE - ŞTIINŢE
SERVICIU ié ,sistemele“ de NATURALE D I N S A U L E TRIBUINiLOR
.ajutor“, lată-le :
j Conform votării L. B O T O S Â N E A N U — F a u n a Huliganii şi-an primit chisoare corecţională, iar Aurel Căldă­
R.P.R. — voi. XI — Crus- pedeapsa raru şi Lazăr Oprean cîte 1 an şi
prin muncă vo- tacea, îasc. 3 — Bathyne- 6 luni închisoare corecţională.
ilacea. Se întîmplă uneori ca liniştea oame­
„analizeze“ împreună cu secretarul lunfară a nisipului şi pietrişului pen­ 36 p ag. — 2,50 lei. nilor să fie tulburată din cauza unor ele­ „Voiajorul“ hoţ
Ed. Acad. R.P.R. mente huliganice, aşa cum s-a întîm-
comitetului, loaie tabelele şi alte tru magazinul universal..., trebuie plat şi cu consumatorii din bufetele Individul Ilie Constantin din Bucu­
W. K N E C H T E L , A. B IZ N O Ş A - „Cetatea“ şi „Păltiniş" din oraşul De­ reşti devenise în ultimul timp un pa­
scripte şi pe această cale să „ajute" luate măsuri să vină meşterii să NU — F au n a R.P.R. — voi. va. Aceştia au fost martorii acţiunilor sionat „voiajor“. El colinda prin diferi­
huliganice comise de indivizii Ioan te oraşe ale ţării sub pretextul că are
munca de contractări. Tov. secretar înceapă iencuitul i 2, toate decla­ III, Insecte — fascicula 4 Miron, Emil Găldăraru, Aurel Găldă- treburi sau vrea să cunoască frumu-
— Orthoptera raru şi Lazăr Opreau* care în stare seple naturii. Printre altele, el a vi­
însă nu i-a primit „ajutorul“ şi i-a raţiile pentru carnetul de muncă tre­ 336 p a g . — 25,40 lei de ebrietate, au provocat scandaluri. zitat şi oraşul Deva. Indreplîndu se
spre gară şi controlîndu-se în buzunar,
propus să se gîndească la alte for­ buie făcute şi păstrate inir-un do­ Ed. Acad. R.P.R. a observat că nu are bani suficienţi
me şi metode de a ajută. sar..'. ! 5, situaţia personală a I. R A D U L E S C U — P a r a z i ­
tism şi p araziţi an im ali
Văzind că felul lui de muncă este fiecărui salariat trebuie înain­
respins de secretarul comitetului co­ tată la U.R.C.C. Ilia în ter­
munal de partid şi dorind cu tot men de 43 ore ; 4, toate mărfu­
dinadinsul să „rezolve“ problemele rile de sezon de iarnă să fie adu­
nate Ia magazia centrală pentru a
se preda la bază de urgenţă; toate
mărfurile peste decizia 34 Centro- 148 p a g . — 3,55 lei Dar acestor huligani nu le-a fost su­ peniru a se deplasa cu trenul. Dar
coop să fie retrase de la toate fi­ E d . ş t i i n ţ i f i c ă j? cum credea că este un om „descurcăreţ"
lialele î 5, se vor forma echipe in ficientă bătaia între ei. Ieşind pe stra­ intră imediat într-o clădire de pe stra­
fiecare sal, compune din¦preşedintele ISTORIE , da Lenin şi fură un balonzaid pe care
consiliului sătesc, învăţătorul şi ges­ dă au acostat pe cetăţeanul Ioan Mîrza şi a încercat să-l facă „mărunt“. Fiind
tionarul respectiv, peniru verificarea VASILE PIR VAN — Dacia — > fără nici un motiv au început să-l lo­
tuturor' carnetelor vechi...; 6, amba­ Civilizaţiile străvechi din re­ vească. surprins asupra faptului, ei a fost î-
lajele se vor aduce de pe reţea şi giunile carpato-danubiene—
returna la bază... (Zam 16 V-a 1959). e d i ţ i a a tr e i a r e v ă z u t ă şi Aduşi în faţa instanţei de judecată naintat tribunalului orăşenesc Deva şi
adnotată acestor huligani li s-au aplicat urmă­
Şi eu aceasta, inspectorul Tratan, 2 38 p a g . + 1 h a r t ă —- 8,2 5 toarele pedepse: individul Ioan Miron condamnat la I an şi 6 luni închisoa­
deplasat Ia Zam, a încheiat o zi de a fost pedepsit cu 3 ani închisoare co- re corecţională.
recţională, Emil Căldăraru cu 2 ani în­
V. ON1CA
„lucru", Iar la orele 12 s-a urcat lei
frumuşel in tren indreptîndu-se spre Ed. ştiinţifică
Ilia să „raporteze“ conducerii•: BELETRISTICĂ
U.R.C.C. despre „realizarea" sarcini­
lor multiple de pe teren.
Se spune că acesla-i obiceiul lui ’H. DE BA LZA C — O pere, voi.
în munca de îndrumare şi control V. In r o m în e ş te de P e ric le
şi că de cîte ori s-a deplasai la ^M artinescu, Teodosia Ioachi-
Zam a procedat la fel. m escu şi E m m a Beniuc.
j E interesant de şlitii dacă U.R.C.C. {„Clasicii literaturii univer-
saje“ )
740 p a g . — 15 lei b r o ş a t ;
23 lei c a r to n a t
preşedintele acesteia. Nici in „tai­ , ţe" şi „metode ingenioase" de care E.S.P.L.A
nele“ discuţiilor ce le-a avut cu pre­ . el se foloseşte in muncă. Dacă da, ŞTIINŢA Şl TEHNICA
şedintele, nu e bine să intrăm prea să ia măsuri de „generalizarea“ lor. PE ÎNŢELESUL TUTUROR
adine. Spre informare insă, amin- Şi din toate acestea, sistemul „no­
tim că şi acestuia i-a oferit bună­ telor de serviciu" să-l aibe in vedere H. N E U M A N N — C um au în ­
tatea de „ajutor“, dar oarecum deo­ în primul rind, iar pe inspectorul ceput oamenii să vorbească
sebit de cel ce i l-a propus secre­ Tratan în al doilea rind. şi ce e ste v o rb irea
tarului de parlid. Preşedintelui i-a . Nu este deloc rău dacă informea­ („S.R.S.C.“ )
dai ceva mai „substanţial“ — o notă ză şi Uniunea Regională a Coope- < 48 p ag . — 0,70 iei
de serviciu in care erau înşiruite raţiei de consum despre toate acestea. <
-NAAVW V.VVVVV ( p iu a i