Page 75 - 1959-05
P. 75
NTf. B74 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
•!?inMnriiée
Cărbune mai bun Prin t a i gospodării M n/v w v w w w v
şi în acelaşi timp Brigada de mi
neri condusă de
Î N V E C I N A Ţ I ir
Ioan M. Popa este
mai ieftin i una dintre cele mai ( Urmare din pag l-a) preşedintele, deşi cunoştea bine
bune brigăzi de (a situaţia.
(Urmare din oag l-a) cestui co n su m d eoarece sînt a- mina Teliuc. Ea lu tund oile Lîria am contractat-o
crează în prezent !? cu statut. G predăm, iar pe cei — Bine! De cînd au primit
numite. perioade cînd acest m a lucrări de înaintare. peste 22.000 lei ce-i vom primi, avansurile băneşti, colectiviştii
cumpărăm ţiglă. lucrează cu şi mai mult spor.
tea oricui s-ar m anifesta aceasta, terial lipseşte precum şi datori; De la începutul anu Deocamdată, echipele colectiviş
Iui şi pînă în pre Pe deal, în imediata apropie tilor Elisabeta Copronczoi, Pe
să se ia m ăsuri ferme îm potriva tă faptului că lem nul se poate zent, a dat peste re a construcţiilor, se plantea tru Maier şi Victoria Mustafa
plan însemnate cnn-' ză ultimele răsaduri de tutun sînt in frunte, spuse umil din
oricăror m anifestări de risipă, valorifica în mod m ult mai eco tităţi de minereu de pe cele 10 ha. planificate. tre brigadieri.
[ier,
p e n tr u a se p u n e c a p ă t c o n s u n o m ic o s îri a lte sc o p u ri. E x p t — Tutunul — adaugă tova Din ce fonduri au primit co
tn foto: brigada răşul Popa — este contractat lectiviştii din Turdaş avansuri
m ului rid icat de m a te ria le , de rie n ţa de pîn ă a cu m a ra tă că şl tovarăşului Ioan M. în întregime cu statul. Am şi băneşti, este lesne de înţeles.
Popa discutind cu primit 8.000 lei avans pentru Ei au contractat cu statul în
e n e rg ie eicctrică şi a er c o m p ri in e c o n o m isire a lem pului de m i maistrul Nicolae lo- el. Alţi 38.500 lei am primit a- acest an, importante cantităţi
naş. vans pentru cele peste 80.000 de cereale, lapte, lină, carne etc.
m at. nă — îndeosebi a lem nului de kg. cereale şi floarea-soarelui Drept avans, gospodăria a în
contractate. Peste cîteva zile casat aproape 30.000 lei. Alţi
E s t e d e o s e b i t d e i m p o r t a n t ca b r a d —¦ e x i s t ă m a r i r e z e r v e : m ă vom împărţi colectiviştilor din bani a încasat pe laptele care
aceste sume primele avansuri s-a livrat pînă acum, in canti
în fiecare e x p lo a ta r e şi în fiecare rire a p ro îile lo r a b a ta je lo r , r e s băneşti. Şi o să ia bani frumoşi tate de peste 8.400 litri. Dintre
fiecare. Toţi participă la mun aceştia, 19.000 lei au şi fost
sector să se determ in e c.beltuie- pectarea m o n o g rafiilo r de a r m a că. Şi, participarea lor la mun vărsaţi în contul fondului de
că în proporţie ele !00 la sută bază, iar peste 10.000 lei s-au
lit'e de p r o d u c ţie c a r e a u g r e u t a re, r e c u p e r ă r i l e , fo lo s ire a î n l o este unul dintre obiectivele în împărţit colectiviştilor. Cei. mai
trecerii cu cei din Nădăştia In harnici au primit sume destul
tea cea mai m a re in preţul de cuitorilor etc. ferioară. de însemnate. Nicolae Mihai
a primit 600 lei, Iosif Bartok,
cost şi să se ia m ă su ri concrete In unele exploatări m iniere ir Ioan Tomuş, Andronic Costea
şi alţii, cîte 250—350 lei.
pentru reducerea lor. Calculele din V alea Jiului se m anifestă In curtea spaţioasă a gospo
dăriei colective „6 Martie“ din — Ăsta-i doar un mic avans,
făcute recent la m ina V ulcan au tendinţa de a da cît m ai multe Turdaş, este mare animaţie. Şi care ne prinde bine, spune tov.
aici se sapă fundaţia grajdului Nicolae Mihai ce îngrijeşte vite
a ră ta t că la actu alu l nivel de tone de cărbune slăbindu-se In înttmpinarea lit a if ir e i calităţii c ă M u i- cu o capacitate de 50 bovine. le gospodăriei. Să vedeţi insă
p ro d u cţie un s in g u r p ro c e n t la preocuparea pentru respectarea PP Colectiviştii. Alexandru Acs şi 1a. toamnă!
Petru Duma confecţionează co-
cerinţelor de calitate. Această o importantă rezervă internă frajele pentru turnarea betonu Şi harnicul colectivist ştie ce
tendinţă nu are nimic com un cu în lupta pentru economii lui. Unii sting peste 4.000 kg. spune. El este în gospodărie din
consum ul de energie reprezintă var procurat din timp, iar alţii 1956 — de cînd s-a înfiinţat —<•
fasonează grinzi. Pe malul Mu şi de atunci a reuşit să-şi con
festivalului raionala n u a l o c h eltu ială de 72.000 lei, reşului, se lucrează la confec struiască casă. Îngrijind bine
ţionarea a peste 100.000 bucăţi animalele şi în special vacile
la c o n s u m u l de lem n 50.000 lei, principiul socialist de gospodă Tinerii muncitori de la Printre obiectivele de seamă ale în ganizatorice luate, calitatea cărbunelui cărămidă. de lapte, el a primit ca recom
la exploziv 30.000 lei ia r c re ş te rire. D epăşirea procentului ad trecerii minerilor în acest an, un loc extras din majoritatea exploatărilor pensă însemnate sume, drept
rea sau scăderea productivităţii mis de steril în cărb u n e atrag e depoul de locomotive C.F.R. de frunte îl ocupă lupta pentru con Văii Jiului, continuă să se îmbunată-* Mihai Dumitriu, preşedintele retribuţie suplimentară. Acum
m uncii cu 1 la sută influenţează după sine penalizări din partea tinua reducere a preţului de cost, pen ţească. La mina Lonea de pildă. în gospodăriei, este mereu alături se străduieşte să hrănească ra
considerabil preţul de cost. preparaţiilor, care se ridică une Simeria, au întîmplnat fes tru obţinerea de cît mai mari econo primele zile lucrătoare din mai, mine de colectivişti. ţional şi să îngrijească mai ales
ori Ia m ilio an e de lei, dă n aştere tivalul raional cu noi suc mii peste plan. In abatajele şi gale rii au extras un cărbune care a avut vacile, pentru ca angajamentul
iată, n um ai la m aterialele m ă la cheltuieli su p lim e n ta re de e- riile minelor Văii Jiului, la îndemîna cu 2,4 la sută mai puţin şist decît — Acum tovarăşi, te zice el, luat în întrecere cu cei din
runte (şuruburi, cabluri pentru nerg ie şi fo rţă de m u n că, p ro cese in producţie. minerilor stau multe rezerve interne, cei dat în aprilie, situîndu-se sub nor e bine să-i dăm zor pînă cînd G.A.C. „1 Mai“ Nădăştia Infe
puşcare, becuri, electrozi etc.) voacă greutăţi preparaţiilor. De Un exemplu demn de ur care folosite raţional, pot contribui la mele admise. Scăderi simţitoare ale mai avem cîteva zile de răgaz, rioară — de a obţine 2.400 litri,
care sînt înghiţite de fiecare aceea este necesar ca lupta pen sporirea economiilor realizate în pri conţinutului de şist vizibil în cărbune pentru că apoi, începem prăşi- lapte pe cap de vacă furajată
m ină în c a n tită ţi enorm e, colec tru c ă r b u n e m a i ieftin să fie mat îl oferă echipă com mele patru luni ale anului, la reali s-au remarcat în această perioadă şi tul porumbului. — să fie nu numai îndeplinit,
tivul minei Vulcan a reuşit să strins îm pletită cu lupta pentru plexă de reparaţii condu zarea celor 14.000.000 lei cît s-au an în producţia minerilor de la Petrila, ci şi depăşit.
realizeze — în u rm a in tro d u ce cărbune de calitate. să de comunistul Sauer gajat să economisească în acest an. Aninoasa, Vulcan şi Lupeni. Trebuie Tovarăşul Caraşca, unul din
rii unui control rig u ro s — o re Ioan. care prin metodele Una din cele mai eficace, mai sigu însă arătat că la aceste exploatări, ca tre brigadieri, ne aduce la cu •k
înaintate, precum şi pfin re şi mai importante rezerve interne, litatea cărbunelui nu a atins totuşi ni noştinţă că s-a terminat şi plan
hărnicia tinerilor ce alcă este continua îmbunătăţire a calită velul stabilit prin pian. tatul tutunului pe toate cele 10 Rezultatele obţinute pînă a-
tuiesc această echipă, a ţii cărbunelui ha. planificate, că plivitul griu cum în cele două gospodării co
In orice caz, reducerea conţinutului lui., prăşită l-a la sfecla de za lective învecinate — Pricaz şi
ducere a co n su m u lu i cu circa 40 Dezvoltarea largă a întrecerii reuşit c a ' ta locom.otiva La multe din exploatările miniere au de şist vizibil din cărbune constituie hăr, sfecla furajeră, floarea-soa- Turdaş — arată că angajamen
fost obţinute anu! acesta reale pro dovada cea mai grăitoare că în actua relui şi cartofi s-a terminat de tele harnicilor colectivişti sînt
Ia sută. socialiste pentru îndeplinirea 230.257, cit şi la altele, să grese în acţiunea pentru extragerea la etapă a întrecerii, în cinstea Zilei mult: traduse în fapte cu multă însu
unui cărbune cît mai curat. Este bine Minerului şi a zilei de 23 August, o- fleţire.
Acest exemplu vine să confir sarcinilor trasate de Conferinţa reducă timpul de staţiona cunoscută experienţa acumulată de mi dată cu eforturile pentru sporirea con — Cu întrecerea cum mai
me că dacă se stabilesc cu pre regională de partid a dat n a ş re cu mai bine de 13 ore. nerii de ia Uricani, care, deşi qu con tinuă a productivităţii muncii (impli stăm în briogăzi? — întreabă
cizie în fiecare e x p lo a ta re şi în tere unui puternic avînt în rîn- diţii de exploatare care în altă situa cit şi a producţiei), minerii pun un
fiecare sector minier, cheltuielile durile m inerilor. O rg a n iz a ţiile de Printre tinerii harnici ai ţie ar duce la înrăutăţirea calităţii căr deosebit accent pe îmbunătăţirea cali .CNŞnşsc;
care influenţează preţul de cost, p artaj, sindicale şl IJ.T.M. tre acestei echipe şi care fo bunelui reuşesc să reducă sub conţinutul tăţii cărbunelui.
dacă se iau m ăsuri tehnicn-or- b u ie să r i d i c e <n p e r m a n e n ţ ă n i losesc din plin cete 480 admis şistul vizibil din cărbune.
g a n iz a to ric e biné ch ib zu ite şi velul m uncii politice pentru a de miniite sînt: Ioan O- Cei aproape 500.000 lei economisiţi de Acest lucru cere din partea ingi
continue pentru reducerea chel însufleţi cît mai mult acest a- prean, Aurel Radu, Ioan minerii de aici în trimestrul I sînt în nerilor şi tehnicienilor eforturi susţi
tu ie lilo r la fie c a re e le m e n t şi vînt, pentru a face ca lupta pen Solea, Gheorghe Sima şi mare măsură obţinuţi pe seama res nute, pentru ca pe lîngă crearea con
dacă se mobilizează eforturile tru lichidarea pierderilor în pro alţii. pectării calităţii cărbunelui. Trebuie în diţiilor optime de muncă tuturor bri
în treg u lu i colectiv la aplicarea ducţie, pentru economisirea m a să arătat că Ia Uricani, lupta pentru găzilor, să le asigure acestora şi po
acestor m ăsuri, se poate obţine terialelo r şi en erg iei, p e n tru IORDACHE PRICOP îmbunătăţirea calităţii nu se duce nu sibilitatea de a extrage cărbune cît
o reducere ac c e n tu ată şi c o n ti creşterea productivităţii, să de mai pe linie tehnică, ci ea constituie mai curat.
nuă a preţului de cost al căr vină cauză generală a întregu corespondent o preocupare de scamă şi a organiza
bunelui. lui colectiv, să facă pe fiecare
m u n c ito r, te h n ic ia n şi in g in e r Un program
Cu toate că în preţul de cost
al cărbunelui consum ul de m a miner să înţeleagă că reduce .a tr ă g ă to r
terial lemnos n-are greutatea
specifică cea mai mare, este ne rea preţului de cost ai cărbune Recent, formaţiile artis
tice ale căminului cultural
cesar totuşi, să se acorde o im lui este o im portantă problem ă şt cele ale Şcolii de 7 ani
din Daia, raionul Sebeş,
p o r t a n ţ ă d e o s e b i t ă r e d u c e r i i a- d e sttrf şi c ă e s t e n e c e s a r ^s ă p a r au prezentat un reuşit pro
gram artistic în sala că
ticipe personal la această luptă.
minului cultural. din Lăn-
PE PRIMUL L OC crăm. ¦ ţiilor de partid, sindicale şi de tine- Din experienfa gospodăriilor agricole colective fruntaşe
Programul a fost variat S : ret. In întrecere, brigăzile de mineri
şi atractiv. Au plăcut mult * şi-au propus ca pe lingă sporirea pro
brigăzile .artistice de agi ducţiei şi productivităţii muncii, să îm
taţie, dansurile populare Retribuirea soplím eiM o muncii - mijloc de întărirebunătăţească continuu calitatea cărbu
Aurel Crisiea. Un nume; dtt muncă dcuă schimburi, se romîneşti, cît şi cîntecele nelui. La Uricani, cărbunele porneşte o gospodăriei colective
atit pare la prima vedere. discută rezultatul obţinut, se populare interpretate de «urat chiar din abataje.
Pentru cei din Valea fiului trasează sarcini pentru schim solista Elena Tatu.
insă, numele acesta spune bul următor şi pentru schim A făcut progrese simţitoare în lupta
mult mai mult. Cînd aud bul care pleacă (de aceea la Le reuşita' întregului
sau rostesc acest nume, gin- venirea în şut fiecare miner program, au contribuit to pentru extragerea unui cărbune cît U nul din factorii care deter buic executate, au tost stabi cut gospodăria colectivă planifi
dul le fuge ta cele 1.600 tone ştie ce trebuie să aducă). mai de calitate şi colectivul minei A- m in ă d ezv o ltarea şi în lă rire a lite în mod diferenţiat, ţinîndu-se case să obţină din pepinieră
de cărbune extrase peste plan Deci, în cele 8 ore, nu se fa varăşii .; Nicolae Clipi, au ninoasa. îndrumată fiind de comitetul gospodăriei colective este coin seam a de zona de fertilitate, te 135.000 bucăţi viţă de vie, din
în numai două luni, la randa ce altceva decît se extrage torul textelor cela două de partid, conducerea minei Aninoa teresarea m aterială a colectiviş lul culturii şi c a te g o ria de lu c a re 90.000 clasa I-a şi 45.000
brigăzi artistice de agita sa a elaborat şi' tradus în viaţă o tilor. E a d u ce !a creşterea p ro crări ce trebuie efectuate. clasa Il-a. Echipa care a lucrat
mente de aproape 8 tone căr cărbune. ţie, solistele Hortensia Ci ¦seamă de măsuri privind îmbunătăţirea ducţiei agricole, la m ărirea v a în pepinieră, prin m unca de ca-
bune pe post realizate, faţă Ortacii lui Cristea acordă liu şi Raveca Vasiu, Gheor caiităţii cărbunelui, măsuri care n-au lorii zilei-m uncă în general. Ţi- A ceasta a dus la cointeresarea litat.: depusă, a realizat 2Î2.3S0
de 4,20 tone pe post, plani ghe Boca, Schuster Gal- îr.tîrziat să dea roade, tn luna apri nînd seam a de acest lucru con colectiviştilor în efectuarea unor bucăţi viţe, din care 159.780 b u
ficate, la drapelul roşu de o mare atenţie uneltelor. Pu lie, şistul din cărbune a scăzut cu 0,9 siliul de conducere al g ospodă lucrări de ca lita te şi în tim pul căţi c la sa I-a şi 52.000 bucăţi
brigadă minieră de tineret ) luŞ, Mană Schiau şl Mă< ia sută faţă de media primului tri riei agricole colective din Apol- opitm , ceea ce a c o n trib u it Ia clasa Il-a. Pentru depăşirea
ţine sînt brigăzile din Valea r'ia Cibii, inta preţi în bri mestru al anului. du de Sus a hotărît să introdu c reşterea producţiei veg etale. A- substanţială realizată, echipa a
Jiului care ar putea să se găzile artistice dc agitaţie. că ca sistem stim ulatoriu, din nul trecut, de exem plu, de pe cd- primit ca retribuţie suplim enta
In luna mai, ca urmare a muncii a n u l 1958, retrib u irea su p lim e n le 111 h a . î n s ă m î n ţ a t e cu p o ră s u m a d e 32.130 lei, a d ic ă j u
fruntaşă pe regiune. E lesne compare cu cea a lui Cristea DION'SIF STĂNOIU politice şi a măsurilor tehnice şi or rum b s-a obţinut o produţie m e
de înţeles de ce brigada con în ceea ce priveşte. păstrarea we-.poodent )
dusă de minerul Aurel Cris şi repararea la timp a unel
tea de la Aninoasa se bucu telor. Frumos aşezate în ras- Exemplul smi să fie urmat tară a colectiviştilor pentru de die la ha. de 3.710 kg., cu 1.425 m ătate din v alo area depăşirii
ră de otita popularitate, de tel, uneltele sînt totdeauna păşirea producţiei planificate. kg. mai m ult decît era planifi producţiei planificate.
De asem enea, întreprinderile P en tru aceasta s-a trecut la o cat, cu un volum de zile-m uncă
atita preţuire. Cunoscuţi şi curăţate şi unse. care pînă acum foloseau acest bună organizare a muncii, înca- redus. Anul trecut a fost primul an
sector pentru depozitarea deşeu drîndu-se toţi colectiviştii în bri în c a r e s-a a p lic a t la G .A .C . A-
apreciaţi sînt şi Petru Codrea, Esenţialul însă nu constă D eputata E le n i Hăi'du din rilor, („ 6 A u g u s t“ , •A p ro z a r e tc .) g ă z i p e r m a n e n t e , c ă r o r a li s au Gum a fost obţinută această poldu de Sus sistem ul stim ula
au obligaţia de a sprijini m unca dat în prim ire sole de păinînt însem nată depăşire a recoltei de toriu de retribuţie suplim enta
Nicolae Petric şi Gavril Pra în acestea. „Important este .Petroşani este una din cele mai pe întreaga perioadă de rotaţie porum b planificată ? In primul ră. El a fost aplicat însă n u
rînd' prin aplicarea unui 'com m ai la c u ltu rile de cîm p şi în
ţa, şefii de schimb din aceas .faptul — spune Cristea — ca active deputate ale oraşului. Nu
tă brigadă. toţi oamenii să vrea acelaşi de mult. ea a m obilizat pentru
¦k lucru. Or, pentru asta, mi înfrum useţarea cartierului C.F.R.
Pentru brigada lui Crisiea nerii dintr-o brigadă trebuie un nu m ăr de 40 de cetăţeni care deputaţilor care au circum scrip a culturilor. In felul acesta au plex de reguli agrotehnice. A ră m ică m ă su ră la viţa de vie. D a
a devenit obicei să dea peste să fie nu numai membrii a- au efectuat peste 300 oie m uncă
planul fiecărei zile 30 tone celei brigăzi, ci şi prieteni. v o lu n ta ră . S -a a m e n a ja t astfel pe ţia electorală în această parte fost evitate desele fluctuaţii a tu ra de to a m n ă şi p r im ă v a r ă că retribuţia suplim entară s-ar
de cărbune. De fapt, ei con In afară de acest lucru, tre un teren de pe m alul Jiului, u n a oraşului. braţelor de m u n că şi s-a în tărit s-a tăc u t la adîncim ea de 22-25 fi a p l i c a t în t o a t e s e c t o a r e l e , r e
sideră că numai atunci cînd buie multă, multă disciplină. de de obicei se azvîrleau g u răspunderea faţă de m unca efec cm. Ţinînd seam a de timpul se zultatele pu teau ii m ai m ari,
au realizat acest rezultat, ,,to noaiele, o frum oasă g răd in ă de MARIA IORDACHE DUMITRESCU tuată. De asem enea, producţia cetos din anul trecut, colecti prin faptul că se crea o cointe
tul a mers normal". Fireşte Dacă într-o singură zi lip legume pe care apoi a reparti corespondentă medie la ha., lucrările ce îre- viştii au aplicat porum bului cinci resare sporită din partea tu tu
sesc, să zicem, doi oameni, zat-o pe parcele fam iliilor din
că s-a ajuns aici in urma aceasta se cunoaşte. De fapt circumscripţie. Pe terenul cu =528= ____ p r a ş i l e , d o u ă m a n u a l e şi tre i r o r f a c t o r i l o r c a r e c o n t r i b u i e ia
unei bogate experienţe în or noi tocmai în aceste direcţii răţat şi nivelat au răsărit m ecanice. Avînd în prim ire cîte obţinerea unor recolte bogate.
ganizarea muncii pe par ne putem minări cu rezulta de mult zarzavaturile.
cursul celor 8 ore. Să vedem te frumoase“ . P en tru buna d eserv ire a populaţiei o porţiune de cultură de în g ri Pentru a rem edia această defi
cum îşi organizează Aurel Acum, este de datoria celor jit, fiecare colectivist s-a străd u it cienţă, consiliul de conducere al
Crisiea brigada, cum împar Din cele de mai sus, ne lalţi deputaţi care au circum
te sarcinile, cum urmăreşte putem da seama de ce aceas De curînd, a avut loc la Uniunea de deservire a populaţiei. In mai mică ca lu c ră rile de în tre ţin e re să le gospodăriei a hotărît ca anul a-
munca oamenilor săi. tă brigadă obţine cu uşurin scripţia electorală în acest sec regională a cooperativelor meşteşugă măsură s-au ocupat de acest obiectiv fa c ă de c a lita te şi la tim p. Tot cesta să pună în aplicare „R e
reşti din Hunedoara o şedinţă în ca însă, cooperativele tiIJnirea“, „Mure la tel s-a pro ced at şi la lu cră com andările M inisterului Agri
La el, şuiul începe cu 10— ţă rezultate atit. de frumoa tor să continue pe terenul lor re s-a analize! activitatea depusă de şul“, „Moţul“ şi altele care nu au rile de recoltare. Din depăşirile culturii şi Silviculturii cu privi
15 minute mai devreme si se se, cum de a reuşit să cuce cooperativele meşteşugăreşti din regiu dovedit iniţiativă şi preocupare pentru de recolte obţinute pe suprafaţa re la retribuirea m uncii m em b ri
rească primul loc pe regiune. acţiunea începută de deputata ne în primele trei luni ale anului. realizarea acestei importante sarcini. respectivă, fiecare colectivist a lor g o sp o d ă riilo r colective şi coo
primit drept retribuire suplim en perativelor agricole de produc
termină cam tot cu atit mai Elena Haidu. Cu această ocazie s-a scos în evi Din discuţiile purtate de consilierii tară 50 la sută. S ă dăm un ţie“. Pentru aceasta recom andă
denţă faptul că deservirea populaţiei Emil Pilarcă, Nicolae Costa, Anisia exemplu. Colectivistul M ihai Bo- rile respective au tost studiate
tîrziu. La intrarea în şut, C Bine ar fi dacă... a fost mult îmbunătăţită, datorită preo Biriş şi de alţi cooperatori s-a scos tesch, îm preună cu fam ilia, a de consiliul de conducere, care
cupării comitetului executiv al U.R.G.M. în evidenţă necesitatea de a continua avut de lucrat o suprafaţă de a şi lu at deja m ă su rile n e c e s a
fiecare miner se „înarmează“ C pentru deschiderea de noi secţii. Au munca de lărgire a reţelei cooperatis 0,98 ha. cultivată cu porum b. re pentru aplicarea lor în p rac
cu materialele necesare pen c fost deschise astfel 27 noi secţii coo te pentru a se putea face faţă creşterii Efectuînd toate lucrările de ca tică.
c peratiste la Hunedoara, Lupeni, Deva, doniinue a necesităţilor din regiune. litate şi în tim pul optim , el a
tru cele 8 ore (cuie, lemn de ( ... oficiul P .T .T . din B a ia de s u l c ă u n o r c l i e n ţ i li s e o f e r ă Aibă Iulia, Orăştie şi Brad. Printre S-a hotărît astfel ca pînă Ia sfîrşitul obţinut o producţie de 4.710 kg. Experienţa pozitivă a colec
mină etc.). La sfirşitul şutu L Griş ar urm ări m ai aient felul cantităţi apreciabile de pîine cooperativele care au avut o mai ma acestui trimestru să ia fiinţă noi uni ştiuleţi în loc de 2.332 kg., deci tiviştilor din G.A.C. Apoldu de
lui, cînd se îtiiilnesc¦ la locul ( în care ab o n aţii la diferitele zia^ (din cota liberă) iar altora ca re preocupare pentru deschiderea de şi-a depăşit planul de producţie S u s e bin e să fie e x tin să în to a
noi secţii s în t: „Viaţă nouă“ Orăştie, tăţi cooperatiste la Hunedoara, Deva, cu 2.378 kg. Din această can tita te g ospodăriile agricole colective
re îşi prim esc abonam entele. re nu intră în g ra ţia ceior ce „Crişan“ Brad, „Sprijinul miner“ Lu te 50 la su tă i-a rev en it lui ca din regiune. E a duce la în tări
Lupeni, Brad şi Petroşani. Pînă la a- retribuţie suplim entară. rea gospodăriei colective, la creş
PRECIZARE P e n s i o n a r u l F l o r e a Z ă h a r i e d in 's e r v e s c p î i n e a , n u li s ă d ă , u n e peni, „Drum nou“ Hunedoara şi „Soli terea veniturilor m em brilor co
satul Ţebea, de exem plu, deşi es ori nici can titatea m inim ă. ceastă dată vor ti deschise 35 noi sec A s e m e n e a e x e m p le pot ti d a lectivişti. P en tru aceasta o rg an i
daritatea“ Deva. te la ap ro ap e toate culturile de zaţiile de partid, consiliile de
te a b o n a t de m u lt tim p la ziaru l ... C lu b u rile c u ltu r a l- s p o r tiv e ţii cooperatiste cu un număr de 150 cîmp, printre care cartofi, sfec conducere, trebuie să ducă o
S-a îmbunătăţit în acelaşi timp as membri. lă fu rajeră etc. susţinută m uncă de lămurire a
Ultimul aliniat din materialul „Invă- „D rum ul socialism ului“, prim eşte din oraşul H aţeg — în afară de colectiviştilor, să-i îndem ne să
ţămîntului de partid să i se acorde, pectul unităţilor de deservire prin ame In încheierea şedinţei, participanţii Este semnificativ să arătăm păşească pe acest drum, arătîn-
toată atenţia“ (nr. 1.373 pagina 2-a), săp tăm în al doar ju m ă ta te din .acela al U .C .F.S.-uIui, care are s-au angajat să depună noi eforturi şi un alt exem plu, avînd în v e du-le av an tajele concrete ce le
se va citi : Comitetul orăşenesc, de par najările interioare şi exterioare care dere faptul că la A poldu de Sus oferă sistemul stim ulatoriu de
tid va trebui să tragă învăţămintele num ărul exem plarelor ce i se o activitate corespunzătoare — pentru traducerea în viaţă a sarcinilor se cultivă pe suprafeţe destul
s-au făcut. Cooperativele „Drum nou“,
necesare din lipsurile manifestate în cuvin. P e luna m ai, a c e s t , to ar d esfăşu ra o activitate vie, trasate de Conferinţa regională de
acest an şcolar din sistemul învăţă- „Solidaritatea“, „Jiul“ şi „Crişan“, au partid.
mîntului de partid, să se preocupe cu varăş încă nu a prim it nici un ghidîndu-se după un program
toată răspunderea de organizarea în manifestat în ultimul timp mai mult PETRU MOISIUC
mai bune condiţii a viitorului ah şco ntim ăr din ziarul regional. întocm it'în prealabil. (Aviz clu
lar.'
T.' IANCIJ- b u r i l o r de la U .R .C .C . şi co o p e
corespondent rativa „Ţ ara H a ţe g u lu i“ ).
...la unitatea de desfacere a pli
nii din oraşul H a ţe g nu ş*ar RADU TITUS . interes pentru gospodărirea unităţilor corespondent i de întinse viţa de vie. A nul tre retribuire suplim entară.
servi „pe sp rin cean ă“, în sen- corespondent
