Page 76 - 1959-05

•i-Deva
Anul XI Nr. 1375
D5 n îrcfreprinderiBe
regiunii noastre
In patra luni economii în valoare
de 86.500 lei
Prin aplicarea celor mai a-
decvate m ăsuri tehnico-organiza-
torice, colectivul de m uncitori,
tehnicieni şi ingineri de la u n ita­
tea de industrializare a lemnului
din Sebeş, a reuşit să realizeze
în p rim ele p a tru luni ale anului
*59 e c o n o m ii la p r e ţ u l d e c o s t în conotnisit în cele 4 luni de zile
v a lo a re de 86.500 lei.
S-au luat m ăsuri de elim ina­
rea fazelor de lucru inutile prin
extinderea m ecanizării, s-au in­
trodus două ferzere (m aşini de
curăţat coaja deşeurilor pentru
celuloză), un transportor pentru
Realizări ale colectivului de la
,Ceramica“
D u p ă î n t î m p i n a r e a zilei de r e u ş i t d e la în c e p u tu l a n u l u i şi
1 M ai cu realizări de seam ă în pînă în prezent să realizeze eco­
lu p tă pentru înd ep lin irea şi de­ nom ii la preţul de cost în v a ­
păşirea sarcinilor de plan, colec­
tivul fabricii „C eram ica" din Ba-
ru M are continuă pe mai departe
şirui succeselor. Pîna la data de
23 m ai inclusiv, ei şi-au r e a liz a t j u | de re b u tu riîn p e rio a d a a-
p ia n u l lu n a r la zi, Ia p ro d u c ţia m in tită cu p e ste 30 ia su tă faţă
g lo b ală, în pro p o rţie de 1fD,l la
su tă. La cărăm izi refractare în
aceeaşi perioadă planul de pro­
ducţie a fost depăşit cu peste 6
la sută.
Dezvoltînd larg întrecerea so­
cialistă sub lozinca „fiecare m un­
citor, te h n ic ia n şi in g in e r să r e a ­
lizeze cît m ai m ulte econom ii în
producţie“, harnicul colectiv a fasonare.
Peste 2.300 muncitori aplică
metodele sovietice de muncă
La diferite locuri de m uncă
din cadrul uzinei „V ictoria" Gă-
lan se a p lic ă în p re z e n t 14 m e ­
tode sovietice de m uncă. N um ă­
rul m uncitorilor care lucrează
du p ă aceste m etode se ridică la
peste 2.300.
Num ai la furnale un num ăr
de peste 770 m uncitori aplică cu
succes m etodele sovietice Filipov,
V oroşin şi M ichina. C a u rm a re
a acestui fapt, în ultim ele patru
luni ei şi-au d e p ă şit p ia n u l de
p r o d u c ţie cu 1 p în ă la 14 fa s u tă .
La secţia turnătorie, mai m ult
de 470 m uncitori aplică m etode­
le V oroşin şi C intchih, fapt ce
a făcut ca de la începutul anu-
iui şî pînă în prezent, să-şi d e­
păşească cu regularitate sarcin i­
C opiii se pregăfesc
pentru ziua lor
Cei. peste 60 de copii de
la grădiniţa sezonieră cu
program normal din ora­
şul Deva, fac intense pre­
gătiri pentru ca în cinstea
zilei de 1 Iunie să prezin­
te un bogat program artis­
tic.
Sub supravegherea a-
tentă a educatoarelor A-
malia Colceru, Maria Stă-
nescu şi a altora, copiii de
la grupa mare pregătesc
un frumos dans de graţie.
In mod deosebit se remar­
că aici aportul micuţelor
dansatoare Sanda Caz.acu,
Nora Butaş şi Marioara
Petroianu.
Copiii din aceeaşi grupă
vor prezenta şi un program
muzical executat ta tam-
? burine, precum şi coruri
( şi recitări. Printre cele mai
\ frumoase bucăţi se reniar-
? că cintecele „ Hai să mer-
y gem la cămin“ , „A sosit şi
( primăvara", poezia „Micul
> muncitor“ etc. Toate cîn-
( tecele sînt. acompaniate ele
y formaţia de tamburine.
( Pentru buna reuşită a
s programului, muncesc cu
? multă sirguinţă Dorina Ta-
y che, Gabi Rişniţă, Gigi
? Dascălu, Ioan Borcuteanu
ţ şi alţii.
? De menţionat că o par-
y te clin programul pe care-l
( pregătesc copiii de la a-
y ceastă grădiniţă a fost în-
( regislrai pe bandă de mag-
c nelofon şi transmis la pos-
? tarile noastre de radio.
/W s
Marţi 26 mai 1959
transportul răm ăşiţei de celulo­
ză etc. D ato rită acestui fapt în
perioada am intită s-au realizat
econom ii în v a lo a re de 44.700 lei.
P rintr-o tăiere aten tă la g a te ­
re, c ircu lare şi pen d u le s-au e-
buşteni răşin o ase în valoare de
peste 21.000 lei. De asem en ea
prin m ărirea cantităţii de răm ă­
şiţă celuloză de Ia 40 la 48 kg.
pe m.c. de buştean văiat, prin
curăţirea a cît m ai m ultor de­
şeuri, s-a re a liz a t o econom ie în
v a l o a r e de 2 0.000 Iei.
loare de peste 40.000 lei.
M uncind cu o atenţie deosebi­
tă pentru îm bunătăţirea calităţii
produselor, el a redus procenta-
de sarcina planificată.
Gei ce au m uncit cu deosebită
însufleţire pentru obţinerea aces­
tor rezultate sînt m uncitorii Va-
sile N ecşu şi Ioan V alcea de
la preparare* p recu m şi echipele
conduse de M aria Boldeanu, M ă­
ria Cei şi Sileta B ab o n e de la
le de p lan , re d u c în d în acelaşi
tim p procentajul de rebuturi cu
1 pînă la 4 la sută sub cel ad­
m is.
Metodele sovietice sînt aplica­
te cu succes şi la serviciul t r a n ­
sporturi. Aproape 300 de m unci­
tori de la acest serviciu aplică
metodele sovietice M arşrutb, Kuz-
n eţo v şi Nefiodor*
l.CRAŞCA
corespondent
Pregătiri pentru încheierea inului şcolar
In această perioadă, cînd se apro­
pie sfîrşitul anului şcolar, elevii au
mult de lucru atît în ce priveşte reca­
pitularea materiei cît şi pregătirea ser­ în faţă.
bărilor de sfîrşit de. an. De dimineaţă
Se recapitulează materiile
Şcoala medie din llia a luat fiinţă
numai de un an. Atît cadrele didactice
cît şi elevii şi cetăţenii din comună
se rnîndresc pe bună dreptate că au o
şcoală medic unde învaţă numeroşi co­
pii. Şi pentru ca pregătirea elevilor să
fie cît mai bună, iar cunoştinţele asi­
milate cît mai multe, cadrele didactice
de aici în fiecare dimineaţă ţin cît<
o oră de consultaţie astfel că în timp
Pregăfesc o seară literară
Paralel cu activitatea profesională e- derea reuşitei, tov profesoară Tulîaria
levii Şcolii medii din Ilia desfăşoară
şi o frumoasă activitate culturală. Cu
ocazia împlinirii a 160 de ani de la
naşterea poetului rus A. S. Puşkin. e-
levii pregătesc o seară literară. Iţi ve­
PROLETAR1 DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA. Intr-o zi prin gospodăria
• La A telierele C.I-.R. Si- colectivă din Săuleşti
m eria — M ijloacele agitaţiei In fiecare gosjxrdărie colectivă din regiune se desfăşoară
in aceste zile o mutică însufleţită pentru a smulge pămîntului
v iz u a le p o t fi m a i j u s t folo­ recolte cit mai bogate. Printre gospodăriile colective unde se
depun zi de zi eforturi sporite in lupta pentru obţinerea de cit
site. (p a g . 2 -a) mai multe produse agricole se numără si G.A.C. „30 Decem­
brie" din Săuleşti. — raionul Hunedoara. Pînă acum, colectiviş­
0 Din Ţara constructorilor tii de aici au terminat de prăşit sfecla de zahăr, ţtoarea-soa-
relui şi cartofii. Zilnic la aceste lucrări au participat 75—80
com unism ului (pag. 3-a)
colectivişti.
® Un an de la lan sarea ce­
lui de-al treilea satelit arti
ficial sovietic — Un labora­
4 pagini 20 bani tor cosm ic (pag- 4-a)
mmmm. •••¦-. V-.
urnim
¦¦.mi-¦ ».-vecr­
Creşterea producţiei de metal In întrecerea socialistă
preocupare de seamă angajamentele
a organizaţiilor de oază din €.$.il. colectiviştilor devin fapte
Muncă însufleţită
D ocum entele ----- partid din-cadrul la G.A.C.
p len arei G.G. al ARON COLGERU, „Aurel Vlaicu“
P.M .R. din no­ combinatului, ur-
pritn-secreiar al Comitetului măresc CU simţ
iem brie 1958, a- orăşenesc de partid— Hunedoara de răspundere Luptînd sărşi realizeze la timp anga
cordă o atenţie __ îndeplinirea pla­ jamenlele luate prin răspunsul dat che­
deosebită spo- mării la întrecere a colectiviştilor din
nului de pro- Nădăştia Inferioară, colectiviştii din
Ci.A.G. „Aurel Vlaicu“ muncesc cu în­
ririi producţiei de metal pen- ducţie, analizează sistem atic fe­ sufleţire. Pînă ieri, 25 mai, ei au ter­
minat privitul grîului do pe întreaga
tru a a sig u ra constructorilor de Iul cum se d esfăşoară m unca po- suprafaţă însăinînţată, de peste 200 ha.
De asemenea, s-a terminat prima pra-
m aşini m ateria prim ă necesară, litică pentru m obilizarea nutnci- şilă la sfecla de zahăr, floarea-soa-e- in fo fo : la praşila sfeclei d e z a h ă r m u n ca e în fol.
lui, sfecla furajeră şi cartofi. Pe toate
M etal înseam nă putere, înseam - torilor, inginerilor şi tehnicieni- cele 31 ha. însămînţate c.u aceste cul­ In gospodăria colectivă din Săuleşti se acordă multă aten-
turi s-a aplicat atît prăşitul mecanic ţie şi grădinii de legume şi zar zavaturi — ramură aducătoare
nă izvor de progres tehnic în lor, în vederea îndeplinirii pla- cît şi cel manual. de mari venituri. Pentru a pu tea aproviziona din abundenţă
centrele muncitoreşti Simeria şi Hunedoara cu produse legumi-
toate' ram u rile econom iei, de nului la toţi indicii, controlînd Recent, harnicii colectivişti au înce­ cote, colectiviştii au plantat in grădina lor, ce se întinde pe o
put şi prăşitul porumbului. Ei au pră­ suprafaţă de 12 ha., 50.000 fire varză timpurie, 22.000 roşii,
bunăstare pentru poporul am in- şi sprijinind conducerile tehnico- şit întreaga suprafaţă de 7 ha. din lo ­ 50.000 ardei, 10.000 vinete şi altele. Unele produse timpurii
tul experimental, însaminţată cu po-' au şi fost livrate pe piaţă. Prin tre ele sînt 1.000 kg. spanac,
citor. ad m in istrativ e în rezolvarea la rumb hibrid KA-4 şi o bună parle din 1.000 kg. ceapă verde, 20.000 legături de ridichi, etc.
suprafaţa de 210 ha. cultivată cu po­
A ne achita cu cinste de a- tim p a tu tu ro r problem elor sec- rumb dc soi local. O recoltă b o g ată de ardei depinde în m are m ăsu ră de csii-
lafea răsadurilor. De aceea colectivistele acordă m ultă aienlie se-
ceastă m ă re a ţă sarcină trasată, ţiei. Paralel cu lucrările dc întreţinere a lectării răsadurilor.
culturilor se pregăteşte materialul ne­
de partid, înseam nă a îm bina Un interes deosebit prezintă cesar pentru începerea construcţiei In fo to : Iata-îe la lucru.
grajdului cu o capacitate de 100 bovine •k
strîns activitatea politică cu cea pentru fiecare siderurgist hune- şi a unui patul de 30 tone, care an
fost planificate pentru a se realiza în După o muncă spornică, un moment de relaxare. In faţa
econom ică, a orien ta m unca de dorean întrecerea ce se desfă- acest an. Au fost procurate şi transpor­ obiectivului fotografului sînt oameni harnici. Zîmbetele tor slut
tate la locul construcţiilor 10.000 kg. o chezăşie că munca depusă a fost' rodnică şi de calitate.
partid din întreprinderi spre re- şoară între Com binatul siderur- ciment, pietrişul şi o parte din mate­ M & G t S & s 7 V-i
rialul lemnos necesar. Pînă în prezent,
zolvarea sarcinilor economice, gic H unedoara şi Com binatul o echipă de colectivişti a şi confec­
ţionat peste 50.000 buc. cărămizi.
a cunoaşte în perm anenţă pro- m etalurgic Reşiţa,
In întrecerea socialistă dintre brigăzi
blem ele pe care le ridică pro- A nalizînd sub' toate aspecte- s-a situat în frunte brigada a IV-a con­
dusă de Aurel Bota, candidat de par­
dttcţia şi a în d ru m a o am en ii le p o sib ilităţile de d ep ăşire a tid. urmată de brigăzile colectiviştilor
Toma Mariş şi Vasile Murgu. S-au evi­
astfel îneît aceste problem e să sarcinilor de plan pe anul 1959, denţiat echipele conduse dc tov. Gheor-
ghe Şerban, Vasile Uriţescu, Ion Isac
fie rezo lv ate la tim p, fă ră tă ră - s id e r u r g ic ii h u n e d o re n i s-au an- şi Nicolae Găvrilă.
găneală, în spiritul liniei elabo- g ajat în cadrul consfătuirilor Prăşesc «fe sor porumbul
rată de partid şi guvern. de producţie, să dea pînă la
Colectivul de m uncitori al sfîrşitul acestui an cu 60.000
C om binatului siderurgic H une- tone oţel peste plan, cu 20.000
doara, care produce în acest an tone fontă, cu peste 46.000 tone
82 la su tă din în tre a g a produc- lam in ate, cu peste 20.000 tone
ţie de cocs a ţării, 70 la sută ag lo m erat etc. Aceste an g aja-
ctin î n t r e a g a p ro d u c ţie de fon- m e n te a u la b a z ă în p rim u l rîn d
tă şi aproape 60 la sută din în- creşterea productivităţii m uncii
treag a producţie de oţel, a Teu-" pe seam a m ăririi indicilor de u-
şit, sub conducerea şi’ îndrum a- tilizare a ag reg atelo r, îm bună-
rea o rg an izaţiilo r de partid, să tăţirea calităţii produselor, in-
în d ep lin ească’ cu succes, lună de traducerea je h n ic ii noi şi ridica-
liină, sa rc in ile de p ro d u c ţie . A st- !'ea c a lific ă rii m u n c ito rilo r,
fel, în prim ul trim e stru al aces- Comitetul orăşenesc de partid,
tui an, producţia globală a fost preocupat de b u n a desfăşu rare
realizată în pro p o rţie de 105,37 a întrecerii socialiste în cadrul
la sută, iar producţia-m arfă în com binatului, a în d ru m at orga-
p ro p o rtie de 101,1 la s u tă . nizaţiile de partid să plină în
Realizările enunţate sînt strîns centrul atenţiei, îndeplinirea an-
leg ate de ac tiv ita te a o rg a n e lo r g a ja m eritelor. lua,te şi să stu-
şi o rg anizaţiilor de partid, care dieze în mod perm anent rezer- Colectiviştii din Şoimuş s-au anga­
jat să obţină în acest an producţii a-
au ştiut să pătrundă cu mai — ------------------ —-— -— -
m ultă pricepere în problem ele (Continuare în pag. 2-a) gricole sporite. Pentru a-şi realiza acest
angajament ei întreţin cu grijă cultu­
rile. După ce s-a terminat praşila I-a
de producţie, să la sfecla de zahăr pe 10 hectare, floa-
rea-soarelui, cartofi şi sfeclă furajeră,
organizeze mai la G.A.C. „Şoimuşana" s-a început
bine m unca po­ prăşitul porumbului. Pînă ieri, 25 mai,
s-au prăşit peste 50 ha. din cele 70 ha.
litică de m asă, să însămînţate cu porumb.
generalizeze ex­ In munca de întreţinere a culturi­
lor, mai harnici s-au dovedit a fi co­
perienţa înainta­
lectiviştii Sofia Gad-ar, Petre Gros, Floa­
rea Crişan, Ioan Dumitru, Nicolae Bo-
dea, Avei Gabor şi alţii.
tă. M ajoritatea
k\mm patriotică
o rg an izaţiilo r de
In cinstea festivalului raional
din Orăştie, brigada utemistă In fo to : un g ru p de c o lectiv iste şi colectivişti fru n ta şi din
de muncă patriotică din satul brigada de cîmp.
Văleni, comuna Homorod, a de­
pus pînă în prezent peste 400 Se schimbă m ereu locurile
ore muncă voluntară ta construi­
rea gardului ce va imprejmui (Sine. nu-şi am in teşte de ve­ între -diferitele cartiere ale lo­
chea aşezare a com unei Gugir, calităţii. F ru m o s şi, în general»
cu drum urile sale accidentate, bine aprovizionat este şi noul
casele, bătrîneşti, g ata-gata să m ag azin alim en tar, în care per­
se prăbuşească ? sonalul de deservire îşi face
conştiincios datoria.
Azi au mai răm as doar pu­
ţine urm e din Gugirul de altă Ar fi de d orit ca şi la co o p e­
şcoala elementară, din satul lor. d a tă . L ocul d r u m u r ilo r rele îl r a t i v a ‘„ V i a ţ ă n o u ă “ — s e c ţ i a
Ei au muncit ta săpatul gropi­ ocupă acum şoselele asfaltate.
lor şi la plantatul stilpilor. Printr-o şosea nouă, comuna de frizeri nr. 2 din G ugir —
G u g i r se ¦l e a g ă de c o m u n a Şi-
Tinerii din satul Văleni s-au bot. încă de la intrarea în Gu­ care deşi are un aspect, cores­
angajat să contribuie prin mun­ gir te întîm pină noile blocuri
că voluntară pînă la terminarea m uncitoreşti, iar num ărul aces­ punzător, deservirea clientelei
acestei lucrări. tora continua să crească. Prin
Gugir circulă astăzi autobuse să fie mai civilizată, pentru ca
IOAN BLAGA confortabile* care fac legătura
şi din acest punct de vedere o a ­
Secretarul organizaţiei de bază U.T.M.
m enii m uncii din G ugir să fie
Văleni
satisfăcuţi.
NICOLAE OPRI ŞAN
Lăcătuş la U.M.C.
3 -m
Cîteva realizări ele toamnă şi s-au obţinut cul­ In plină activitate radics, Elisabeta Gergely şi
turi duble. Aşa au reuşit har­ celelalte, îşi înteţiră munca.
După-masă, zările s-au um­
şi pînă seara, elevii Şcolii medii din Abia mijiseră zorite aurii ale nicii colectivişti să obţină din brit. Tovarăşa Lazăr constată — Din grădina noastră —
Ilia muncesc de zor pentru a rezolva unei dimineţi obişnuite de mai, grădină produse în valoare mai cu satisfacţie că harnicele co­ le-a- spus brigadiera — trebuie
cu succes toate sarcinile care le stau şi .în grădina -gospodăriei co­ mare cu peste 160.000 lei, fală lectiviste Ana Râileanu, Elisa- să obţinem venituri şi mai
lective „Petofi Sdridor“ din de valoarea planificată. beta Kasler, luliana Nagy şi mari decît în anul trecut. Nu
Deva, întinsă pe o suprafaţă încă cîteva, au terminat, al uitaţi că slnt'em in întrecere
de 12 ha., începuse lucrul. — Dar cu celelalte culturi, doilea prăşit al cepei. Le adu­ cu toate gospodăriile colective
stăm bine nu-i aşa ? — mai nă pe toate şi le împărţi la lu­ din regiune.
Magdalena Lazăr, şefa bri întrebă preşedintele. crările de plan­ Oare pentru a cita oară le
găzii legumicole, nu mai pri — Morcovii sînt prăşiţi şi tare a răsadu­ aminteşte ? Nu-şi mai aduce
de o săptamînă se fac consultaţii la didea cu îndrumările şi repar rilor de ardei aminte. Ştie însă, că pentru
toate materiile. In plus în perioada a- se dezvoltă bi­ şi vinete şi ta realizarea hotărîritor luate in
ceasta, cînd se apropie examenele de efectuarea ca­ cadrul întrecerii socialiste, se
sfîrşit de an, s-a stabilit ca de două Uzarea pe loturi a colectiviste ne, îi răspunse străduieşte toată brigada.
ori pe săptamînă să se recapituleze, ma­ tor. Cînd Zsok Ldszto, prese brigadiera. Am nalelor interme­
teriile cele mai importante. Se. pune un dintele gospodăriei o întrebă prăşit şi gulioa- > diare de irigaţii. înainte de a se despărţi de
accent deosebit pe pregătirea elevhor despre mersul lucrărilor, ii rele, varza tim­ ele, brigadiera reparliză colec­
— Trebuie să plouă astăzi, tivistele pentru munca de a
din clasa V il-a care vor da examene răspunse în grabă : purie, cartofii — , îi spuse brigadierei, colec­ doua zi.
dc absolvire şi de admitere în clasa tivista Brighita Gergely, o fe­
VIH-a. — Ca de obicei, de la lucru timpurii, dovleceii şi sfecla ro­ meie harnică, In vîrstă de pes­ — Dimineaţă recoltăm. ceva?
te 70 ani, privind cerul inourat.
nu lipseşte nici una. Toate ce­ şie. In total, aproape 6 ha. — întrebară cîteva dintre ele.
— Se prea poate, li răspun­
te 18 colectiviste din brigadă, S-au plantat şi răsadurile de se iov. Lazăr. Şi n-ar strica. — Desigur I — fu râspuri-
De aceea, să-i dăm zor cu sul. Avim de recoltat ceapă ţ
prăşesc pentru a doua oară roşii pe 1,5 ha. şi dupâ-masă, plantatul... verde, spanac şi salată. Am ^
mai livrat şi pînă acum pro- \
ceapa verde. Ştiţi, peste cîteva cred că terminăm de plantat Colectivistele llona Szem- duse în valoare ele peste 5.000 J
csiik, Maria Zsok, Rozatia Da-
zile o recoltăm, iar pe hecta­ cele de ardei şi vinete, pe 2 lei. Dar, e abia începutul...' ^
rul acela vom planta răsaduri ha.
Spineanu, împreună cu elevii clasei a
VI11-a, se preocupă serios. Seara lite de varză de toamnă. — Trebuie să terminaţi şi
rară va fi prezentată şi la festivitatea ,
încheierii anului şcolar. Tovarăşul Zsok ştia. Şi în canalele intermediare pentru
anul trecut, pe loturile culti­ irigat. După-masă dacă nu
vate cu legume şi zarzavaturi plouă, motopompa de 8 ţoii îşi
timpurii s-au plantat, răsaduri i va spune cuvintul...
« *»•