Page 77 - 1959-05

m u MUB SOCIALISMULUI
\L \ &YIElLJlE8jttILIE C. 8F. B. S B M E K 1 I4
D 1 M I M C A S P O R T I V AMIJLOACELE AGITAŢIEI VIZUALE
PO T F I M AI JUST
Agitaţia vizuală şj în general munca frumoasă; tineretul de aici şi în gene­ avut Ioc între timp o sărbătoare că­
politică de masă este cu atît mai fo- ral întregul colectiv este harnic şi a reia i s-au închinat multe realizări şi
lositoare şi mai eficace ,cu cit este mai
clară, mai legată de sarcinile colecti­
vului căruia i se adresează. Şi dimpo­
trivă, atunci cînd ea nit este bine or­
ganizată, cînd nu exprimă îndeajuns de
clar o chenţare sau p,u lămureşte un
scop în spre care eşţe îndreptată, va­
loarea ei scade, piiţefea de mobilizare
şi contribuţia (a realizarea sarcinilor
practice este redusă.
De acest lucru ar fj bine să ţină
seama toate organizaţiile de partid, de
masă şi conducerile întreprinderilor —
inclusiv ce)e de la Sim.eria. Spunem
inclusiv cele de la Simeria deoarece
dintr-un control făcut recent la Ate­
lierele principale C.F.R. s-a constatat
că în mare parte agitaţia vizuală de
aici nu este organizată după tpate ce­
rinţele ci mai mult Ia întîmplare, aşa
ca să fie. Relatăm pe rînd şi în mod
concret cîteva aspecte.
In faţa ?,postţilui U.T.M,
de control^
Ar fi de prisos să insistăm mult a-
supra scopuluj şi sarcinilor posturilor
utemiste de control, deoarece există
toate motivele să se creadă că atît or­
ganizaţiile de partid şi U. T. M. din
ateliere, cît şi conducerea acestora le
cunosc. Totuşi, cefcpţînd puţin aspectul
şi conţimtţiil ,,şctjyiiătif'‘ postului ule-
mist (dacă şe poate nutrii aşa), exis­
tent pe partea dreapţă a aleii d ela ate­
liere, răiriij de-a dreptul contraria). |p
cele ţre| clţpftafe există, ce-i drept, trei
articole: dpită jn legătură cp 1 Mai,
iar unu| care ppgrtg flata de 18 mar­
tie a.c.
Cele dppă articole despre ţ Mai sînţ
generale, Hpşjte de once conţinut, scri­
se în mod neîngrijit şi puţin citeţ.
N-au în ele nimic mobilizator, nimic
atractiv, totpl (puţinul) e relatat cjţ
se poate P’e uşof> de pe o poziţie care
numai pe tineri nu poate să-i carac­
terizeze.
Cît despre al treilea articol (care ar
vrea să relateze ceva în legătură cu
rolul culturalizării maselor), e destul
dacă spunem că poartă data de 18
martie a.c. şi că şe aseamănă bine cu
celelalte, în ce priveşte conţinutul.
Un necunoscătpr al situaţiei de ta
Simeria ar putea trage concluzia că
în ateliere nu sînţ tineri, pŞ acqlo
viaţa nu pulsează sgu că un post uţe-
mist de conlrol ţip şi-ar avea rostul
acolo. Dar lupţurjip stau altfel. Aici
există tineri şi încă mulţi, există .orga­
nizaţii de tineret, activitate deştul de
O r© şttr© ® producţiei m et^l
prmmjmm de şeamă
a organizaţiilor de bază C. S. H.
(Urmare din pag. l- a )
vele interne riedescoperite încă.
Aplicînd indicaţiile com itetului
orăşenesc şi a com itetului de
partid diţi com binat, o rg a n iz a ţia
de' bază din cadrul oţeiarieţ ve­
chi şi-a m ărit propriul a n g a ja ­
m en t cu încă 5.000 tone oţel
peste plan. Este im portant fap­
tul că în cadrul acţiunii de deş-
coperirea rezervelor interne, co-
m u n iş tii a u --făcut o s e rie de p r o ­
puneri tehnico-opganizatorice,
printre care şi constituirea unui
colectiv care să asigure introdu­
cerea gazului m etan în cuptoa­
re. O rg an izaţia de bază de aici
a cerut unor com unişti să răs­
p u n d ă în mod. direct de b u n a
'desfăşurare a lucrărilor de m a­
re im portanţă. Aşa, de pildă,
tov. D um itru Brînzei, a prim it
sarcina să se ocupe de îm bu­
n ă tă ţir e a în tre ţin e rii stîip ilo r la
cuptoare şi tipizarea canalelor
'de ş a m o t, p e n tr u t u r n a r e a o ţe ­ răm îije re în u rm ă . A n alizîn d a-
lului. T ovarăşul M ihai G rigore
a prim it sarcina să îm bunătă­
ţească durabilitatea podurilor de
turnare, iar un alt tovarăş să
se ocupe de introducerea la cu p ­
to a re a rinei eiţ cioc de răcit.
Aceste m ăsuri şi ţncă altele, au
dat posibilitatea qţelariţor să
realizeze în prim ul trjţnestru al
acestui an o depăşire de peşte
8 .2 Q0 to.ne o ţ e l ş i s ă r e a l i z e z e
econom ii la p reţul de eoşt îrţ
v alo are de 886.194 lei.
Metode sim ilare de m uncă a
folosit şi biroul organizaţiei de
b a z ă din c a d r u l o ţe ţa r ie i noi. A-
nalizînd posibilităţile existente,
o rg an izaţia de ba?a de aici, îm ­
preună cu conducerea secţiei,
a stabilit că şi în cadrul oţelă-
riei nqi există posibilităţi largi
de sporire a producţiei de oţel.
De aceea, com uniştii au hotă-
rît ca în acest an să dea patriei
peste sarcinile de plan încă
5.000 tone de oţel, să m ărească
pro d u ctiv itatea m uncii cu 5 la
sulă şi şă reducă preţul de cost
ou 12 ia stila.
putut moşteni o tradiţie valoroasă în
legătură cu organizarea şi buna între­
ţinere a agitaţiei politice. Păcat însă
că rezultatele nu dovedesc aceasta.
Postul U.T.M. de control, oriunde ar
activa el, trebuie să fie considerat ca
fin mijlop eficace de antrenarea tine­
retului ta o activitate din ce în ce mai
rodnică, pentru dezvăluirea relelor ca­
r e ţi mai fac apariţia într-un sector
sau altul de activitate şi pentru com­
baterea acestor rele, işr rezultatele să
fie larg popularizate. Par dp acestea
se pare că cei chemaţi ş§ folosească
postul U.T.M. de cqntrol în pşeingnea
scopuri, nu ţin seama. Şi de aici pleacă
tot necazul.
Despre unele gazete
de perete
In partea dreaptă a intrării în ate­
liere, la un loc vizibil, se află o ga­
zetă de perete destul de aspectuoasă,
cu articole în care se vorbeşte despre
t Mai. Prea multe despre această ga­
zetă nu s-ar putea spune. Ar fi bine
totuşi ca membrii colectivului ei şi
comitetul de partid din ateliere să se
îngrijească de schimbarea ediţiei. Deja
au trecut mai mult de trei săptămîni
de la 1 Mai şi e timpul să apară ar­
ticole noi. De asemenea, este recoman­
dabil ca gazeta de perete respectivă
să aibă un titlu. Pipă în prezent aşa
c?va n-are.
Pe aceeaşi alee, (a o mică distanţă
de „Postul U.T.M. de control", se poa­
te vecjea o vitrină. Probabil că tova­
răşii de la Simeria o numesc gazetă de
perete. De altfel, văzînd-o, nu poţi sta­
bili ce este, a cui este şi în numele
cărei organizaţii „activează". N-are ti­
tlu, este ş|ab întreţinută, iar articolele
sînt scrise fără răspundere şj aşezate
acolo fără gust. La data de 18 mai,
erau publicate 5 articole, două din ele
erau nesemnate, restul purtau o sem­
nătură indescifrabilă. Stă scris în mod
citeţ însă, Ia un colţ al ei, patru nume
de oameni: Untilă Vasiie (responsa­
bil), Cazacu Constantin (secretar), Su­
san Petru, Muscă Elena (membri). A-
ceasta ar puţea, ev^nţual, „trăda" fap­
tul că ar li vorba de o gazetă de
perete.
Prea multe cuvinte de laudă nu se
poţ adresa nici gazetei de perete „Lo­
comotiva", a cărei responsabil este tov.
I, Şibişan. Ţot la data mai sus aminti­
tă, ia gazeta de Rprete „Locomotiva"
existau articole ce purtau datele:
12 IV-a, 22 IV-a etc. Parcă nu ar fi
r="r:-----
P en tru ca âcest an g a ja m e n t
să p o a tă fi înd ep lin it, biroul o r­
ganizaţiei de bază a repartizat
fiecărui com unist sarcini con­
crete în această direcţie urmă?
rind cu aten ţie felul cum. aces­
tea sîn ţ 'duse la îndeplinire.
La Gomiteţul orăşenesc de
partid H unedoara s-a introdus
practica de a se ţine zilnic evi­
denţa m ersului producţiei din
principalele secţii ale co m bina­
tului. Atunci cînd şe observă că
într-un anum it sector se m ani­
festă o răpunere. în urm ă a pro­
ducţiei, biroul cqm itetujui orăşe­
nesc de partid însărcinează un
m em bru al său să constate la
f a ţ a l o c u l u i c a u z e l e c e .311 d u s n i z a ţ i i l e ele b a z ă d in p r i n c i p a l e l e
la n eritm icitatea producţiei şi să
acorde ajutorul necesar îndrep­
tării situaţiei.
Un astfel de caz s-a întîm plat
la furnalele 5-6 unde. într-o pe­
rioadă de tim p se înregistrase o
ceastă situaţie a reieşit că aici
e x istă se riq a se .deficienţe în a-
provizionarea ritmică cu materii
prime a locurilor de m uncă, pre­
cum şi alte lipsuri care se dato­
rau biroului organizaţiei de b a­
ză, care n-a ştiut să ia m ăsuri
co resp u n zăto are în vederea mq-
bilizării forţelor de care dispune
pentru rezolvarea problemelor
producţiei.
C om itetul o răşen esc şi com ite­
tul de partid din cadrul com bi­
natului, au sprijinit organizaţia
de bază în vederea elim inării
deficienţelor. Ca rezulţat al m ă ­
su rilo r luate, pînă la d a ta de
20 m ai, pianul de producţie ia
fontă a fost depăşit cu peste
1.700 tone.
Cu sim ţ de răsp u n d ere anali-,
zează problem ele de producţie şi
alte o rg a n iz a ţii de b a z ă din ca-,
drui combinatului siderurgic. Zi­
lele trecute au av u t loc a d u n ări
generale în to ate organizaţjie de
bază. Cu acest prilej s-a anali­
zat felul cum s-a m uncit în uţ-
tim eie trei luni pe linia produc-
nu s-ar fi găsit teme importante desT
pre care să se scrie. Fără îndoială că
se găseau, dar colectivul redacţional nu
s-a obosit să ia măsurile cuvenite, iar
bjroul organizaţiei de bază respective a
trecut totul cu vederea.
Despre gazetele de perete amintite
se pot relata îijcă mu.lţc aşpeete, nega­
tive îndeosebi. Pe Ungă acestea nu
există un corp de corespondenţi volun­
tari, recrutaţi din rîndul celor mal me­
rituoşi muncitori şi tehnicieni. Aceia
care sînt, figurează doar pe hîrtie.
Faptele dovedesc pe deplin acest lu­
cru. in general toate gazptple de pe­
rete din ateliere — cu excepţia gaze­
tei centrale — nu sînt mobilizatoare şi
cu influenţă în procesul munci).
Studiindu-le, reiese dar de pe nu a
fost admisă nici măcar una în cadrul
concursului organizat anul trecut.
panou! fruntaşilor
Acesta pune capăt Ia toate, atît prin
durata de cînd sînt afişaţi şi stau a-
colo aceiaşi fruntaşi, cît şi prin modul
nejust de a înţelege rolul panoului
fruntaşilor şi, îndeosebi, a popularizării
meritelor lor. Este o cinste pentru mun­
citorii care se menţin ca fruntaşi multă
vreme, dar nu poate fi vorba de nici
up merit al conducerii atelierelor şi a!
comitetului de partid pentru faptul că
nu mai cresc noi fruntaşi.
De altfel e greu de crezut că în pro­
cesul muncii nu se găsesc tovarăşi cu
rezultate frumoase care pot fi popu­
larizaţi. Alai de grabă 6e poate crede
că nu sînt luaţi în atenţie de orga­
nele competente.
Cei care sînt popularizaţi in prezent,
au publicate fotografiile, numele şi cîţi-
va au specificarea: aplică metoda cu­
tare sau cutare. Atîta nu este suficient.
Fără prea mare oboseală, se poate face
un panou şi o popularizare a frunta­
şilor producţiei după toate cerinţele.
? nesportive ale haţeganilqr.
La Atelierele principale C.F.R. Sime­
ria se găsesc lozinci şi panouri vechi,
cu texte legate de ziua ceferiştilor (IC
februarie), altele cu caracter general,
nemobilizatoare, neîngrijite. Cît priveşte
agitaţia vizuală şi scrisă, pe secţii, la
maşină sau alt loc de muncă, se poate
spune că aceasta lipseşte aproape cu
desăvîrşire. Ceea ce există, e puţin şi
e mult sub posibilităţile atelierelor.
Comitetul de partid şi direcţiunea de
aici ar avea un cuyînt hotfinior de
spus. I! aşteptăm, împreună cu măsu­
rile ce se jţţlRMH a fi lupte.
N. OLTEANU
ţiei. In adunări, com uniştii au
dezbătut care este situaţia pla­
nului de producţie, a -calităţii
produselor, ce economii s-au rea­
lizat etc. S-a d iscu tat în m od
d eo seb it şi d e sp re felul cunn s-a
achitat de sarcinile de producţie
fiecare m em bru sau candidat de
partid.
F ă ră îndojală că în direcţia
sp o ririi p ro d u cţiei de m etal, şi
pentru a cîştiga întrecerea cu
Reşiţa, mai avem încă m ulte de
făcut. Din dezbaterile ce au a-
vut loc recent în cadrul a d u n ă ­
rilor generale,, a reieşit că încă
nu s-a făcut totul pentru lichi­
darea lipsurilor. Nu toate, o rg a­
secţii ale com binatului au stu ­
d iat în d eap ro ap e ex p erien ţa şi
metodele unor fruntaşi sau a
m aiştrilo r şarjelo r rap id e şi prin
organizarea de schimburi de ex­
perienţă, dem onstraţii practice,
c o n ferin ţe etc., să le răspîndeas-.
că în rîndurile tu tu ro r "siderur-
gişţilor.
O rganizaţiie de bază nu tre­
buie să se îm pace cu situaţia în
care, în condiţii asem ăn ăto are,
la aceleaşi cuptoare, unele ecbţ-
pe produc m ai m ult oţel, iar a l­
tele nu reuşesc nici m ăcar să-şi
îndeplinească sarcinile de plan-
A ntrenarea inginerilor, tehni­
cienilor şi a m uncitorilor fru n ­
ta şi la lupta p e p tru a ridica
toate echipele la nivelul celor
fruntaşe, trebuie să constituie o
sarcină de m are însem nătate
pentru toate organizaţiile de par­
tid.
P u n în d în practică cele mai
eficiente m etode de m uncă, spfi-
jinindu-se în activitatea sa pe
m asa largă a com uniştilor şi a
tuturor m uncitorilor harnici, Co­
mitetul orăşenesc de partid H u ­
n ed o ara va aju ta şi de acum
înainte activitatea organizaţiilor
de partid, din com binat, pentru, a
îndeplini sarcina trasată de p ar­
tid, privind sporirea continuă a
producţiei de metal,-
1375
lin han spectacol
fotbalistic
Jocul disputat dum inică între
form aţiile A urul Z latn a şi M i­
nerul V ulcan a fost cel m ai bun
spectacol fotbalişţip desfăşurat
în localitate în ulţim ii ani, ridi-
cîndu-se la un înalt nivel tehnic
din partea am belor echipe.
F aze frum oase se succed de
la o poartă la alta cu repezi­
ciune, soldîndu-se cu şuturi pe
poartă din orice poziţie, oferind
astfel prilejul am bilor portari
să se rem arce. R epriza I-a s-a
caracterizat printr-o luptă dîr-
ză, în lim itele sportivităţii. In
această repriză s-a m arcat un
sin g u r gol prin R îjnită în min.
41, care transform ă ireparabil
o lo v itu ră lib ş r ă de la 18 m-
In continuare se sem nalează o
serie de ratări din partea oaspe­
ţilo r în m in. 9, 20 şj 30, iar din
partea localnicilor în min. 27,
31, 35.
La reluare oaspeţii forţează
egalarea şi reuşesc s-o aducă
prin jucătorul Pui, D upă ega-
lare gazdele pun sţgpînire pe
joc şi, prin com binaţii bine gin-
cjite, re u ş e s c şă m ai în s c rie de
două ori prin R îjnită în min.
51 şj 75,
In acest meci au ieşit în relief
două aspecte în plin progres
din partea am belor e c h i p e î n
primul n n d schim buri d§ locuri
executate de echipa oaspete, şi
în al doilea rîn d tra s u l la p o a r­
tă cu m ultă precizie şi din o ri­
ce poziţie a ju c ă to rilo r de la e-
cjiipa gazdă, fapt care le-au a-
d u s şi v ic to ria oy 3 — 1 ( 1— Q).
R aport de eornere 8-r-4 pentru
Aurul Zlatna. S-au evidenţiat
aţnbele echipe, rem areîndu-se în
mod deosebit de ja învingători
R îjn ită , R a r b u ş i D u d a ş , iar- de
la învinşi A vram , R acolţa şi
Pui.
Gjl. CIMREANU
corespondent
Î Ş ÎTT
U. M. C ugir: ? - 0
P artid a de fotbal dintre for­
m aţiile D acia Q răştie şi ULM.
C ugir djn cam piona tu l regional
s - a d e s f ă ş u r a t s î m b ă ţ ă fifc s t a ­
dionul D acia din localitate. Vic­
toria a revenit gazdelor cu sco­
rul Ide 2— 0 (2 — 0). Scorul este
deschis în min. 24 prin G ăină.
Q aşpeţii nu se d escu rajează şi
atacă continuu poarta lui Stăn-
cone (D a c ia ). D ar a p ă ra re a e-
cbipei locale e la post şi a n ih i­
lează orice acţiune. In min. 38
Gavrilă, printr-o cursă persona­
lă, depăşeşte în treag a ap ărare
a cu g iren ilo r şi reuşeşte să în ­
s c r i e c e -1 d e - a l d o i l e a g o l.
La reluare, gazdele domină
insistent dar fără să concreti­
zeze. Acest lucru se d ato reşte şi
terenului alunecos care a îm ­
piedicat. m ult practicarea unui
joc obişnuit. De rem arcat că ju­
c ă to r ii (ţe la D a c ia atî r a t a t p a ­
tru ocazii clare prin Rob şi G a­
v r i l ă în m in . 8 Q. f f , 84 ?i 8 7 .
î>, BRAtOA corespondent
Şurjanul m ispăşit
•Jucînd îrt c o m p a n i a f o r m a ţie i
Qinarno Qrăşţje. Şuriahul Sebeş
şj-a depăşit în prim a repriză a d ­
v e r s a r u l . D u p ă u n joc. d i n a m i c ,
eu faze spectaculoase, jucătorii
din Sebeş reuşesc ca în repriză
T-a s ă î n s c r i e tr e i g o l u r i . L a r e ­ rul în min. 4. 14, 23 prin Ciurdăres-
luare, lipsa condiţiei fizice şi-a
spus cuvîntul. A dversarii sezi-
sînd această slăbiciune a jucă­
torilor . din Sebeş, iniţiază a ta ­
curi periculoase şi reuşesc şă în ­
scrie de două ori. P en tru Şuria-
nul au m arcat Totb Garol, (2)
şi M un tea n u ’ (1 ), iar p e n tru Di-
n am o , D a n c iu şi L orencz. P a r- • E chipele de rugb'i M in eru l
lida ia sfîrşit deci cu rezultatul J Lupeni şi C.F.R. Cluj din ca-
de 3-2 (3-0) p e n tru Ş u ria n u l. 1 ieg o ria Il-u ag 4fcş|2şuŢ4 ţ du-
M. RUGINESCU corespondent
Clasamentul campionatului regional
de fotbal
M inerul Aninoasa
DaGia Q răştie
Corvinul Deva
C o rv in u l II H u n e d o a ra
Parîngul Lonea
U nirea Alba Iulia
M inerul Vulcan
Corvinul III Hunedoara
Victoria Călan
Şurianul Sebeş
Aurul Zlatna
M etalul Cugir
Dinam o O răştie
Victoria H aţeg
defotbal
O partidă care nu a satisfăcut
P artida de fotbal dintre for­
m aţiile C orvinul II H unedoara
şi Victorja S ălan a fpşi de o
s la b ă f a c tu r ă te h n ic ă şi cjeei p u
a satisfăcut pe spectatori. Pe te­
ren s-a dus o luptă susţinută
pentru victorie în care hunedo-
reni'i au a ta c a t, în sch im b n e o r­
ganizat, iar pe de altă parte ju ­
cătorii din C ălan s-au apărat
foarte bine. De m enţionat acţiu­
nile lui S u len co care a fost o,
mul de bază al apărării. S-au ra­
tat m ai m ulte ocazii, printre ca­
re G h iu r în m in . 15, B u rla e u în
m in. 38 şi C ălin în m in. 82.
Prin ratarea lui Călin s-a în lă ­
Hafegami au jucat din nou dur
L a H a ţ e g , C o r v i n u l 111 H u ­
nedoara a repurtat o victorie
m erituoasă cu scorul de 3— 1
(1 -—-O), în d a u n a e c h i p e i l o c a ­
le. Jocul a fost fru m o s în prim a
repriză, cînd am bele echipe au
p r e s t a t u n joc. c o re c t, în s ă a d e ­ fleş în min. 25, P opa, în min.
generat în repriza secundă cînd
arbitrul jocului a perm is ieşirile
E lim in area din joc a lyi Q an-
cea dş ia H aţeg, în min. 87, a
Joc slab la Alba Iulia
Form aţiile U nirea Alba Iulia
şi M in e ru l A n ip o ag a, c o n tr a r t u ­
turor aşteptărilor, au oferit spec­
ta to rilo r un jop sub orice criti­
că. ba acest lucru a contribuit
în specia! jjjiia de atac a g a z ­
delor care a jucat m ajoritatea
tim pului cu extrem ele sub
posibilităţile acestora. Din acea­
stă cau ză a tît S tră ja n (lovit la
m în ă ), cît şi stoperul P opa (lo ­
v it la picior) n u şi-au p u tu t a-
duce aportul deeît în mică m ă ­
sură.
=m i
CATEGORIA A LA FOTBAL
La Petroşani meci egal
'1 ’ Pe stadionul Jiul diri Petroşani' s-a
desfăşurat partida din categoria A,
dintre Jiul şi Ştiinţa Ţirnişoara. la oa­
re au participat peste o.OtjP şp^eţatorj.
in general, jqcul preşţat de cele dodii
echipe a fost .de o factură tehnică me­
diocră. Aceaşta se datoreşte în bună
’ măsură faptului că terenul a fost des­
fundat şi aipnecoş în urma ploilor
căzute în ultimele două zjle, situaţie
ce a determinat ca controlul balonului
să se facă cu greutate.
Rezultatul de egalitate (1— 1), cu
care s-a încheiat partida, este just, el
oglindind raporlpj de forje de pe te­
ren.
Studenţii timişoreni ş-şiu prezentat
cu o echipă njujţ întinerită, bine şu-
datâ şi cu p pregătire fizică bună, fapt
ce a făcut ca ei ş j lupte în forţă pînă
ta fluierul fina!. al arbitrului,
Jiul, cu o nouă formulă în atac,
(Gosmoc şi Crăciun ţţj linia atacului),
s-a prezentat din nou în faţa specta­
torilor cu multe goluri în echipă şi
lipsă de pregătire fizică. Aceasta a
făcut ca în majoritatea acţiunilor în-
treprjnşe, gazdeje şă fie depăşite tii
viteză de către stutjenţi.
Jocul începe în nota de dominare
a gazdelor. însă treptat, studenţii îşi
revin- şi reuşise şă echilibreze jocul,
(reoîod la atacuri periculoase pe ex­
treme. Rînd pe rînd, atacanţii celor
două echipe ajung şă şuţeze la poar­
tă. Şînt ocazii de a şe descinde sco­
cu, Totb şi Gosmoc, de la Jiul, însă
ei greşesc ţinta. De altfel, şi studen­
ţii îi imită în min. 10 şi 25 prin Gîr-
iîh i i s
2 3 17 2 4 5 2 :2 1 3 6
23 14 4 5 4 9 :2 4 3 2
23 12 6 5 3 8 :2 5 3 0
2 3 14 2 7 4 5 :3 4 3 0
23 14 1 8 45:21 2 9
22 11 4 7 3 9 :2 6 2 6
22 10 5 7 3 8 :3 2 25
23 9 4 10 39:31 22
23 7 4 12 29:31 18
23 7 4 12 3 9 :4 6 18
23 7 4- 12 34:41 18 .
23 8 2 13 3 3 :4 6 18
2 3 6 4. 13 3 3 :5 3 16
23 0 2 21 12:84 2
turat de altfel şi .egalarea. U n i ­
cul punct al partidei a fost în­
scris de G rigorescu care tran s­
form ă o lovitură din H m, a-
cordată just.
A rbitrajul lui Iosiî F oghet
(Alba Iulia) a fost cu scăpări.
•k
Partida dintre form aţiile Pa-
rîngul Lonea şi Corvinul Deva
a luat sfîrşit cu scorul de 3-i
(2-0) pentru gazde. Devenii au
ju c a t sla b d a to r ită fa p tu lu i că şi
echipa a fost descpm plectată; o
m are parte din jucătorii titu­
lari nu s-au prezen tat la acea­
stă întîlnire.
fost o m ăsură disciplinară, ve­
nită cu întîrziere, deoarece cir­
ca 30 de m inute jocul a abundat
în durităţi.
Punctele au fost m arcate de
60, B o r d e a n u în m in . 75', p e q -
ţru Corvinul şi de H aidu în
min. 50 pentru gazde.
LAZÖ ALEXE
corespondent
înaintarea gazdelor a jucaţ
slab, d în d m in g i la în ţîm p ia fe
sau p u r şi Sim plu p lim b în d u -se
pe teren. Singurul gol al parti­
dei care a adus vjctorbţ oaspe­
ţilor a fost m a rc a t din II m. ca
rezu ltat al unu} hepţ în careu
pornis de fundaşul Goia. De a lt­
fel, trebuie spus că arbitrajul
lui Florea (D eva) a fost slab şi
necompetent, fapt care a influ­
enţat mult si asupra rezultatului.
TOMA FETRU
corespondent m in. la o g reşeală a ap ărării p-
ţegnu şi Gojereanu- jn min. 30 se în­
scrie primul gol ; se produce up atac
pi Jiuluj Pe 4ripa dreaptă, Farcaş îl
jansează în adîncime pe Toţii, acesta
face p cursă pe extremă) PQŞgg?ă ju*
Gosmoc carg lp rîndul jiţi driblează
doi apărători şj înscrie în colţpl drept
al porţii (I —.0). Nij trec. dgcît cinci
minute şi studenljj egalează. Se pro­
duce o învălmăşeală la. poarta lui
Crîsnjc, ,cşr,e iese inoportun din poar­
tă, Rcmoşan ezită să degajeze, mingea
ricoşează de la un atacant timişo­
rean şi Gojeregnu atent, trirrjite în gol
(1— 1). Cu acest rezultat ip sfîrşit
prima repriză.
L'a reiupre, cele două echipe luptă
peptru rirljcarea scoruluj. Insă cu top-
te pcazile avute Jiul în min. 48,
63 şi 82 prin Gosmoc’, Toth şi Cră­
ciun, iar Ştiinţa în mim 50, 73 şi 85
prin Gjrieaşm. Oojereanu şi Iordăches-
cp, — nu reuşesc să modifice scorul.
jn ultimele |0 m.n. de joc, Jiul do­
mină categoric, iar Ştiinţo şe apără
în 10 oarnepi anihilîpd atacurile îna­
intaşilor de la Jiul.
Totuşi. în plină dominare a gaz­ 1 f ic a .
delor, Gîrleanu scapă nesupravegheal
de Panait şi de ceilalţi apărători ca­
re nu-1 mai pot ajunge. Astfel că se
remarcă' printr-un şut puternic şi bi­ b r u t a l i t ă ţ i . D u p ă p a u z ă , in m i n ,
ne plasat pe care Grîsnie îl apără 7 6 G ă m a n ( S i m e r i a ) a d u c e . e g a -
printr-un reflex extraordinar Irirpitînd l a r e a c u c o n c u r s u l lui Z a m f i r
mingea în corner.
Raport de eornere, 7—3 pentru Jiul.
Arbitrajul lui P. Kroner din Bucu­
reşti a fost bun.
S, gALQl
corespondent
m si
m inică la L upeni o pariifjă bu­
nă. Victoria a revenit minerilor,
eu rezultatul de .6— 0 (3— 0).
De m enţionat că prin aceasta,
m inerii şjnt la cea de a treia
Auv i c t o r i e c o n s e c u t i v ă . m arcat
Voiculescu şi Ruseki, am bii din
în c e r c a re . *;• LMit-
Ştiinţa Petroşani — Olimpia
O raşul S ta Un 5 -^ 0 (5 — 0).
Jac presărat cu multe durităţi
din partea am belor echipe ceea
ce 3 făcut ca şă fie elim inaţi
trei jucători de la Ş tiin ţa şi u-
nul de la O lim pia.
Categoria B ia fotbal
Minerul lupeni a
făcut o partidă bună
D um inică s-a d esfăşu rat ia
Lupeni partida de fotbal dintre
form aţiile M inerul din localita­
te şi C.S. O rad ea. Cu cîteva ore
înainte de începerea jocujub tri­
bunele stadionului M inerul s-au
dovedit din nou neîncapătoare
peptru suporterii echipei din lo­
calitate. La sfîrşitul jocuii.u sp ec­
tatorii au plecat m ulţum iţi d a­
torită jocului plin de voinţă ptes-
tat de m ineri care au m ediat
vjétoria. O rădenii au fost mai
buni şi au luptat m ult. Ei au
m a r c a t u n g o l ,,n o r o c o s “ c a re
le-a perm is să p u n ă stăpînire pe
joc pînă în m in. 20.
I n m i n . 1, la o g r e ş e a l ă a lui
Gom an, care ezită să trag ă cu
capul, m ingea trece la M aior
(O rad ea) şi acesta reia cu capul
în poartă. Apoi în m in. 20 °le v
ş u t e a z ă o lo v itu r ă lib e ră de ia 18
m. însă fără rezultat. In min.
32 C om an trim ite m in g ea in c o r­
ner. Cu un m inut mai tîrziu
G roza ratează de la 6 m. apoi
în m in. 35 d in tr-o p a să a lui
O n e a , C r ă in ic e a n u (M in e r ii1) a-
duce egalarea. Din acest m o ­
m ent ritm ul de joc devine mai
rap id şi m inerii fo rţează 'p e n tru
a o b ţin e victo ria. In m in. 42, la
o c e n tra re a lui P a li, C răiiv cea-
n u reia cu c a p u l şi m a r c ă cel
de-pl doilea g °l pentru rpiperi.
In partep doua a jocului, pî­
nă în pup, 60, cînd se m arcă
cel de-al treilea gol de cjjfre
Păli, n u s-au ivit faze mai deo­
sebite. In m in. 78 m inerii bene­
f i c i a z ă de. d o u ă e o r n e r e d a r f ă ­
ră să le fructifice. Ţ ot în acest,
rădene, O nea m arcă cel de-al
p a tru le a gol a! echipei sale. p a r ­
tida ia sfîrşit deci cu scorul de
4-1 (2 -1 ) p e p tr u m in e r i.
La buna factură a jocului au
contribuit am bele echipe. S-a
rem arcat întreaga echipă M ine­
rul. P rin tre cei mai bupj au iost
Plev, K eresteş, M ihai, O n ea şi
C răiniceanu.
I. CIORTFA
coresponricitf
Cel mai slab joc
din campionat
Duminică, Corvinul Hunedoara a
prestat în compania formaţiei Aroefa
Arad, cel mai slab jcc din acest cam­
pionat. Jocul a fost sub orice critică .
Hunedorenii au jucat fără voinfă, fapt
care i-a dus la pierderea partidei cu
scorul de 2—0 (2—0). Arădenii PM
cîştigat pe merit. Ei au luptat mult.
rcalizînd faze spectaculoase şi multa
finalitate la poarlă,
Categoria C la fotbal
Brădepli din nou
învingători
S t a d i o n u l d i n G u r a b a r ’z a a
găzduit dum inică întîlnirea do
fotbal dintre form aţiile Aurul
B rad şi C.F.R. Simeria.- Meciul
începe într-o netă superioritate a
g azd elo r şi chiar din prim eic
m inute ab u n d ă în faze clare po
cnre num ai form a bu n ă a luj
P e tr e (S im e ria ) le po ale c!ar>-
P rim u l gol su rv in e în m m . 39
printr-un şu t puternic a lui VoU
nescu. M eciul devine to t mai dH
nam ic, iar sim erienii se d ed au bl
(A urul). Trei m inute m ai tîrziu
Şjeth (A urul), printr-un şut pu­
tern ic şi frum os, ad u ce p u n c tu l
victoriei. C u scorul de 2-1 (1-0)
se încheie p artid a dintre c.eo
două formaţii.
De rem arcat faptul că în m in.
73 Purdea (Sim eria) este elim i­
n a t p e n tru te n ta tiv ă de a br-d
adversarul fără ca acesta să ai­
b ă m i n g e a . A r b i t r a j u l Iu* G h e -
orghe Floruţ (R eşiţa) a fost sa ­
tisfăcător.
M. SUSAN
corespondent
iyw q ereá