Page 78 - 1959-05

Nr. H75
!a»
i/n om ifin Extremul nord
Imaginaţi-vă că faceţi o că­
lătorie pe cursul inferior al
năvalnicului fluviu siberian
Enisei. Pe drumul de la Kras-
noiarsk spre, Polul Nord în
faţa ochilor călătorilor se pe­
rindă întinderile de necuprins
aţe Siberiei. La începutul că­
lătoriei, între masivele de
taiga veţi întîlni adesea aşe­
zări, oraşe, ogoare. Au tre­
cut încă două zile. Vremea
s-a răcit, peisajul a devenit
mai arid. Începe tundra, zona
îngheţului veşnic: nici cîm-
puri, nici copaci, doar turme
de reni sălbatici rătăcesc prin
vegetaţia sărăcăcioasă de
jepi. Şi cu cît veţi înainta
mai departe spre nord, cu atît
peisajul devine mai monoton,
iar clima mai aspră. Aceasta
nu înseamnă însă că viaţa în
tundră, care a înaintat din­
colo de cercul polar, a înce­
tat. In cea de-a 4-a zi de că­
lătorie, radioul motonavei a-
nunţă călătorii: ne apropiem
de oraşul sovietic Norilsk, si­
tuat dincolo de cercul polar.
? De atunci au trecut patru
Nikolai Kirpici este un om
înalt, lat în spate, cu o faţă
energică, bătută de vînturi.
El nu a împlinit încă 30 de
ani. Kirpici povesteşte multe
lucruri interesante despre via­
ţa de dincolo de cercul polar
şi ai impresia că el trăieşte
acolo de decenii. Lucrurile
nu stau însă aşa.
In 1954, Nikolai Kirpici a
terminat serviciul in Armata
Sovietică. Mama lui l-a che­
mat la ea, în Ucraina. Tova­
răşii din armată l-au sfătuit
să plece cu ei în Gruzia. Dar
• Doua coproducţii i&aiet&~ekiaezL
P e ecranele din 'U.R.S.iS. vor
Si p r e z e n t a t e în c u r î n d film e le
docum entare în culori pentru
ecran lat ,,Soarele a răsărit
peste fluviul la n ţz î“ şi „ P e în ­
tinderile Volgăi“, realizate re­
cent de un grup de cineaşti so-
vîeticj şi chinezi de la stu d io u ­
rile centrale de filme docum en­
ta r? din R. P . C h in eză şi
U .R.S.S. R egia am belor filme
este s e m n a tă d e Şen J u n şi Leo-
nid Varlam ov (autorul filmului
Proiectul ursei term ocentrale gigantice Un sector special al expoziţiei este rezervat realizărilor
Specialiştii sovietici au ela­
borat proiectul unei term ocen­
trale gigantice cu o putere de
2.400.000 kW, care urm ează să
se co n stru iască în anii septe-
nalului. Istoria m ondială a teh­
nicii energetice nu cunoaşte pî­
nă în prezent o term ocentrală
de o asem enea putere.
¦ La această centrală-gigant s-a
proiectat să se instaleze tu rb i­
ne cu o putere de 600.000 kW.
fiecare şi cazan e avînd în ălţi­ artificial cu o su p rafaţă de 25
m e a u n e i c a s e c u 11 e t a j e . P e n ­ km. pătraţi.
tru d eserv irea c a z a n e lo r va fi
necesar să se instaleze ascen­
soare.
Instalaţia energetică va con­
sum a pe oră 540 tone de căr­
bune brun, iar întreaga centra­
lă electrică — 2.000 de tone.
C ă r b u n e le va fi în p re a la b il
transform at în pulbere, apoi va
In Uniunea Sovietică s-a în­
ceput elaborarea unor proiecte
preliminare în legătură cu folo­
sirea energiei fluxului — aşa-
numitul „ cărbune albastru" (e-
nergia potenţială a tuturor
cursurilor de apă de pe glob
este de !0 ori. mai mică decît
puteţea energetică a fluxului).
S-a apreciat că regiunea cea
mo.i indicată pentru construi­
rea de centrale electrice care
să funcţioneze pe baza fluxului
o constituie¦ golfurile Mării Al­
be. Potrivit calculelor specialiş­
tilor sovietici, în golful Mezen
al acestei muri se poate con­
strui o centrală electrică supra-
puternică. In acest scop este
necesar să se construiască un
barai lung de 100 km. şi înalt
le 200 metri, în corpul căruia
9S6EÜÜ
de V. Kornilov
Nikolai a procedat altfel. în ­
că din şcoală el citise multe
cărţi despre Extremul nord,
despre cucerirea Polului Nord,
despre locuitorii de dincolo de
cereul polar. El a hotărît să
plece şi să se stabilească a-
colo.
In primăvara anului 1955
Nikolai Kirpici păşea deja pe
străzile îndepărtatului No­
rilsk. Umbla şi nu înceta să
se minuneze: aici atît de a-
proape de Oceanul Îngheţat
de Nord, a luat fiinţă un o-
raş adevărat, cu case cu mul­
te etaje, cu pieţe largi, cu
străzi asfaltate, cu teatre şi
cluburi frumoase, cu şcoli şi
spitale.
La 5 zile după aceea, Ni­
kolai Kirpici şedea într-o ban­
că de şcoală. la cursurile de
maiştri mineri el studia mi-
nereurile de metale neferoa­
se, haveuzele, puternicele exca­
vatoare, sistemul de susţine­
re, tehnica securităţii.
ani. Nikolai a lucrat ca ar­
mator, încărcător de abataj,
artificier şi perforator. Mă­
iestria sa profesională s-a
perfecţionat, s-a adincit. In
prezent el este şeful unei •bri­
găzi de mineri de la o mină
de metale neferoase situată
chiar la Norilsk. Brigada lui
este alcătuită din 10 oameni
— băieţi la fel de tineri şi
de energici ca şi el, care
muncesc cu rîvnă. Ei depă­
şesc zilnic norma de 1,5 ori,
iar adesea chiar de două ori.
Toţi membrii brigăzii în­
vaţă cu sîrguinţâ, deşi fieca­
re din ei şi-au însuşit deja
„Victoria poporului chinez“ care
s-a bucurat de un m are succes),
jar scenariul filmului „Soarele a
răsărit peste fluviul Ianţzî" este
sem nat de scriitorul chinez Fan
TU
Filmele au fost concepute sub
form a unor originale poeme ci­
nem atografice în două serii, în
care este prezentată viaţa oam e­
nilor de pe m alurile celor două
m ari fluvii ale celor două po­
poare prietene.
fi in su flat în fo caru l c a z a n u ­
lui şi ars acolo la o tem pera­
tu ră de 1.500 grade. A burul se
va form a în cazan la o pr?siu-'
ne de 240 atmosfere.
G igantica term ocentrală va
co n su m a cîte 100 m etri cubi de
apă pe secundă, adică tot atîţa
cît se scurge pe secundă în tim ­
pul verii pe albia Donului. P en ­
tru răcirea apei utilizate s-a
proiectat construirea unui bazin
D irijarea utilajului centralei
electrice se va face a u to m a t, fo-
losindu-se cele m ai noi aparate,
regulatoare electronice, instala­
ţii de televiziune, dispozitive de
calculat.
Specialiştii sovietici, care au
elab o rat pentru prim a d ată în
obsta
se vor putea instala pînă la
1.500 de turbine.
Golfurile Lumbovka şi Kuloi
din Marea Albă, ca şi gurile
fluviului Mezen sînt de aseme­
nea adecvate pentru construirea
de centrale electrice de o pu­
tere mijlocie, care să funcţio­
neze pe baza fluxului. De pil­
dă, centrala de pe golful Lum­
bovka, ar putea să producă a-
nual aproximativ 1.000.000.000
kWh.
După părerea specialiştilor
sovietici este oportun ca ener­
gia fluxului să fie folosită' în
sistemele energetice mari în ca­
drul cărora centralele electrice
pe bază de flux vor putea îm­
bina funcţionarea lor cu cea a
centralelor termoelectrice, flu­
viale si atomice.
. DRUMUL SOCIALISMULUI
ssp® m m m m m m m m m m . i„ m B
cîteva. profesii miniere. Niko­
lai Kirpici este student la o
şcoală tehnică de metalurgie
fără frecvenţă. Un alt mem­
bru al brigăzii sale — Niko­
lai Krestianinov — termină
anul acesta o şcoală serală
pentru tineretul muncitor.
Dintre ceilalţi băieţi, mulţi
se pregătesc să se înscrie la
instituţiile de învăţămînt su­
perior din Krasnoiarsk. Pen­
tru munca sa exemplară, pen­
tru perfecţionarea continuă a
cunoştinţelor profesionale şi
pentru studiile asidue colecti­
vul condus de Nikolai Kir­
pici a fost distins cu titlul
de onoare de brigadă a mun­
cii comuniste.
Siberia este împînzită în
prezent de schelele noilor
construcţii. Inepuizabilele sa­
le bogăţii naturale sînt folo­
site tot mai larg, omul cuce­
reşte cu tot mai multă în­
drăzneală natura. In rînduri-
le marei armate de entuziaşti
păşeşte şi Nikolai Kirpici ca­
re acolo, în Extremul nord,
şi-a însuşit frumoasa profe­
sie de miner, care tot acolo
a avut fericirea să-şi creeze
un cămin.
— Aici ni s-au creat con­
diţii excelente, — spune Ni­
kolai. Locuim în case bine
amenajate, cîştigăm pînă la
5.000 ruble pe lună. La noi
s-a introdus ziua de lucrp .de
6 ore, în fiecare an căpătăm
un concediu plătit de două
luni. La mină ‘ funcţionează
o cantină bună, magazine în­
totdeauna bine aprovizionate
cu produse industriale şi ali­
mentare. La Palatul de Cul­
tură se organizează aproape
zilnic reuniuni, se ţin confe­
rinţe sau se demonstrează
filme.
'*
Recent Ip Moscova a-avut
loc cel de-pl Xll-lea Congres
al Sindicatelor din Uniunea
Sovietică. Printre delegaţii la
congres s-a aflat şi Nikolai
Kirpici — miner din îndepăr­
tatul Norilsk, care a îndrep­
tăţit încrederea tovarăşilor
lui prin munca sa, prin ati­
tudinea sa atentă şi plină de
solicitudine faţă de oameni.
sfeclei de zahăr.
în domeniul înzestrării tehnice a agriculturii şi electrificării ei.
practica m ondială proiectul unei
turbine cu o putere de 600.000
kW., destinată acestei term ocen­
trale, elaborează în prezent pro­
ie c tu l _ u n u i . t u r ţ ţ o g e n e r a ţ o r CU institute, 413 staţiuni experimentale, 224 puncte de sprijin şi
o putere şi mai m are ' de
1.000.000 kW.
Í pentru tio
i •*
l j
Í 1
(, N o ţ i u n e a d e f o r j ă e s t e a s o ­
i ciată în m od obişnuit de z g o ­
tt m o t u l u n o r c i o c a n e g r e l e , d e
i cjuduitul cuptoarelor de încăl­
L zire, de fascicule roşii de seîn-
t tei provenite de ia arsu ra care
tC s e î m p r ă ş t i e I n t o a t e p ă r ţ i l e .
l D ar toate acestea nu ar putea
L fi o a re ev itate ? F ireşte, e g reu bucăţi in c a n d e sc e n te de m etal
r de închipuit că m etalul incan­
t form a c u v en ită, le a ru n c ă în
c descent ar putea fi prelucrat
(. f ă r ă z g o m o t , f u m şi f l ă c ă r i . T o ­
i, tuşi, foarte curînd, tocmai aşa
i se va desfăşura procesul de
i '
L producţie în secţia forjă a uzi­
L nei de autom obile „Lihaciov“
r din M oscova.
C Colectivul acestei secţii se a-
(C f lă p r i n t r e c e le 8 î n t r e p r i n d e r i
C fruntaşe din capitala sovietică
L care au iniţiat cam pania pen­
Í tru un înalt nivel al produc­
C 7
C ţiei. Aici s-au p re v ă z u t şi se
L înfăptuiesc cu succes o serie de
[ m ăsuri care asigură introduce­
tL r e a p e s c a r ă l a r g ă a t e h n o l o g i e i
noi, autom atizării şi m ecaniză­
rii p ro ceselo r g re le şi c a re n e­
cesită un m are volum de m un­
că, îm bunătăţirea condiţiilor
sanitare-igienice de m uncă.
Ce s-a realizat pînă în pre-
I / U../u) \—J * 1L-Ji t . ţ k J w / u / u J u f i J u J U i J v i t - / u . J u i i—i u.J » u-7I—/U—71—/ W-lvV'l»/u 1I i.„l \—/ > —fu-7uj J u U i J u / i / u .y i_ y i—. / u-j w_' »--J y »— f u -i/ir«J I-f I-! L—I U
Pag., 3
U n institut într-un Penfrn primi teii în practica
iiiiiiiiiiîii sovhoz
industriei cimentului
Inginerii ucraineni au elabo intensivă cu ajutorul unui am es­
Sovhozul „K aravaievo“ din unde sînţ adăpostite anim alele rat o m etodă eficientă de suflare tec de oxigen şi aer.
a aeru lu i îm b o g ă ţit cu oxigen în Experienţele făcute în condi­
regiunea K ostrom a (R .S.F.S.R .) • supuse experienţelor, aici se
cuptoarele verticale ale fabrici­ ţiile industriei au arătat că fo­
este cun o scu t atît în U n iu n ea proiectează co n stru irea unui vi- lor de ciment. losirea suflării aerului îm bogă­
ţit cu oxigen m ăreşte productivi­
Sovietică cît şi departe peste yariu cu un com plex de îneă- Pentru verificarea acestei m e­ ta te a cu p to a re lo r Ia a rd e re a clin-
tode, la com binatul pentru pro­ cherului de la 6 la 8,7 tone pe o ră
h o tarele ei prin realizările im- peri unde se vor efectua djfe- ducţia cim entului din Amdro-
sievka (D onbas) s-a construit o Specialiştii au calculat că tre­
p o rta n te o b ţin u te în dezvolta- r jte o peraţii. D e a se m e n e a , şi cerea tuturor cuptoarelor com bi­
staţie de oxigen specială, cu o natului la suflarea cu aer îm ­
rea creşterii anim alelor. In sov­ fiecare seră va avea un labora­ c a p a c ita te de 1.000 m etri cubi. bogăţit cu oxigen va da posibi­
hozul „K aravaievo“ lucrează de tor pentru lucrările de cerce­ P en tru prim a d ată în practica litatea să se obţină suplim entar
m ulţi ani specialişti cu o bo­ tări ştiinţifice. In corpul prin­ cel puţin 200.000 de tone de
g a tă experienţă în agricultură, cipal de clădiri, pe lingă cate­ industriei cim entului unul din clincher pe an.
cuptoare a fost trecut la arderea
în frunte cu zootehnicianul S ta ­ dra de fiziologie a plantelor se
nislav Steim an, doctor în ştiin­ prevede utilarea unui laborator
ţe agricole, Erou al M uncii So­ pentru experienţe cu izotopi ra ­
cialiste. De la specialiştii sovho­ dioactivi.
zului se pot învăţa multe.
De aceea, studenţii Insti­ Realizările matematicianului
tutului agricol din K ostrom a au
întîm pinat cu o m are bucurie
vestea că sovhozul „K aravaie­
v o “ va fi g o sp o d ă ria lor de s tu ­ § -a (jc u A W ie i
diu, că pe teritoriul lui se va
construi un complex de clădiri
pentru institut. M atem aticianul Igor Şafare- algebrice, ne dă o cheie pentru ţionalele safe aptitudini la m ă-
vici din M oscova a fost distins
Aici se proiectează să se co n ­ cu Prem iul Lenin pentru lucră­ soluţionarea unor problem e ale tem atici. El a reuşit să îm-
struiască clădiri de studii, labo­ rile sale în dom eniul teoriei al­
ratoare, un căm in pentru 1.700 gebrice a num erelor. El a des­ acestei teorii, care fie că nu pu- bine în v ă ţă m în tu l la ş c o a la <
de studenţi, case de locuit pen­ coperit legea generală de reci­
tru m em brii personalului didac­ procitate pe care tim p de aproa­ te a u fi d e loc so lu ţio n a te , fie m e d ie cu s tu d iile la f a c u lta -
tic, clădiri cu destinaţii cultu- pe două secole au căutat fără
ral-sociale. succes s-o deducă m ulţi m ate­ că la rezo lv area lor se proce- tea de m ecan ică şi m atem ati-<
m aticieni em inenţi ai lumii,
In corpurile de clădiri des­ printre care E uler G au ss şi Hil- da pe căi ocolite. că a U niversităţii din Mosco-<
tinate studiilor vor funcţiona bert. Legea descoperită de Şa-
trei fa c u ltă ţi: de agronom ie, îarevici aduce o contribuţie fun­ S o lu ţio n a r e a d e c ă tre Ş a îa r e - v a - D u p ă a b s o lv ire a şcolii me-r!
zootehnie şi m ecanizarea agri­ d a m e n ta lă Ia teo ria n u m erelo r
cu ltu rii. F ie c a re c a te d ră va a- viei a a ş a - n u m i t e i p r o b l e m e in dj* e ' a i n t r a t d i r e c t în a n u j ;
vea la dispoziţie un laborator
de cercetări ştiinţifice. S p re d e o ­ v erse a lui G alo is — o altă cinci al facultăţii. In perioada*
sebire de încăperile obişnuite
p r o b l e m ă i s t o r i c ă a t e o r ie i n u - c *ncî u r m a a s p i r a n t u r a , I g o r !
m erelo r — a d u c e de asem en ea Ş aîarevici s-a dovedit a fi u n ;
o m a re c o n trib u ţie Ia ştiin ţa o rig in a l c e rc e tăto r şi la v îrsta ;
m atem atică. Această problem ă 19 a n i el îşi s u s ţ i n e d iz e r ta -
a a p ă r u t î n c ă în a d o u a j u m ă - t ' a Pentru t i t l u l d e c a n d i d a t î n ;
late a secolului ai X lX -lea şi a ?tiin fe îizico-m atem atice. P a tru ;
constituit obiectul unor cerce- a n ‘ m a * tîrziu el obţine titlul <
ţări n u m ero ase. T otuşi, p în ă în de doctor în ştiin ţe fizico-m ate-j
AGRICULTURA SOVIETICĂ prezent această problem ă nu fu- m aţice. A nul trecut, Ii?or Şafa-
sese soluţionată nici chiar pen- revici, în vîrstă de 35 de an i,;
la expoziţia de la New York t r u e c u a ţ i i l e c e le m a i s i m p l e ce a î ° s * a Ie s m e i ţ j h r u - c o r e s p o n r <
decurg din construcţiile geome- dent al Academiei de Ştiinţe a.
La apropiata expoziţie de la New York, un loc important trice cu a ju to ru l c o m p a su lu i şi e ®*e c o l a b o r a t o r ;
este rezervat prezentării realizărilor agriculturii U.R.S.S.
Expoziţia va face cunoscute vizitatorilor toate ramurile pro­ . . . ştiinţific al Institutului de ma-
ducţiei agricole. Expoziţia va arăta că în Uniunea Sovietică
unde existau cîndva 25.000.000 de mici gospdării indivi­ ,lg el' ^ _ ... te m a tic ă „ S te k fo v “ şi pro feso r!
duale, în prezent există aproximativ 70.000 de colhozuri şi
6.000 de sovhozuri. Vizitatorii vor lua cunoştinţă de dezvol­ I g o r Ş a f a r e v i c i s - a d i s t i n s în - cle a l g e b r ă la U n i v e r s i t a t e a d i n !
tarea gospodăriei obşteşti a artelurilor agricole şi fotografiile
că în anii de şcoală prin excep- M oscova.
AAAAA*
vpr da a imagine asupra construcţiilor culturale şi sociale în
satul sovietic. ¦ ¦¦ i ••
Diferite diagrame, machete, panouri, vor oglindi sporirea
producţiei de cereale, extinderea suprafeţelor însămînţate şi
creşterea pro.ducţiei-marfă a agriculturii sovietice. Va fi ex­
pusă macheta unui sovhoz de pe pămînturile desţelenite, pre­
cum şi a sovhozului „Ghigant" din regiunea Rostov.
Un stand separat este consacrat realizărilor din dome­
niul producţiei, de cartofi şi legume, introducerii metodei de
sădire a cartofilor şi legumelor in cuiburi aşezate îţi patrat.
Va fi prezentată şi noua seră a rafinăriei de petrol din Mos­
cova, ale cărei reziduri sînt folosite pentru cultivarea legu­
melor. In sectorul rezervat zootehniei, vizitatorii vor afla cum
în Uniunea Sovietică creşte an de an producţia de lapte, unt,
carne şi lină., sporeşte numărul de vite cornute mari, porci
Şi oi. Un loc deosebit este rezervat culturii bumbacului şi
Cu ajutorul unei scheme speciale, vizitatorii vor putea In U.R.S.S. s-a realizat o instalaţie autopropulsată experimentală care I
serveşte la încercarea noilor anvelope fără cameră cu presiune foarte I
vedea cum sînt dispuse în ţară instituţiile de cercetări agri­ | joasă. Aceste anvelope de tip nou vor fi folosite la vehiculele pentru orice I
cole şi de învăţămînt agricol — cinci academii agricole, 135 teren. Automobilele înzestrate cu aceste anvelope nu se tem de drumurile
impracticabile, ele puţind circula pe nisip şi zăpadă, putîndu-se urca pe
1.554 loturi pentru încercarea soiurilor; in toate acestea lu­ scări şi. coborî în rîpe.
crează peste 11.Q00 de colaboratori ştiinţifici. in foto: Vedere de ansamblu a maşinii experimentale.
La expoziţie, vor fi prezentate filmele agricole: „Pe pă- nxcmcKa-TEoaec* «*p«aşrj3ts>ţr*.\-%-
mînturile de ţelină", „Casa de Cultură a unui colhoz“ şi altele.
11 */ 1/ »i 1/ *i~' l 1/*• t—>r ’i—•/*•'/ e *o . “' r
1
automobile din Moscova 1
)
nivel înalt ai procfueflel 1
z e n t ? îm p re u n ă cu V. M assen , anim aţi de o singură dorinţă — va reduce a p ro a p e la ju m ă ta te . tra n s p o rta te în cutii m etalice şi r
şeful secţiei forjă, să facem o să îndeplinească cît mai bine In decurs de un an secţia va depozitate în stive, nu în g ră m ă ­
p lim b are prin a c e a stă secţie în şi m ai rep ed e p la n u l pe a n u l economisi peste 7.000 tone de dite în dezordine. S-a îm b u n ă ­ v
care huruitul ciocanelor cu a- 1959. Aici, cam p an ia pentru un m etal. D ar niciun fel de cifre tăţit sistem ul de ilu m in at şi de
bur se îm bină cu duduitul cup­ înalt nivel al producţiei are nu pot exprim a cel mai m are ventilat. Forjorii visează chiar 7
toarelor de încălzire. M uncito­ drept scop îndeplinirea înainte cîştig care se va realiza — uşu­ să-şi îm podobească secţia cu 7
rii, m înuind cu înd em în are cleş­ de termen a sarcinilor trasate rarea condiţiilor de m uncă ale flori de cam eră. 7
tii, oşează repede sub m atriţe de partid constructorilor sovie­ m uncitorilor. Forjorii vor deve­ 7
tici de autom obile. Acest lucru ni operatori, care vor dirija Cam pania pentru un înalt ni­ 7
preocupă pe toţi membrii sec­ doar maşinile. vel a! producţiei este co n d u să 7
ţiei, începînd cu fem eile de ser­ de o comisie specială. Zilnic 7
Secţia forjă se reconstruieşte comisia este vizitată de m unci­ 7
7
7
şi d u p ă ce acestea au c ă p ă ta t
lăzi. L îngă fiecare m ecanism viciu şi te rm in în d cu şeful sec­ din mers, fără a se întrerupe tori, care pro p u n cum să fie 7
creşte grăm ada de piese for­ ţiei. procesul de producţie. Se m on­
jate. M u n ca se desfăşoară în li­ tează prese cu presiuni de îm bunătăţită tehnologia, cum 7
nişte, fără agitaţie. Forjorii au întocmit un plan 2.500, 4.000 şi 6.000 tone. Aceşti să se instaleze m ai repede noile 7
de perspectivă de introducere a giganţi im prim ă m etalului uşor, maşini, cum să se sistem ati­ 7
— Acest ritm de producţie, tehnicii noi. In perioada septe- a p ro a p e fă ră z g o m o t şi cu 7
sp u n e V. M assen , a fost re a li­ n alu lu i secţia va fi re c o n stru ­ m are precizie, orice formă. D ar
zat după ce aici s-a introdus ită integral. Locul ciocanelor pentru a-i dirija trebuie să po­
un grafic special, pe care par­ cu a b u r îl v o r lua m aşin ile de sezi m ulte cunoştinţe. De a- zeze transportarea sem ifabrica­ 7
ticipanţii la întrecere îl îndepli­ forjat de înaltă productivitate, ceea forjorii învaţă cu m ultă telor etc. P în ă acum au fost 7
nesc cu precizie. Ca urm are, iar al cuptoarelor cu gaz, care rîvnă. prezentate 150 de propuneri p re­
reuşim să livrăm la tim p celor­ produc mu.lt fum — ag reg atele ţioase. 7
lalte secţii piese de 980 de no­ de încălzire electrică. Totodată, Forjorii şi-au dat seam a că 7
m enclaturi. In prezent şi acolo s e m i f a b r i c a t e l e n u v o r m a i fi n o u a te h n ic ă p o a te fi fo a rte
s-au creat toate condiţiile pen­ transportate cu ajutorul m aca­ productivă num ai dacă în sec­ 7
tru desfăşurarea ritm ică a m un­ ra le lo r şi al c ă ru c io a re lo r, ci cu ţie d o m n e şte o rd in e şi c u r ă ­
cii. transportoare speciale. Ce va ţenie. De aceea ei a u d e c la ra t Luptînd cu perseverenţă pen­ 7
realiza secţia de pe urm a aces­ un război necruţător m urdăriei,
A r fi g r e u de s p u s c ă r u ia d in ­ tor transform ări ? îngrăm ădirii în secţie a tot fe­ tru un înalt nivel al produc­ 7
tre forjori i-a venit ideea de a ţiei, colectivul secţiei forjă de 7
la uzina de autom obile „L ih a­ 7
ciov“ sporeşte necontenit rit­ 7
mul de m uncă. P lanul lunar al 7
producţiei globale a fost înde­ 7
plinit cu 108 Ia su tă. De la în ­ 7
ceputul anului s-au economisit 7
80'.000 ruble. F orjorii nu se ii
J
se introduce un grafic al ritm i­ Potrivit celor mai modeste lul de vechituri. A ceastă luptă m ulţum esc însă cu rezultatele 7
cităţii. M ai cu rîn d el este o calcule, volum ul de m uncă pen­ a şi d a t roade, in sp aţiile li­ o b ţin u te, ei lu p tă p e n tru noi
creaţie colectivă a unor oameni tru obţinerea unui produs se bere este curat, piesele sînt victorii. 7
7
7