Page 79 - 1959-05

Pagf. 4
0 nouă combină minieră sovietica
D N EPR O PETR O V SK (Ager- întreaga suprafaţă a abatajului.
pres). — TASS transm ite: La
Dnepropetrovsk a iost realizată
o com bină m inieră de tip „K.PS“
care m ecanizează integral proce­
sele necesitînd un volum m are
de m uncă pentru pregătirea a-
batajelor în vederea extracţiei de
m angan.
N oua m a şin ă este d e stin a tă e-
xecutării lucrărilor m iniere prin­
cip ale în m inele bazin u lu i de
m in ereuri de m a n g a n de la Ni-
kopol. E a su rp ă rocile, le strîn-
ge şi le în c a rc ă în v a g o n e te şi
ex ecută su sţin e re a g aleriilo r cu
blocuri de beton arm at.
Capacitatea lunară de pro­
ducţie a combinei este de 500
metri liniari de galerie (cu o
secţiune de 3,90 m .) — de trei
ori m ai m are decît productivi­
tatea unor mineri care folosesc
ciocane de abataj, maşini de în ­
c ă rc a t sterilul şi alte m ecanism e
m iniere simple.
Pe com bină este instalată o
uriaşă freză rotativă cu ajuto­
rul căreia se pot desprinde în-
tr-o oră 60 tone de rocii de pe
Autorităţile americane recurg la măsuri
samavolnice împotriva locuitorilor Okinawei
TOKIO (Agerpres). — După
ce au tran sfo rm at O kinaw a în-
tr-una din cele m ai m ari baze
m ilitare ale lor din E xtrem ul 0 -
rient, S.U.A. iau m ăsuri pentru
să înfăptuiască reforma agrarăpaţie din insule şi a înăbuşi
a perm anentiza regim ul de ocu­ cane din O kinaw a“.
m işcarea localnicilor pentru re­
trocedarea Okinawei către Japo­
nia. *
A dm inistraţia am ericană din
Okinawa a prom ulgat un nou
cod penal care prevede pedeap­
sa cu m oartea îm potriva per­
soanelor de orig in ă străin ă, pre­
cum şi a locuitorilor din insule
care „săvîrşesc. acţiuni ce pri-
iriejduiesc securitatea O kinaw ei“.
In acest articol poate fi în c a ­
drată orice acţiune îndreptată
îm potriva regim ului de ocupa­
ţie. N oul cod, care intră în vi-
Condamtiarea
unor ofiţeri irakieni
BAGDAD (Agerpres). — Tri­
bunalul m ilitar din B agdad a
p ro n u n ţa t sîm h ă tă se n tin ţa în
p r o c e s u l a 11 o f iţe r i a c u z a ţ i de
p articipare la com plotul de la
M o ş u l d in lu n a m a r t i e a.c,., î n ­
dreptat îm potriva republicii. Ş a ­
se ofiţeri au fost c o n d a m n a ţi la
m oarte prin îm puşcare, iar cei­
la l ţ i c in c i la m u n c ă s i l n i c ă pe.
viaţă.
a:3330000G 0©0O CCQ ©C00O aO CO <XX^^
In n o a p te a spre 23 m ai cel d e ­
al treilea satelit artilicial sovie­
tic a în co n ju rat P ăm in tu l de
5 .2 1 3 o ri. D e la 15 m a i 1355,
c în d a io s t la n s a t şi p în ă in p r e ­
zent el a s tră b ă tu t peste 228
m ilioane km, adică aproape
de 600 de ori distanţa dintre Pă-
m în t şi L ună, sau de a p ro x im a ­
tiv p a t r u ori d i s t a n ţ a p în ă fa
p lan eta M a rte în p erio ad a m a ­
rii ei o p o z iţii.
A şadar, de peste un an se ro­
teşte în jurul P ăm intului, cu vi­
teza fantastică de 30.000 km pe
oră, cel de-al treilea satelit a r­
tificial sovietic — un m are la­
borator cosm ic în g reu tate de
1.327 kg, sim bolizînd re m a rc a b i­
lele realizări tehnico-ştiinţifice a-
!e U n iu n ii S o v ie tic e c a r e a d e s ­
chis pentru prim a oară drum ul
spre cosmos.
însuşi faptul lansării uriaşu­
lui satelit la o a ltitu d in e de a-
p roxim ativ 2.000 km este o do­
vadă grăitoare a nivelului înalt
la care a a ju n s tehnica ra c h e ­
telor în U niunea Sovietică. E se n ­
ţa lucrurilor nu constă însă nu­
m ai în a c easta, ci în realizarea
unei serii de ap arate extrem de
com plexe şi precise, a unor m ij­
loace de c o m a n d ă şi tele c o m u n i­
caţii care au asigurat efectua­
rea în bune condiţii a ex p erien ­
ţelor concepute de oamenii de
ştiinţă. Nici u nul din sateliţii
artificiali lansaţi în ain te atît în
U .R .S .S . cît şi in S.U .A . nu a
fost înzestrat cu utilaje atît de
variate ca cel de-al treilea sa­
telit sovietic.
Dar acest laborator autom at
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 1881 1891 75. Taxa plătită în. numerar, conform aprobări) Direcţiunii Generale P.J.T.R. ar. 235.320 din, 6 noiembrie 19T3. — Tiparul: întreprinderea .'ofigralicâ „l Mai« — Deva.
DRUMUB SOCIALISMULUI N r . 1^75
Bi! ¦»VMEEE Imagini din R. P. Chineză
x ü iim e .le slinl • ?diímeXe şiiri •juttimale siiri
Măsuri militare adoptate Traficul
de guvernul guatemalez cu stupefiante
in S. U. A.
M aşina de săpat galerii cu­
prinde de asem enea un scut m e­ G U A TEM A LA CITY (A ger­ care încurajează m işcarea demo­ NEW YORK (Agerpres). - Iu Mongolia Interioară, R. P. Chi neză, la Paotow, continuă lucraiile
talic de formă cilindrică' care pres). — De două zile agenţiile cratică din celelalte ţări latino- După cum relatează presa am e­ pentru construirea unui furnal modern. El va intra în funcţiune în octombrie
serveşte ca susţinere provizorie de presă transm it num eroase am ericane şi sarcinile ce revin ricană, în Statele U nite se p rac­
a spaţiilor exploatate. Pe com ­ telegram e despre m ăsurile m ili­ guvernelor vecine, aliate ale tică pe scară larg ă traficul de anul acesta.
bină sînt m ontate un ascensor tare adoptate de guvernul din S.U.A., de a-şi aduce contribu­ stupefiante. A utorităţile fac în In foto : Pe şantierul de construcţie al furnalului.
hidraulic, care descarcă de pe G uatem ala în regiunile sale de ţia lor la această „localizare“ prezent cercetări în statele New
platformele de cale ferată blo­ coastă dinspre M area Garaibe- prin întreţinerea unei situaţii York, California, Arizona, F lo ­
curile de beton arm at pentru lor. N avele m arinei m ilitare şi de ten siu n e şi prin p u n erea la rida, Ohio, Pennsylvania, M as­
susţin eri, şi un în c ă rc ă to r h id ra u ­ aviaţia patrulează zi şi noapte, cale a unor provocări la fron­ sachussetts şi Texas pentru a
tierele cubane. Exact în urm ă descoperi pe g a n g ste rii care se
lic de blocuri care c o n so lid ează iar ia 22 m ai a fost d eclarată cu o lună, după conferinţa de ocupă cu acest trafic şi care
la S a n S a lv a d o r, a acelo raşi sînt o rganizaţi în aşa-m im itut
în m od sig u r cu elem en te p re ­ în ţa ră sta re a ex cep ţio n ală. S u b am basadori, presa am ericană şi „sindicat al crim ei“: P înă acum
din cîteva ţări ale Americii L a­ a u fo st a r e s ta ţi 21 de m e m b ri
fabricate suprafaţa abatajului. pretextul că „pe m are a r fi fost tine a început o cam panie zg o ­ ai acestui „ sin d icat“. Ziarele re­
m o to a să d esp re „o in v a z ie “ în latează că aceşti indivizi au
Folosirea unor asem enea blo­ sem nalate vase străine“ care, statul P an am a, iniţiată din C u­ făcut parte din cele 60 de căpe­
ba. A fost sem rialuH a care gu- tenii ale lum ii interlope am eri­
curi asig u ră efectuarea în d e­ venind din Cuba, ar avea in ten ­ vernul panam ez a început s ă 'fa ­ can e în tru n iţi în „ c o n g re s“ la
că o m ăre zarvă că „este am e­ 14 n o i e m b r i e 1957 la d o m i c i ­
plină s ig u ra n ţă a lu crărilo r m i­ ţia „să a ta c e “ G u a te m a la , în n in ţat“ dinafară, iar S.U.A. liul; g a n g s te ru lu i Joseph B a rb a ­
să-i acorde ajutor sporind nu­ ra la A n p alach in în sta tu l N ew
niere în tot cursul perioadei de zona M ării G araibelor, se caută m ărul vaselor lor m ilitare care York. Deşi poliţia din New
p atru lau în C analul P a n a m a şi
exploatare a galeriilor, fără. re­ din nou a se crea o atm osferă zona Garaibelor. York a arestat •atunci pe toţi
p a rtic ip a n ţii la acest „ c o n g re s“ ,
pararea acestora. Acest lucru de încordare. O rg an izate doar Ziarele din America C entrală'
avertizează că aceste m anevre ci au fost repede eliberaţi pe
perm ite să se eco n o m isească a- la cîteva zile după co n ferin ţa de sînt o rganizate de D epartam en­
tul de sta t şi de g u v ern ele pe baza sim plei lor declaraţii că
pro x im ativ 150.000 m.c. lem n de la S a n tia g o a a m b a sa d o rilo r
v en iseră în vizită la B a rb a ra ca
mină. • S tatelor U nite din America Cen­
Combina, care are o lungim e trală, aceste acţiuni oglindesc
de cca. 25 m. şi o g reu tate de faptul că h o tărîrile ad o p tate la
76 tone, se d ep lasează cu u şu ­ conferinţă au început a fi puse
rinţă în subteran cu ajutorul a în aplicare. Ziarul „N oticias de
16 v i n c i u r i h i d r a u l i c e d e m a r e H o y “ , s u b l i n i a că la S a n t i a g o
c a p acitate. E a e ste d eserv ită de discuţiile au av u t ca tem ă „lo-
num ai doi m uncitori. " I calizarea revoluţiei“ din Cuba. Întregul popor chinez luptă pentru intrarea in funcţiune înainte de
•••••••• termen a marelui centru pentru fabricarea oţelului din Paotow, Mo golia
Interioară. Mari cantităţi de materiale, maşini şi mecanisme pornesc din di­
care le sp rijin ă , şi, că după' cutii să-i ureze... săn ătate ! D upă cum ferite colţuri ale ţării către Paotow.
arată „N oticias de H o y “, ' ele s-a dovedit, „congresul“ a avut
„cer o sporire a vigilenţei po­ scopul să discute ch estiu n ile in- In foto : Pe şantierul uzinelor din Paotow.
poarelor din regiune în faţa teresînd traficul de stupefiante,
com ploturilor împotriva Cubei
goare la 5 iunie a.c., prevede lui C om unist din Japonia a a- şi a m işcărilor dem ocratice din precum şi alte „activităţi“ ale MIERCURI, 27 MAI 1959
de asem enea pedeapsa cu în­ dresat preşedintelui S.U.A. şi America L atină în g en eral“. gangsterilor.
Spectacole cinematografice
chisoarea pentru persoanele ca­ autorităţilor am ericane din O ki­
re „fac declaraţii calom nioase naw a o telegram ă de protest în Guvernul cuban este ferm hotărît DEVA: Bomba; PETROŞANI: Corni- 1LIA: Haiducii; LONEA: Roma, oraş
la a d re sa ad m in istra ţie i a m e ri­ care subliniază că insulele O ki­ cos ; Lumini verzi j ALBA IULIA : deschis; TE1UŞ: Neamul Jurbinilor î
Pasărea furtunii; Continentul pierdut; ZLÂTNA: Femeia zilei; PAROŞENT:
SEBEŞ: Bun venit, d-le Marschal! i Invenţie diabolică; APOLDU DE SUS:
nawa constituie parte integran­ ORAŞTIE: Numai o femeie; HAŢEG: Brutarul din Valorgue; BARU MARE:
nevoie tă a teritoriului Japoniei şi că Umbre în plină zi; BRAD: Trei întîm- Două mame; CALAN: Copilărie în
De ce oare au avut plări; S1MERIA: In lumea tăcerii; Donbas.
Statele U nite să recurgă la m ă ­ locuitorii Okinawei sînt pe de­ HAVANA (Agerpres). — Fidel G astro s-a ocu p at în de­ r a B l\ O
suri atît de aspre în tim p de plin îndreptăţiţi să ceară reuni­ Agenţiile de presă am ericane claraţia sa şi de o altă chestiune
pace ? rea cu patria lor şi să lupte îm ­ şi cercurile din SUA, alarm ate şi anum e de posibilitatea ca g u ­ PROGRAMUL I: 7,30 Muzică u- tradă; 15,40 Muzică populară din
potriva transform ării Okinawei de reforma agrară din Cuba, au vernul am erican să înceteze spri­ şoară; 9.00 M uzică de estradă; 9,30 R. P. Ghineză; 17,00 Noi înregistrări
R ăspunzînd acestei întrebări, într-o bază atom ică. Comitetul început să lanseze diferite zvo­ jinirea partizanilor fostului dic­ Vreau să ştiu; 10,00 Concert de mu­ de muzică uşoară . sovietică ; 18,05
ziarul „A kahata“ din 22 mai C e n t r a l al P . G. d in J a p o n i a nuri privind „am înarea“ aplică­ tato r B atista, p ro p u n în d ca a- zici -din opere;-LI,03 Cîntece şi jocuri Concdrt. de muzică populară romîneas-'
scrie că recentele acţiuni ale califică acţiunile Statelor Unite rii u n o ra din prevederi, „nea- ceştia să fie siliţi să d e p u n ă s u ­ populare rom îneşti; 12,35 Muzică u- că; 19,00 Muzică uşoară: 19,30 Tea­
S tatelor U nite şi, în special, pro ­ drept represiuni barbare îm po­ plicarea întocm ai“ a fiecăreia din mele uriaşe furate din Cuba. şoară.; 14,00 Concert de prînz i 15,10 tru la microfon: „Zăpadă în toiul
m ulgarea de către autorităţile triva poporului japonez şi cere e le e tc . P e n t r u a p u n e c a p ă t a* Program muzical dedicat fruntaşilor verii“ de Kuan Han G hing; 21,15
am ericane din O kinaw a a unor anularea im ediată a noului cod cestei p ro p a g a n d e şi -„zvonuri lor Comentînd precizările prim u­ în producţie din industrie şi agricul­ Din cîntecele ţărănimii noastre mun­
legi care privează pe localnici penal. optim iste“ menite, după cum cre­ lui ttiîhistru ah Cubei, agenţia tură ; 17,25 Potpuriuri şi uverturi de citoare! 21,45 Muzică simfonică: 22,33
de libertăţile dem ocratice ele­ France Presse arală că „ele au muzică uşoară î 18,00 „In slujba pa­ Din folclorul popoarelor ¦ 23,15 Con­
m entare, au ca scop intensifi­ P artidul socialist din Japonia spulberat definitiv speranţele ce­ triei“ ; 20,25 Note de lector; 20,35 cert de noapte.
carea represiunilor îm potriva lor c a re îşi în ch ip u iau că g u v e r­ Arii şi duete din operete rorhîneşti;
locuitorilor insulelor care luptă a protestat de asem enea îm po­ de agenţia France Presse, „să nul c u b a n îşi v a m odifica legea 21,00 Şcoala şi viaţa: 22,30 Muzică BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6.00J
pentru reunirea cu Japonia. T ot­ r e f o r m ă p r o m u l g a t ă la 18 m a i " . corală romînească. PROGRAMUL I I : 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00) 19,001
odată aceste m ăsuri sînt o do­ triva noului cod. E ste cu totul d eterm in e o sc h im b a re în p la n u ­ Din relatările agenţiei rezultă 14,07 Melodii populare romîneşti; 14.40 20,00; 22,00; 23,52 (programul I)'.
vadă a faptului că ocupanţii a- că „plantatorii expropriaţi ne­ Tînărul scriitor; 15,00 Muzică de es- 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 '(pro­
m ericani se tem de m işcarea evident, se spune în declaraţia rile g u v ern u lu i c u b a n “ , la 22 m ulţumiţi de com pensaţiile pre­ gramul II).
p en tru pace. şi in d ep en d en ţa p a ­ văzute au început o cam panie de
triei care se ex tin d e în ra id u ri­ acestui partid, că noul cod de m ai prim ul m inistru Fidel Gas- presiuni asupra guvernului. Ac­
le locuito rilo r O kinaw ei. ţionarii m arilor societăţi din in ­
legi urm ăreşte să înăbuşe m iş­ tro a făcut ziariştilor o decla­ dustria zahărului, adaugă „Fra-
C om entînd la 22 m ai in tro d u ­ ce P resse“ am intind că „ U ni­
cerea noii legislaţii, ziarul carea dem ocratică a populaţiei raţie cu unele precizări. „F ran ­ ted Fruit C om pany“ deţine sin­
„M ainiţi“ exprim ă temeri se­ g u r ă 200.000 ha. au şi a n u n ţa t
rioase în legătură cu m ăsurile O k in aw ei şi Ja p o n ie i care luptă ce P re s s e “ a ra tă că el „ a co n fir­ că vor căuta să obţină din p ar­
drastice ale adm inistraţiei am e­ tea C ongresului SU A contingen-
ricane care, potrivit spuselor îm p o triv a tra n sfo rm ă rii acestor m a t că societăţile ai c ă ro r ac- tarea sau încetarea importului
ziarului, sîn t în tre p rin se de o- de zahăr din Guba.
bice! num ai în tim p de război. insule într-o bază atom ică, în - ţionari nu sînt toţi cetăţeni cu-
Com itetul C entral al P a rtid u ­ apărarea drepturilor lor fu n d a­ bani nu pot deţine plantaţii de
mentalei, pentru reunirea O ki­ trestie de zah ăr în @uba“. De- Timpul probabil în regiunea noastră
nawei cu Japonia. asem eni, nici un cetăţean cuban,
Consiliul general al sindicate­ funcţionar al unei societăţi străi­ V rem ea in în călzire u şo ară. re uşoară, noaptea va îi cuprin-;
Cerul variabil, mai mult senin să în tr e 8 — 13 g r a d e , ia r ziua?
lor din Japonia a făcut de ase­ ne sau m em bru în consiliul de noaptea. Vînt m oderat din sec­ între 17— 22 grade.
torul nordic. Ploi locale sub
menea o declaraţie care con­ adm inistraţie într-o asem enea form ă de av erse în cu rsul după- P en tru urm ătoarele 3 zile vre­
am iezii. T em p eratu ra în creşte- mea uşor nestabilă cu cerul
dam nă acţiunile S.U.A. şi cere societate nu va mai avea drep- schim bător.
a n u la re a noului cod penal din , tul să p o sede acţiu n i ale res-
j pectivei societăţi“.
O kin aw a.
X^^<XXXXXXfCOCOCCaXXXX>C7XX>D'XXXXXXXXXXXXX)OOCOCOOO fXXXXXX»OCXXX>CXX>OOCXXXXXXXXXXX^OOOCX»COOCOOOCOOC? ÄXJOOOOOOOOOOODOOGCCOOCX
în sen su l cel m ai deplin at a- U n lab UN a n DE LA LANSAREA CELUI DE-AL telitului, au fost efectuate m ă­ este destul de m a re — 9-11%'
cestui cuvînt a lurnizat oam e­ TREILEA SATELIT ARTIFICIAL SOVIETIC surători precise. S-a constatat — depăşind de exem plu cel al
nilor de ştiinţă o sum edenie de xistă un spaţiu unde intensitatea că (a 795 km e x is tă a p r o x im a ­ unei locomotive. Faptul că la­
informaţii a căror prelucrare a este cu m u lt m ai m ică decJt în orator cosm ic tiv 160 .0 0 0 io n i i n t r - u n c m 3. m e l e l e f u n c ţ i o n e a z ă d e a t ’ît a v r e ­
dus la descoperiri de cea mai fiecare z o n ă in p arte. C o m p o z i­ m e şi a tît de b in e d o v ed eşte că
m are im portanţă în regiunile ţia radiaţiei se deosebeşte după că această descoperire a funda­ s p e c t r o m e t r u l d e m a s ă ele r a d i o - Fizicienii şi astro n o m ii acordă su prafaţa lor se m enţine netedă.
spaţiului cosm ic apropiate de zonă. In zona exterioară se m iş­ m e n ta t în m od train ic co ncepţii­ îtecvenţă, in sta la t la bordul s a ­ o m arc atenţie razelor cosmice.
P ă m în t şi în p ă tu r ile s u p e r io a ­ că electroni de mici energii In le n o a s t r e a s u p r a n u m e ro a s e lo r telitului a a ră ta t că pe traseul de N atura lor nu a fost încă com ­ Sem nalele postului de radio
re ale atmosferei. zona interioară gravitează par­ procese care intervin în ionos- zbor al satelitului s-a întîlnit un plet e lu c id a tă . D a r şi în acest „M aiak“ sînt recepţionate zilnic
ticule de m ari energii, după toa­ feră şi v a p e rm ite să se s tu d ie ­ num ăr deosebit de niare de atonii dom eniu ce! de-al treilea satelit de un m are n u m ăr de rad io a­
P înă nu de m ult se mai cre­ te probabilităţile, protoni. Viito­ ze mai temeinic problemele zbo­ de oxigen. E x istă şi azot. D ar fe­ artificial a furnizat informaţii m a to ri şi s ta ţii de ra d io d e pe
d e a că la o a ltitu d in e de peste rii cosm onauţi vor trebui inevi­ rurilor cosmice. n o m en u l cel m ai su rp rin z ă to r l-a valoroase. Un contor b azat pe toate continentele. O asem enea
i.000 km deasupra Păm intului constituit p rezenţa la o altitudi­ principiul aşa-m im ilului efect staţie de observaţii radio func­
nu m ai ex istă a tm o s fe ră şi î n ­ tabil să stră b a tă aceste zone de Experienţele efectuate cu aju­ ne de 350 km a unui compus Cerenkov a dat indicaţii asupra ţionează şi la p lan etariu ! din
cepe îm părăţia întinderilor in­ m are concentraţie a particulelor, torul celui de-al treilea satelit chimic — oxidul de azot. com poziţiei n ucleelor în r a d ia ­ M oscova. Mii de vizitato ri ai
terplanetare. S-a constatat însă ceea ce poate im plica o prim ej­ au d us şi la a ltă d eso p erire re ­ ţia cosm ică prim ară. A paratele planetariului au posibilitatea de
că lucrurile nu stau astfel. A t­ die p en tru ei (în tr-a d e v ă r, oîec- m arcabilă. Astfel, în ionosferă, Astăzi avem cunoştinţe te­ au a ră ta t că în linii m ari pre­ a asculta nemijlocit „vocea“ cos­
m osfera se întinde cu m ult mai tronii care bom bardează înveli­ la o altitudine de 200-300 km au m einice şi a s u p r a d en sităţii d o m in ă nucleele elem en telor u- m osului.
departe. Mai m ult decît afît. au şul unei rachete interplanetare fost identificate „canale“ su r­ păturilor superioare ale at- şoare.
fost descoperite fenomene a că­ generează la frînare raze X ca­ prinzătoare, aşa-num ite ghiduri musferei. M anom etre o rigina­ A r fi g r e u d e e n u m e r a t t o a t e
ror existenţă nu era nici m ăcar de unde radio. O undă radio ca­ le au a r ă ta t că Ia 266 Cine nu a auzit despre pri­ elem entele noi pe care m in u n a­
bănuită... re în anum ite doze sînt nelaste re nim ereşte într-un asem enea km de Păm înt densitatea gaze­ mejdia meteoriţilor pentru zbo­ tul observator zburător le-a fur­
pentru organism ), fn consecin­ ghid p o ate în c o n ju ra c h iar şi în ­ lor a fost de o zecim e dé m iliar- rurile interplanetare? Unii cer­ nizat ştiinţei. S-au descoperit e-
fn atm osfera înaltă, începînd ţă trebuie prevăzută o protecţie tregul glob păm întesc. Ce pers­ dim e de atm osferă. Se p are că cetători erau dc părere că m e­ lemente noi în ceea ce priveşte
cu altitudinea de aproxim ativ specială pentru astronauţi. Cal­ pective atrăg ăto are se deschid această m ărim e este infinit dc teoriţii vor constitui o barieră
500-L000 km, a fost descoperită culele au a ră ta t că pereţii m e­ în le g ă tu ră cu a c e a stă descope­ mică. D ar pentru zboruri cu vi­ de netrecut pentru cuceritorii natura radiaţiilor solare, cîmpuf
o „au reo lă“ sui-generis în jurul talici ai unei ra c h e te ch iar de rire în fa ţa rad io d ifu ziu n ii şi te ­ teze cosm ice şi fa d ista n ţe a stro ­ cosmosului. Zborurile sateliţilor m agnetic terestru, legile de pro­
planetei noastre, com pusă din- o grosim e relativ mică vor putea leviziunii! nomice asem enea concentraţii artificiali au dovedit că acest pagare a undelor radio, num e­
tr-o uriaşă acum ulare de parti­ proteja în mod sigur pe viitorii sînt foarte sen sib ile şi de ele pericol a fost cu m ult exagerat. roase problem e de geofizică şi
cule cu sarcină electrică, care călători cosmici contra radiaţiei Un alt grup de probleme ca­ trebuie neapărat sa se ţină sea­ Mai m ult decît atît, elem ente alte probleme.
se deplasează rapid, posedînd o nocive. re au fost rezolvate de labora­ ma. Este foarte im p o rtan t să se piezoelectrice m ontate pe fundul
energie cuprinsă între cîteva mii torul cosmic sovietic, l-a consti­ cunoască num ărul particulelor celui de-al treilea satelit au de­ Inform aţiile furnizate de cei
şi su te de mii de electro n v o lţi. Pe de altă parte, în m om en­ tuit studierea proprietăţilor fizi­ încărcate în atm osfera în alta. Dc term inat cu precizie num ărul de-a! treilea satelit au fost con­
tul de ţaţă s-au iscat m ari con­ ce ale atm osferei înalte, a densi­ aceasta depinde funcţionarea a- m icrom eteoriţilor. In m edie, pe firm ate şi c o m p letate în c u rsu l
Această „aureolă“ electronici troverse între oamenii de ştiinţă tăţii, compoziţiei chimice, a g ra ­ p aratelo r, s ig u ra n ţa şi ra z a de o su p rafaţă de 1 m- cădea pe
are o structură complexă muitî- cu privire la natura radiaţiilor dului d e. ionizare. A parate in­ recepţie a em isiunilor radio. As­ secundă o zecime de miliardi- zborului istoric al rachetei cos­
e ta ja tă . S tr a tu l ei in ferio r a fost genioase, extrem de sensibile, au tăzi o am en ii de ştiin ţa sîn t şi me de gram de micrometeorit. mice Ia în ceputul acestui an.
scos la iveală cu ajutorul a p a ­ şi co n cen traţiilo r p articu lelo r în ­ m ă s u ra t în m od direct aceşti in posesia acesto r date. C u a ju ­
ratelor instalate la bordul celui param etri ale acelor urm e de torul unor captatoare speciale, Efectul relativ slab al meteo­ D u p ă to a te p ro b ab ilităţile, în
de-al treilea satelit. Ulterior, cu cărcate din jurul planetei noa­ aer c a re au fost identificate la un fel de plase electronice, fi­ riţilo r este d ovedit şi de fap tu l toam na aceasta cel de-al treilea
ajutorul rachetei cosmice sovie­ m ari altitudini. Inregistrind greu­ xate de o parte şi de alta a sa ­ că bateriile solare care alim en­ satelit va p ătru n d e în păturile
tice la n sa tă la 2 ia n u a rie 1353 stre ; nu încape însă îndoială tatea atomică a particulelor, tează postul de radioem isie „M d- dense ale atm osferei şi va arde.
au fost identificate două zone iak“ continuă să funcţioneze. La­
de asem enea particule încărcate, mele subţiri decupate din cris­ D ar la n sa re a Iui, zborul pe orbi­
care se întind pînă la altitudini tale de siliciu tra n sfo rm ă in c u ­ tă, datele transm ise de aparatele
de 40.000-50.000 km deasupra rent electric energia razelor so­ instalate pe bord vor intra pe
Păm intului. Intre aceste zone e­ lare incidente. R an d am en tu l lor veci în fondul de au r al ştiinţei
universale, etcrnizînd numele
c reato rilo r lui — cuceritorii cos­
m osului.