Page 8 - 1959-05
P. 8
4 d w m o e 'c r m m v w ! Nr. T357
Ziarul 9»* L(
arafltle
§®si|l fi de poporul japonez pentru
răspunsurile lui N. $.
Hruşciov la întrebările
ziaristului janonez
Resuke Honda
MOSCOVA (Agerpres) — cialist, pe care o simţim mereu. MOSCOVA (Agerpres). —
TASS anunţă t Ziarul „Pravda“
din 3 mai publică declaraţiile u- Gu toată politica, de violenţă TASS a n u n ţă : Intr-un articol
nor oaspeţi străini sosiţi în şi dezbinare, pe care o promo
U.R.S.S. cu prilejul sărbătoririi vează imperialismul, a spus S. La Paris a avut loc al IX-lea h ll-a plenară a C. C. consacrat ecourilor pe care
zilei de 1 Mai. Yamadou, reprezentantul Uniunii le-au avut în rîndurile opiniei
generale a oamenilor muncii
Zio# de 1 Mai petrecută ia din Africa Neagră, lupta popoa Germaniacongres naţional al Asociaţiei Parlidnlol Comunist din publice japoneze răspunsurile
Moscova, a declarat Jean Eloi, relor Africii se desfăşoară cu o lui N .S. Hruşciov, preşedintele
reprezentant al Confederaţiei Ge forţă nouă. Organizaţia noastră
nerale á Muncii din Franţa, ne-a îşi propune ca sarcină unirea Franţa-U. R. S. BERLIN 4 (Agerpres). —1 Germania „Pentru o .politică Consiliului de Miniştri al
arătat că U.R.S.S., cu marile ei oamenilor muncii, coordonarea U.R.S.S., ia întrebările lui Re-
realizări închinate poporului, a acţiunilor tuturor organizaţiilor PARIS 4 (Agerpres). TASS dezvolte într-un spirit de priete Agenţia ADN a transmis urmă nouă, p'entru destinderea încor suke Honda, director general
devenit un adevărat 466 de în- sindicale în lupta lor împotriva an u n ţă : Ea 3 mai în sala nie şi înţelegere reciprocă. al agenţiei japoneze de infor
tîlnire şi de manifestare a fră colonialismului, a imperialismu „Pleyel“ din Paris a avut Iog torul comunicat: A avut loc dării şi pentru pace“. maţii „Japon Press Service“,
ţiei şi solidarităţii oamenilor lui, a tuturor formelor de asu şedinţa festivă consacrată închi Scriitorul francez Francois ziarul „Izvestia“ relevă marele
njuncii din întreaga lume. prire şi exploatare a omului de derii celui de al IX-leâ congres Mauriac scrie în mesajul s ă u : ceă 'de-a ll'-ă plenară a Comi Comitetul Central a împuter interes manifestat de poporul
către om. naţional al Asociaţiei „Franţa— Prietenia dintre popoarele fran japonez pentru aceste răspun
Jean Eloi a subliniat că Fran U.R.S.S.“ Generalul Petit, preşe cez şi sovietic a rezistat ia toa tetului Central al Partidului nicit Biroul Politic să redacteze suri.
ţa muncitoare rărnîne totdeauna In declaraţia lor făcută pen dintele asociaţiei, care a prezi te furtunile. De acest lucru se
credincioasă internaţionalismului tru ziarul „Pravda“, membrii* de dat adunarea, a subliniat faptul convinge oricare francez care a Comunist din Germania. Ple şi să dea publicităţii programul Declaraţiile lui N. S. Hruş
proletar. Făgăduim, a declarat legaţiei muncitoreşti vest-ger că Congresul a dus o muncă in călătorit în Uniunea Sovietică, ciov cu privire la posibilităţile
el, să facem cunoscute poporu mane au arătat: participînd la tensă şi rodnică. El a subliniat de unde se întoarce emoţionat nara a ascultat raportul Birou P.G. din Germania în proble şi condiţiile pentru proclama
lui nostru marile succese ale sărbătorirea zilei de 1 Mai in că Asociaţia „Franţa—U.R.S.S.“ de sentimentele de prietenie fa rea neutralităţii de către Japo
Uniunii Sovietice, să-i arătăm de U.R.S.S., unde am fost invitaţi îşi trasează ca sarcină întărirea ţă de Franţa ale oamenilor so lui Politic şi raportul lui Max mele interesînd tineretul. nia, la hotărîrea Uniunii Sovie
ce este în stare un popor care ca reprezentanţi ai muncitori prieteniei şi apropierea dintre ce vietici. tice de a o garanta, la necesi
este stâpîn pe soarta sa, un po lor vest-germani, ne-am convins le două ţări pentru binele păcii Reimann, prim-secretar al G.G. Comitetul Central salută pe tatea constituirii unei zone a
por care a scuturat jugul capi că construcţia paşnică din Uni şi a frăţiei între popoare. La şedinţă a luat cuvîntul păcii în regiunea Asiei, precum
talismului. unea Sovietică ne obligă să ex scriitorul Ilya Ehrenburg, care al P.G. din Germania — „Sar tovarăşul Walter Fisch şi pe şi la primejdia pe care o im
plicăm muncitorilor din Repub Gu un deosebit interes a fost a vorbit despre apropierea din
Reprezentanţi ai sindicatelor lica Federală Germană că pro ascultată cuvîntareă lui N.N. tre popoarele Franţei şi U.R.S.S. cinile P.G. din Germania în toţi tovarăşii şi luptătorii pen
din Irak, Abdulla Alah, Aii Sa- iectul tratatului de pace cu Ger Liubinov, membru al delegaţiei şi despre marea dragoste de
van şi Touíin Hatid scriu în pa mania, propus de guvernul Asociaţiei „U.R.S.S.—Franţa“, pace a oamenilor sovietici. lupta pentru o politică nouă, tru pace arestaţi. Partidul Co
ginile „Pravdei“ : „Pentru noi U.R.S.S., trebuie să constituie care a vorbit despre relaţiile e-
ziua de 1 Mai este o zi a soli o bază pentru tratative. Vom conomice dintre Uniunea Sovie S.A. Vinogrădov, ambasado pentru destinderea încordării munist din Germania îşi va in
darităţii oamenilor muncii din depune toate eforturile pentru ca tică şi Franţa. rul U.R.S.S. în Franţa, a mul
Irak cu oamenii muncii din toate după înapoierea noastră în pa ţumit celor prezenţi pentru sen şi pentru pace“. tensifica lupta pentru a intră în
ţările. Guvernul nostru, în frun trie să luptăm pentru înfăptuirea Debu Bridel, unul din condu timentele de prietenie faţă de
te cu Abdel Kerim Kassem, a unităţii de acţiune a clasei mun cătorii Asociaţiei „Franţa — Uniunea Sovietică care au fost După ample discuţii Comite legalitate şi a fi puse în liber
tradus în fapt un vechi vis ai citoare dţn Germania Occidenta U.R.S.S.“, a luatcuvîntul sublini exprimate la congres. Relaţiile
oamenilor muncii din Irak, dcc- lă. ind că, după cum arată expe de prietenie dintre Franţa şi tul Central a adoptat manifes tate toate victimele justiţiei
larînd ziua de 1 Mai sărbătoare rienţa istoriei, colaborarea fran- Uniunea Sovietică, a spus el,
oficială a Republicii Irak. Am In „Pravda“ a apărut de ase co-sovietică, are o mare impor pot fi o chezăşie a păcii în Eu tul Partidului Comunist din R.F.G.
dori să exprimăm - mulţumirile menea textul unui interviu acor tanţă pentru menţinerea păcii ropa şi în întreagă lume.
sincere ale poporului irakian dat unui corespondent al agen în lumea întreagă. Ghemînd la plică alianţa militară a Japo
pentru sprijinul prietenesc acor ţiei TASS de către Iuvaradj Ka intensificarea activităţii asociaţi Intr-una din rezoluţiile adop
dat de oamenii sovietici tuturor ran Singh, şeful statului Jammu ei, Debu Bridel a subliniat ne tate de congres se menţionează M a n ife stu l p artid u lu i niei cu S.U.A., corespund întru-
popoarelor arabe, în general, şi şi Kaşmir. Singh a subliniat că cesitatea de a informa mai pe că pentru menţinerea poziţiei de totul gîndurilor şi aspiraţiilor
poporului irakian, în special. festivităţile de 1 Mai din Piaţa larg despre Uniunea Sovietică mare putere a Franţei este ne Comunist din Germania tuturor torţelor patriotice din
Roşie au oglindit în mod grăi pe acei oameni care se mai g ă cesară dezvoltarea continuă a re Japonia. Acest, lucru este dove
Oamenii muncii din Irak vor du tor hotărîrea poporului sovietic sesc încă sub influenţa prejude laţiilor franco-sovietice în toate BERLIN 4 (Agerpres). — Agenţia nia occidentală, că între statele mem dit limpede de largul răsunet
ce lupta' pînă la capăt şi vor a- de a îndeplini planul septenai. căţilor şi ă propagandei minci domeniile. După cum a arătat ADN a transmis manifestul Partidu bre ale Tratatului de la Varşovia şi al declaraţiei şefului guvernu
păra independenţa tinerei lor re Noi am avut prilejul, a adăugat noase aniisovietice. întotdeauna istoria, Franţa şi lui Comunist din Germania „Pentru ale pactului nord-Atlantic trebuie să lui sovietic.
publici. O chezăşie a acestui ei să ne întîlnim cu mulţi oa U.R.S.S. sînt interesate să se o politică nouă, pentru destinderea fie încheiat un tratat de neagresiune,
fapt o constituie sprijinul una meni şi am tost bucuroşi să Ea congres au fost citite salu înţeleagă asupra reglementării încordării şi pentru pace", adoptat de că Berlinul occidental trebuie să fie O serie de organe ale presei
nim acordat de poporul Irakului constatăm că ei manifestă sen turile din partea unor cunoscuţi cit mai grabnice a problemelor plenara C.C. al P.C. din Germania. transformat dintr-un focar primejdios japoneze, scrie „Izvestia“ în
politicii lui Abdel Kerim Kassem oameni politici şi activişti pe tă- de care depinde pacea în întrea al încordării internaţionale într-un continuare, demască argumen
şi solidaritatea frăţească a po timente de caldă prietenie faţă rîm social din Franţa. In manifest se subliniază că în oraş liber, demilitarizat. Partidul Co tele neîntemeiate ale adversa
poarelor U.R.S.S., precum şi a ga lume. prezent oamenilor iubitori de pace şi munist din Germania cere muncitori rilor neutralităţii Japoniei. Din
popoarelor întregului lagăr so- de India. Scriitorul 'Jean Paul Sartre, în primul rînd clasei muncitoare din lor, membrilor sindicatelor vest-ger tre aceşti adversari fac parte,
condamnînd în mesajul său Subliniind că Franţa şi Germania occidentală le revine o răs mane să-şi consacre forţele luptei îm în primul rînd, cei ce poartă
„războiul rece“ şi politica blo U.R.S.S. sînt interesate în pri pundere foarte mare pentru menţi potriva militarismului german şi ă răspunderea pentru actuala li
curilor, a atras atenţia asupra mul rînd de rezolvarea proble nerea păcii. înarmării atomice. El cheamă pe mem nie de politică externă a ţării,
rolului pe care membrii asocia melor germană şi a Berlinului, brii şi activiştii partidului social-de care sacrifică interesele naţio
ţiei îl pot juca în momentul pre congresul şi-a exprimat în rezo Partidul Comunist din Germania mocrat ca împreună cu Partidul Co nale ale Japoniei intereselor o-
declară că şi-a consacrat întotdeauna munist din Germania să traducă, în
luţia sa dorinţa că în legătură toate forţele cauzei păcii şi fericirii viaţă prevederile „planului P.S.D.G. ctipanţilor străini.
popoarelor. El s-a situat întotdeauna in problema germană", în interesul
în primele rînduri ale luptei împotriva destinderii încordăriişi asigurării pă Forţele patriotice din Japo
militariştiior germani, care duc la cii prin încheierea unui tratat de nia, scrie „Izvestia“ în înche
pieire poporul german. De aceea, iere, duc o luptă dreaptă pentru
partidul comunist a fost interzis atît o politică de pace, o politică de
neutralitate şi independenţă a
în timpul fui Hitler cit şi în timpul pace. tării lor.
lui Adenauer.
In manifest se arătă de asemenea
că acum, în preajma conferinţelor in C o m u n i c a t u l c o m u n cu p r i v i r e la t r a t a t i v e l e
ternaţionale, Partidul Comunist din dintre primul ministru al G hanei
Germania are menirea de a arăta în
ce constă politica nouă pe care tre şi p r im u l m in is tru al G u i n e e i
buie să o promoveze Republica Fede
Z*Lí-
gătirii conferinţei la nivel înalt. cu viitoarele întrevederi interna rală şi calea spre această politică. PARIS 3 (Agerpres). — interesele ţărilor africane.
Primul congres a! partidului socialist Edgar Faure, fost preşedinte ţionale să se ..reia discuţia, iran: Partidul Comunist din Germania Corespondentul din Gonakry •k
al Consiliului de Miniştri al co-sovietică, şi a însărcinat Co cere să se pună capăt înarmării ato (Guineea) al agenţiei France
Franţei, în momentul de faţă se mitetul naţional al Asodiaţiei să mice a Germaniei occidentale şi să Presse relatează că la Gonakry PARIS 3 (Agerpres)' — Luînd
nator, şi-a exprimat în mesajul ia măsuri necesare în această se lichideze bazele pentru arme ra s-a dat publicităţii comunicatul cuvîntul la marele miting de
său dorinţa că relaţiile dintre po chetă. El subliniază că trupele străi comun cu privire la tratativele 1 Mai care. a avut loc la Conak-
ry, primul ministru al Ghanei,
PARIS 4 (Agerpres). — Ea
3 mai, în suburbia Parisului dreptului la independenţă al po poarele francez şi sovietic să se direcţie. ne trebuie să fie retrase din Germa- desfăşurate între Ivwarne Nkru- Kwame Nkrumah, a declarat
Garvuge şi-a încheiat lucrările porului algerian.
primul congres al partidului so mah, primul ministru al Ghanei, printre altele: „înainte ne gîn-
cialist autonom din Franţă. Ea Congresul a subliniat în una
Congres a tost examinat în li nimitate necesitatea ca Franţa Germanii continua si aibi Ioc numeroase care se atlă într-o vizită oficia deam să organizăm Statele uni
nii mari proiectul programului să recunoască Republica Popu lă în Republica Guineea, şi Seku te ale Africii occidentale. Dar
partidului, care trebuie să ser lară Chineză şi de a se acorda Ture, primul ministru ăl Guineei. evenimentele evoluează atît de
vească ca bază pentru elabora Chinei populare locul legitim în ale oamenilor muncii pe întreaga Germanie In comunicat se vorbeşte în rapid incit acum se pune prob
rea textului definitiv după în O.N.U., arătînd că lipsa repre deosebi despre proiectul de cons lema unităţii întregii Africi. A-
chiderea congresului. ' zentanţilor unui popor de 650 tituţie al Uniunii statelor afri ceastă unitate este necesară pen
milioane în O.N.U. este ab
Congresul a adoptat rezolu surdă şi împiedică reglementa BERLIN 4 (Agerpres). — telor din Germania de nord- nie au adresat o scrisoare mi cane independente care va ti pre tru eliberarea tuturor popoare
ţii care definesc poziţia parti rea problemelor internaţionale In R.D. Germană continua să vest, care au participat la fes niştrilor Afacerilor Externe ai zentat spre examinare parlamen lor Africii, continent în care fri
dului în problemele situaţiei in litigioase. Această rezoluţie a aibă loc numeroase întîlniri pe tivităţile de 1 Mai în districtul U.R.S.S., S.U.A., Marii Britanii telor republicii Guineea şi nele conducerii trebuie să se af
terne şi internaţionale. fost adoptată în aplauzele ma întreaga Germanie la care par Rostok (R.D.G.), au organizat şi Franţei, precum şi guvernelor Ghanei şi celorlalte state afri le pretutindeni în mîinile africa
jorităţii delegaţilor. ticipă numeroşi oameni ai mun întîlniri cu reprezentanţi ai oa R.D.G. şi Germaniei occidenta cane independente. nilor.
Congresul s-a pronunţat îm cii din R.F. Germană. menilor muncii din acest dis le în care îşi exprimă speranţa
potriva oricăror angajamente cu Congresul a cerut de aseme trict. In rezoluţiile adoptate la că conferinţa miniştrilor Aface Potrivit proiectului de cons Referin'du-se la rezultatele vi
privire la acţiuni comune con nea normalizarea relaţiilor cu După cum transmite agenţia aceste întîlniri se subliniază ne rilor Externe va da rezultate ca tituţie, fiecare stat sau fiecare fe zitei sale în Guineea, Kwame
tinue şi stabile cu Partidul Co Republica Democrată Vietnam ADN, muncitorii din Germania cesitatea unor acţiuni comune re în termenul cel mai scurt deraţie care va face parte "din
munist Francez pe plan na şi stabilirea relaţiilor diploma occidentală şi din R.D. Germa ale partidelor şi organizaţiilor vor permite să se înceapă tra această uniune, îşi va menţine Nkrumah, şi-a exprimat speranţă
ţional. Congresul acceptă însă tice între Franţa şi R. D. Viet nă, care au luat parte la întîl- clasei muncitoare din cele două tativele c u Germania gu privire orînduirea de stat. Se preconi că vizita sa va întări alianţa
acţiuni comune „dacă acest lu nam. nirea pe întreaga Germanie, or state germane. In rezoluţii se a- la încheierea unui tratat "de pace. zează că toate aceste state să dintre cele două ţări şi va apro
cru va fi cerut de împrejurări“, ganizată de sindicatul lucrători rată de asemenea că constitui ducă o politică comună, promo- pia ziua eliberării întregii Africi.
dar numai în probleme strict li Intr-una din rezoluţii congre lor din industria textilă, de pie rea confederaţiei este singura Ea conferinţa pe întreaga Ger vînd relaţii diplomatice, econo
mitate şi concrete atît pe plan sul protestează în mod energic lărie şi de confecţii în apropie cale reală spre reunificarea manie de la Frankturt pe Oder mice şi culturale bazate pe prin Luînd apoi cuvîntul, primul
local, cit şi pe plan naţional. împotriva hotărîrii guvernului rea oraşului Leipzig, au adre a luat cuvîntul G. Gruneberg, cipiul egalităţii şi reciprocităţii ministru al Guineei, Seku Ture,
francez de a fabrica arma ato sat delegaţiilor celor două state Germaniei. secretar al G.G. al P.S.U.G., ca cu toate statele lumii ă căror a declarat că Republica Gui
Delegaţii la congres au adop mică, deoarece această hotărîre germane la conferinţa de la Ge Aproape 100 de membri ai re, în tata a 200 de membri şi poziţie nu este în contradicţie cu neea va înfăptui un plan de trei
tat în unanimitate o rezoluţie dăunează tratativelor interna ani care va contribui la dezvol
în care se proclamă dreptul po ţionale cu privire la încetarea tarea mai rapidă a agriculturii.
poarelor la autodeterminare şi experienţelor cu arma nucleară.
se arată, printre altele, că par Congresul s-a pronunţat pentru neva a miniştrilor Afacerilor P.S.D.G. şi ai sindicatelor din fruntaşi ai P.S.D.G. şi ai sindi MIERCURI 6 MAI 1959
tidul va sprijini toate acţiunile încetarea neîntîrziată a expe Externe o scrisoare în care îşi landul vest-german Schleswig- catelor din landul vest-german
care urmăresc eliberarea po rienţelor cu arma nucleară atît
poarelor din ţările coloniale. în Apus, cit şi în Răsărit. exprimă convingerea că Tratatul Holstein s-au întîlnit la Neu Hessen a subliniat că în urma Spectacole cinematografice
Congresul a cerut în unanimi de pace cu Germania va fi în Strelitz cu muncitori şi cu repre politicii lui Adenauer, Strauss şi
tate încetarea războiului în Al Congresul a adoptat un ma centrul atenţiei tratativelor de la zentanţi de seamă ai sindicate Scbroeder, Germania occidentală DEVA: Numai o fem eie! PETRO BRAD: Povestiri despre Lemn; SI-
geria pe baza recunoaşterii nifest, în care sînt expuse prin Geneva şi nu va ti pus în le lor din R.D. Germană. Oaspeţii s-a transformat într-un focar pri ŞANI : Viaţa nu iartă; Moralitatea MERIA: Zile de dragoste ; ILIA: La
cipalele scopuri şi sarcini ale gătură cu probleme care îngreu din Germania occidentală s-au mejdios de război. La conferin doamnei Dulska : HUNEDOARA : Vi ordinele d v s.; LONEA; O zînă ca-n
partidului. nează mersul tratativelor. pronunţat pentru tratative între ţă a fost adoptată o rezoluţie sul spulberat; ALBA IULIA: Tata, poveşti; T E IU Ş: Marty; ZLATNA:
cele două state germane în prob în care se cere apropiatei con mama, nevasta şi e u ; Aventurile Drum neliniştit; PAROŞENI; P oetul;
Sute de membri şi activişti lema încheierii unui tratat de d-lui P i k w i k S E B E Ş : Marty; BARU MARE: Moulin R ouge; CAj
ai partidului social democrat din pace în conformitate cu propu ferinţe de la Geneva să discute ORAŞTIE: Trapez; HAŢEG; Un L A N : Zile de dragoste; APOLDU DB
Germania şi membri ai sindieă- candamnat la moarte a evadat; SUS : Melodii nemuritoare.
nerile sovietice. măsurile de împiedicare a înar
Participanţii la întîinirea de RADI
mării atomice a Germaniei occi
la Cottbus pe întreaga Germa-
dentale.
m
în Germania occidentală PROGRAMUL 1 : 6,25 Jocuri popu PROGRAMUL 11: 14,07 Gintă a-
lare romîneşii ; 8,30 Muzică; 9,00 Mu cordeonistul Marcel B udală; 14,50
Tineretul din ÎŞI zică uşoară de compozitori sovietici; Concert de estradă; 16,15 Muzică
Hamburg (R. F. 9,30 Vreau să ştiu ; 10,00 Concert de populară romînească; 17,20 Răspun
Germană), a ini aclivitatea muzică din opere; 11,03 Solişti şi dem ascultătorilor; 17,30 Emisiunea
ţiat o sâplămînă
de acţiune împo BERLIN (Agerpres). — Du participat P. Nah'm, secretar de orchestre de muzică populară romî- muzicală „Ascultaţi — şi veţi recu
triva înarmării a- pă cum reiese din ştirile sosite stat al guvernului vest-german, nească; 12,20 Din literatura ţărilor de noaşte“ ; 19,00 Muzică uşoară; 19,30
tomtee a R. F. G. din Germania occidentală, or care a rostit în ţaţa revanşar democraţie populară; 12,35 In vîrle- Teatru la microfon: „Revoltă în
Tineri şi tinere au ganizaţiile revanşarde îşi inten zilor un cuvînt de salut, dove jul valsului; 13,32 Cînlece populare port“ ; 20,50 Muzică uşoară; 21,30
difuzat afişe ară- sifică tot mai mult activitatea, deşte că această poziţie găseşte romîneşti j 14,00 Muzică romînească Muzică populară romînească; 23,15
tind pericolul răz căutînd să împiedice desfăşura un sprijin activ din partea de estradă; 15,40 Note de lector; Concertul „Noapte hună“.
boiului atomic. rea cu succes a lucrărilor con cercurilor guvernante de la 16.45 Muzică uşoară; 17,50 Ştiinţa
ferinţei de la Geneva a miniş şi producţia; 18,00 In slujba patriei: BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,0
IN FOTO: Un trilor Aîacerilor Externe. Agen Bonn. 19,35 „Cîntecul săptămânii“ : „Să fii 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
tînăr din Hamburg ţia ADN relatează că în cadrul partidului oştean“ ; 21,00 Şcoala şi
cu o mască înfăţi- congresului de la Kassel al or Kriiger, preşedintele acestei viaţa; 21,40 Oanzonete şi serenade; 19,00: 20.00; 22,00 ; 23,52 (progra
şîrid bomba atomioă ganizaţiei revanşarde „Uniunea organizaţii revanşarde şi depu 22.45 Din muzica popoarelor.
difuzind manifesle. expulzaţilor“ a fost adoptat un tat în Bundestagul vest-german mul I ) ; 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
„program de acţiune“ în care din partea Uniunii creştin-de-
este respinsă încheierea Trata mocrate, a declarat că „Uniu 23,00 (programul II).
tului de pace cu Germania în
conformitate cu propunerile so Timpul probabil în regiunea noastră
vietice.
nea expulzaţilor“ va trimite o Vreme nestabilă. Cerul mai mult 12 şi plus 17, iar noaptea între plus
Faptul că la acest congres a noros. Ploi locale sub formă de 2 şi plus 8 grade.
delegaţie la Geneva care va averse in cursul zilei. Temperatura
staţionară cuprinsă ziua între plus Vînt slab clin sectorul est. Pentru
stabili un „contact strîns“ cu următoarele 3 zile vremea schimbă
toare cu temperatura in creştere.
delegaţia oficială a Germaniei
occidentale. . r,\^ţtU i.
Redacţia şi administraţia ziarului ştr.' 0 Martie nr; 9, Telefon: 188 ! 189 !75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale' P.T: 1 l-t.nr. 236.320 din 0 noiembrie 1949. « T ip a r u l: întreprinderea'Poligrafică ,şt Mai“ — Deva