Page 80 - 1959-05

Rnq\o?u: PROLETARY rJTN TO'AT E Ţâ r JL'E, UNIŢî-VAl
Anul XI Nr. 1376
O dată cu prim irea docum enta­
ţiei, constructorii grupului de
şantiere nr. IV, ap arţinînd în ­
treprinderii de construcţii side­
rurgice H unedoara, au pornit
însufleţiţi la m uncă, hotărîţi să
dea în folosinţă anul acesta noi
apartam ente pentru siderurgişti.
Noi blocuri io lucru
Atît constructorii şantierului
nr. 1 — O. M . — cît şi cei ai
şantierului nr. 2 — şantier al ti­
neretului — au început lucrul la
prim ele blocuri. Sus, în O raşul
m uncitoresc, lîngă şcoala medie,
se vor construi 7 blocuri după
proiectele Institutului regional
de proiectare. Noile blocuri —
parter şi etaj — în form ă de
vilă, vor da oraşului un aspect
frumos. Lucrările sînt atacate,
săpăturile pentru fundaţii fiind
în stad iu avansat. Costul unui
a p a rta m e n t va fi sub 40.000 lei.
In cvartalul poştei, concom i­
tent cu finisările la ultim ele
d o u ă b lo cu ri — d in cele 14 —
intrate în lucru anul trecut, se
m unceşte intens la încă 7 blocuri.
Acestea vor avea parter şi trei
etaje, costul pe ap artam en t fiind
conform devizului de 35.000 lei.
La unul din blocuri zidăria în
roşu e term inată pînă la prim ul
planşeu. La un altul, zidăria în
roşu p în ă la acelaşi nivel este
executată în proporţie de cca.
40 la sută. La celelalte se lu­
crează la săparea şi tu rn area
fundaţiilor.
_ Şantierele, fiind bine org an iza­
te, lu crîn d u -se d u p ă m eto d a „în
lanţ“, se prevede un ritm de lu­
cru care va duce în final la
-o -
ln primele două
decade din luna mai
Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de
la fabrica de încălţăminte „Ardelea­
na“ din Alba Iulia, antrenaţi în între­
cerea socialistă, muncesc cu avînt pen­
tru îndeplinirea şi depăşirea planului
de producţie şi pentru ridicarea conti­
nuă a calităţii produselor:
Muncitorul Teodor Morar, de pildă,
din secţia tras pe calapod, a obţinut
în primele două decade ale lunii mai
o depăşire a planului de producţie cu
5 la sută şi a indicelui de calitate cu
3 la sută, iar muncitorul Ioan Oprean II
din aceeaşi secţie, o depăşire de 6 la su­
tă a planului de producţie şi de 2 la
sută a indicelui de calitate. In aceeaşi
perioadă, realizări frumoase au obţinut
şi alţi muncitori fruntaşi ai acestei
întreprinderi. Astfel, muncitoarea Ar-
tenia Haţegan din secţia de cusut şi-a
depăşit planul de producţie cu 7 la
sută, şi indicele de calitate cu 3 la
sută, obţinînd totodată şi o economie
de 750 drn.p. piele. Rezultate frumoase
au fost obţinute şi de muncitoarele
Paraschiva Dogaru din secţia ştanţă,
Elena Bucur din secţia cusut şi alţii.
P. TOMA
corespondent dacă aportul pe care tînăra be- fără să se ptîngă sau să se tă bucurie angajîpdu-se să în- <”
p - Muncitori fruntaşi de la întreprinderea de explorări din Lupo
Brigadierul DUMITRU: PO-
PESCU şeful mai multor e-
chi.pe de foraj pentru explo­
rări, reuşeşte ca prin reduce­
rea sistematică a timpului de
staţionare a sondelor că-şi
depăşească cu 60—80 la sută
sarcinile de plan.
Educarea tinerilor membri
H u n e cioa ra .- D e v a \
0 Comisiile perm anente — şi candidaţi de partid —
sprijin preţios în activitatea sarcină importantă
sfaturilor populare
(pag. IlI-a) Secretarul Comitetului de par­ In îaţa acestei situaţii, co n d u ­
® Cum am obţinut înaltul tid al minei V ulcan ne vorbea cerea minei a preconizat exploa­
titlu de secţie a muncii com u­ cu m ultă însufleţire într-una din tarea separată a îîşiei de cărb u ­
niste (pagi- IV -a) zilele trecute despre faptele dem ­ ne de sub intercalaţia de steril.
ne de laudă ale unor tineri m i­ Brigăzile de m ineri care au fost
• Doi fraţi — p o v estire —¦ neri. solicitate să lucreze aci se co­
deau Ia început. A m unci în fe­
Miercuri 27 mai 1959 4 pagini 20 bani (pag. Il-a) — B rig ad a iui Ş tefan G anţ lul ac e sta era ceva nou şi se te ­
din sectorul II — relata el —
m uncea într-un abataj cam eră m eau de complicaţii. EmanoiI
scurtarea term enelor de dare în Realizări frum os, cu condiţii bune de lu­ B ordea şi tinerii săi o rtaci s-au
folosinţă. ale minerilor cru. Conducerea sectorului era prezentat voluntar să lucreze
de la Ghelar m ulţum ită de realizările m ineri­ după noul sistem . Azi, în stra ­
Economii însemnate lor din b rig a d ă iar aceştia la tul 15 lu c re a z ă m ai m u lte b ri­
Lj rîn d u ! lor, e ra u m u lţu m iţi de găzi. Ele dau num ai cărbune cu­
la preţul de cest ^ Contlnuînd cu aceeaşi în su -] sa la riile pe c a re le c îştig a u . Să rat şi strălucitor. Şi — lucru
t o t fi l u c r a t în a s e m e n e a c o n d i ­ foarte im portant — la un preţ
D atorită aplicării unor noi ( fleţire întrecerea socialistă, ) ţii ! de cost cu mult m ai redus. Fără
metode constructive, datorită re­ în d o ia lă că la cele 1.235.000 lei
gim ului sever de economii, con­ ^m in erii de la G helar au o b ţi-] Intr-o bu n ă zi însă, brig ad ie­ economii realizate de colectivul
structorii grupului de şantiere rul s-a p r e z e n ta t c o n d u c e rii ce- minei V ulcan în prim ele patru
respectiv au reuşit să reducă [ nut rezultate frum oase î n ) rîn d să i se sch im b e locul de lu n i a le a n u lu i a u c o n tr ib u it şi
costul apartam entelor lucrate du­ m uncă. Ce se întîm plase ? In ­ aceste brig ăzi şi în p rim u l rîn d
pă vechile proiecte, cu cca. 4.000 ( lupta p e n tru re a liz a re a şi de- ] tr-unui din abatajele sectorului b rig a d a Iui B ordea...
lei. apăruse un foc subteran. L ucră­
[ păşirea planului de producţie) rile m ergeau greu aici. Tem pe­ D ar cine sînt aceşti oameni ?
In prezent, constructorii sînt ratu ra devenea din ce în ce mal Cine este Ştefan G anţ ? Cine este
hotărîţi să dea viaţă hotărîrilor tf p e l u n a m a i . A s tf e l,’ n u m a i î n jJ mare, presiunea creştea, aprovi­ Em anoiI Bordea ? Ei sînt candi­
plenarei G.C. al P.M .R . din n o ­ [ 21 d e z ile d in a c e a s t ă l u n ă , m i- -j zionarea cu m ateriale se făcea daţi de partid. Sînt oameni cres­
iem brie anul trecut şi C onferin­ greoi. M inerii care lucrau aici cuţi de partid — com unişti.
ţei regionale de partid privind L nerii de la sectorul I şi IV a u ) începuseră să dea semne de obo­
reducerea preţului de cost al lu­ seală, frontul de lucru avansa M ineri ca G a n ţ şi B ordea, ti­
crărilor. Rezultatele lunii aprilie L dat patriei peste planul lunar, } încet şi cu cît a v a n s a m ai încef neri com unişti care dau dovadă
a ra tă că h o tărîrea lor prinde condiţiile de m uncă se îngreu­ de in iţia tiv ă şi d îrzen ie, sîn t a s ­
viaţă. Pentru concretizare am in­ L 108 şi, resp ectiv , 224 to n e m i- j nau... „V reau să încredinţaţi bri­ tăzi m ulţi în Valea Jiului. Fapte
tim că în această lună colectivul găzii mele locul acesta de m u n ­ asem ăn ăto are am întîlnit la Ni-
grupului IV şantiere I.G.S.H. a r nereu. “)j că !“ — a c e ru t G a n ţ. colae M u jn ai şi Ioan D avid de
realizat o econom ie la preţul de L Brigăzi fruntaşe sînt c e le ) la m i n a A n i n o a s a , la G h e o r g h ’e
cost în valoare de peste 342.000 Conducerea sectorului a satis­ M ich iev şi F ra n c is c B a rth a de
lei. F r u n ta ş e sîn t colectivele ş a n ­ (_ c o n d u s e d e c o m u n i ş t i i I o a n ] făcut cererea brigăzii. In frunte la P e trila şi la m u lţi alţii.
t i e r e l o r n r . 2 ş i 1. cu G anţ, tinerii din brigadă au
L Pali, sectorul IV, care a de- a ră ta t ce pot. In ciuda condiţi­ Unele organizaţii de partid din
Cele m ai m ari economii s-au ilor g rele ci au în cep u t să în a ­ Valea Jiului m anifestă o g rijă
realizat la m ateriale şi cheltu­ L păşit planul pînă în ziua d e ) inteze rapid cu frontul de lucru p erm an en tă p entru ed u carea şl
ieli in d irecte (cheltuieli de r e ­ realizîn d u n r a n d a m e n t de 6-7 creşterea tin erilo r m em bri şi
gie şi sarcini sociale). In fru n ­ (.22 m ai cu 184 tone m in e re u ,] tone de cărb u n e pe post faţă dc can d id aţi de partid, le dau tot
tea acţiunii de realizare a cît 4 tone cît era planificat pentru sprijinul pentru a-şi ridica ni­
mai m ulte economii s-au situat L A ron P re d a şi Ioan B id ig a ,) condiţii norm ale de m uncă. A- velul de c u n o ştin ţe şi a-şi îm b o ­
brigăzile de zidari conduse de batajul a fost salvat. găţi experienţa politică pentru a
Andrei W eber, Ioan Roşianu, [se c to ru l I, care a depăşit ] deveni com unişti de nădejde.
precu m şi b rig a d a de du lg h eri lL p l a n u l , *î n.....n...c..e..e...a..ş. .i —p e r i o a d ă , c u )J Nici exem plul brigăzii conduse
condusă de Samoil Sonleitner. L de Em anoiI Bordea din sectorul Ea m ina Vulcan toţi candi­
( 49 şi, respectiv, 48 tone m ine- ] IV nu e m ai prejos. In exploa­ daţii de p a rtid sînt în c a d ra ţi in
Creu. t a r e a s t r a t u l u i 15 s e în t î m p i n a u cercuri de studiere a Statutului
greutăţi m ari din cauza unei in­ P.M .R. sau în alte forme ale în-
[ Pe întreprindere stă m ai bi- ] tercalaţii de şist. A ceastă inter- văţăm întului de partid. Pe lîngă
l ne brigada condusă de A ro n ) c a l a ţ i e g r o a s ă d e 1 p î n ă la 1,5 a c e a s ta ei s în t a n tr e n a ţi în a c ­
m. se prelungeşte de-a lungul tivitatea politică, în cadrul bri­
î M unteanu, de Ia m ina Vest, ) stratului, despărţită de coperiş găzilor artistice de ag itaţie etc.
printr-o fîşie subţire de cărbune. şi sîn t aju taţi de m em bri de p a r­
( c a r e p î n ă în z i u a d e 22 m a i -j Prin scoaterea acestei intercala* tid m ai vechi, cu experienţă, să-şi
ţii c ă r b u n e l e p e c a r e -1 d ă d e a u ducă sarcinile la îndeplinire.
L a dat peste p lan u l lunar la zi ) m in e rii v u lc ă n e n i d in s t r a t u l 15
era de p ro a stă c a lita te şi la un P entru a deveni cu adevărat
[ 220 tone minereu D. JALBA preţ de cost ridicat. com unişti, noii m em bri şi c a n d i­
d a ţ i d e p a r t i d t r e b u i e s ă fie a*
l corespondent
L (Sontinuare In pag. 3-a)
t
1
B E T O N I E R I S T AîV'WS/'WN/S/ A W W V 'A '' Printre alte instalaţii afla­
te în lucru la Hunedoara, se
Dacă treci pe şantierul de cinuite de ţelul de funcţiona- pricepere fără a căuta să-şi
construcţii nr. 3 din Petroşani, re ai betonierei. Dimpotrivă, atragă laudele sau aprecierile numără şi cuptorul nr. 4 al
fabricii de var.
Clişeul nostru înfăţişează
un aspect din timpul montă­
rii cuptorului.
si întrebi pe maistrul de san- această fată a dat dovadă de tovarăşilor ei.
d,espre /in,treA- Dacă maistrului de şantier Pregătiri pentru Ziua
tier f,runt, aşa.. „in conştiinciozitate in munca. . .in- . s-au părut fireşti atitudinile internaţională Culsciiwlfiil icoriâ deosebita
a copilului siciific întreţinerii colturilor
cerea socialistă dintre brigăzi, grijindu-şi cu dragoste beto- deosebite ale tinerei fete, toate
Pentru Intlmpimrea şi sărbătorirea
îndată eşti purtat pe la diferite niera şi dozitid cu pricepere a- acestea >n-au trebui însă tieob- Zilei internaţionale a copilului, comite­
lui raional de femei Haţeg a orga­
locuri de muncă unde'ţi se face mestecul de beton şi mortal servate de cei cu care ea lucra nizat de carbid o consfătuire cu unii
conducători de întreprinderi şi insti­
cunoştinţă cu o mulţime de produs pentru construcţie. zilnic pe şantier sau la mun­ tuţii unde s-au stabilit sarcini con­ LA TURDAŞ
zidari, dulgheri, macaragii, crete in acest sens.-. De menţionat că
tencuitori, toţi meritind pe de­ cile voluntare iniţiate de orga­ o parte din măsurile preconizate cu Colectiviştii din T urdaş au te r­ red u s de zi le-m u n că 'decît era
plin să fie evidenţiaţi şi popu­ această ocazie aa şi fost traduse in m in a t de m u lt plivi tul g riu lu i şi planificat.
larizaţi. nizaţia de bază U.T.M. Purta- i fapt. Astfel, magazinele au !ost bine prim a prăşilă la cartofi şi floa-
aprovizionate cu articole de ‘îmbrăcă­ rea-so arelu i. A cum ei lu crează Pentru a obţine venituri spo­
Zilele acestea am fost din rea ei corectă in afara servi­ minte şi încălţăminte pentru copii. De in ten s la p r ă ş itu l p o ru m b u lu i şi rite, colectiviştii din T urdaş au
ciului şi la locul de muncă, asemenea la staţia de radioficare s-au la ap lic a re a praşilei a Il-a la contractat cu statul o suprafaţă
prezentat pînă acum 3 emisiuni pentru cartofi şi îloarea-soarelui. De de 10 h e c ta r e p e n tr u c u ltu r a t u ­
nou pe şantier şi am făcut cu­ străduinţa pe care şi-o dă pen­ copii. In şcoli au fost pregătite ga­ tunului. Zilele a ^ s te a ’ întreaga
zete festive legate de sărbătorirea Zi­ rem arcat este faptul că prin fo­ su p ra fa ţă a şi fost p la n tată.
noştinţă cu numeroşi fruntaşi tru a-şi îmbogăţi cunoştinţele lei internaţionale a copilului. losirea p răşitoarelor proprii a-
C o rn elia N istor, P e tr u A. Să-
în producţie. In acest timp am „De multe ori îmi spune profesionale, au făcut pe tova- < Pentru expoziţia şi bazarul ce vor proape întreaga suprafaţă de te­ bău şi Ioan M ăniuţ, precum şi
fi organizate cu ocazia zilei de 1 ren însăm înţată cu aceste culturi m embrii echipelor conduse de
cgn organizaţia de partid ? Iunie, comitetul raional de femei a şi Aron G rişan şi C ornel M ă g la ş
început confecţionarea de rochiţe, cămă­ a fost prăşită cu un num ăr mai au fost cei m ai harnici*
trecut de cîteva ori pe lîngă o unul din brigadieri cînd a şantierului s-o sfătuiască, de c ruţe, şorţuteţe şi multe alte obiecte
pentru copii.
betonieră unde o fată cil basma lipsesc oamenii de ajutor, ea q~si continua învăţătura ur- v
S1DONIA RUSAN
roşie manevra vioi manetele, coboară de pe şasiu şi încarcă rnind cursul seral la şcoala <> NI CLI § BUCHEA
corespondenţi
Am întrebat pe cîţiva şefi de singură cupa de alimentare mectie din Petroşani. Şi tină- <
brigadă pe la care am trecut, mînuind cu hărnicie lopata, ra Antoneta a primit cu mul- < LA CALANUL MIC
tonieristă îl. aduce muncii de laude cu aceasta . oeţe cu sîrguinţă şi să mun- L Colectiviştii din G ălanul Mic cartofilor, care de altfel este pe
se străduiesc să obţină în anul term inate.
construcţie pe şantier este co- Tovarăşii din organizaţia de ceaşcă tot atît de bine pe be- > acesta recolte bogate. P entru a-
respunzător şi dacă contribuie tinerei mi-au vorbit mai pe toniera încredinţată, iar tova- } ceasta ei acordă acum o deose­ Paralel cu aceste munci o in­
la realizarea depăşirilor de larg despre ea. O cheamă An- răşii din. organizaţia de tine- > bită atenţie întreţinerii culturi­ te n să a c tiv ita te se d e p u n e şi în
plati obţinute de ei. Mi s-a toneta Burtică, şi e fiică de ţă- ret i-au promis s-o sprijine în > lor, lu crărilo r din g ră d in ă , p r a ­ g ră d in a de legum e şi z a rz a v a ­
răspuns afirmativ. Mulţi dintre ran de prin părţile Craiovei. munca ei, astfel ca rezultatele ţ şilei porum bului şi cartofilor. turi. Aici au fost săd ite 18.000
fire varză, 9.000 roşii şi peste
ei o cunosc de aproape un an, Cum a terminat şcoala profe- 0bţinute să fie dintre cele mai } Zilele acestea ei au te rm in a t 10.000 fire de alte ră sa d u ri, c ă ­
plivitul p ăio aselo r şi p ră şitu l sfe­ ro r a li s-a a p lic a t d e ja p rim a
de la sosirea ei în şantier, şi sională, dornică de muncă, s-a bune. praşilă.
clei de zah ăr. D upă term in area
tiu-şi amintesc ca vreodată să prezentat pe şantier şi de a- ciSAR G1ZELA Colectivişti harnici, care au
'•-'¦for lu c r ă r i s -a t r e c u t i m e ­ contribuit la aceste m unci, sîn t
fi avut greutăţi în muncă,, pri- tunci lucrează cu hărnicie şi corespondentă m ulţi. P rin tre ei se rem arcă în
d ia t la p ră şi la p o r u m b u lu i şi mod deosebit C ătuţa Gruiescu,
V S /W -
nKBSBsasgss
Stela Petroiescu, Rom ulus M un-
teanu, Gh. G eorgescu şi mulţi
alţii.
I. CIOROGARU
corespondent
-ci-
ln cinsfea festivalului
raional
^ !1 '' ' . M ai sînt num ai cîteva zile
pînă la festivalul raio n al al ti­
¦> ¦ . t ) • • n eretului din raio n u l Iii a. In
cinstea acestui eveniment, în ­
'Maistrul sondor GRIGORE Strungarul DUMITRU\ IAN A Sondorul GRIGORE BIROU, Mecanicul de revizie DUMI­ Potizalorut IOAN FEHER, treg tineretul din raion a p arti­
CEVALA, conducătorul unei de la atelierele de reparaţii lucrind într-o echipă de foraj TRU BĂLU, executînd cu mul­ lucrînd pe unul din şantie­ cip at la d e sfă şu ra re a unei b o ­
Bărbâteni, candidat de partid, a întreprinderii, reuşeşte să-şi tă conştiinciozitate reparaţiile rele de explorări a întreprinde­ gate activităţi obşteşti. Printre
echipe de foraje cu sondeuze- folosind raţional timpul de lu­ depăşească lunar cu 15 —20 la rii, îşi depăşeşte cu 15 —20 la tinerii care au p articip at la ac ­
te, organizîndu-şi cu pricepere cru, îşi depăşeşte în mod re­ curente ta motoarele de la son­ sută norma de producţie dînd ţiunile în tre p rin se se află şi e-
tocul de muncă reuşeşte să-şi gulat cu 20—30 la sută norma sută sarcinile dele repartizate, îşi depăşeşte în acelaşi timp lucru de bună levii Şcolii m edii din Ilia. A st­
îndeplinească şi depăşească in de plan. în fiecare lună cu 10—20 la fel, ei au tr a n s p o r ta t ţig la n e ­
de producţie. sută sarcinile de producţie. calitate. cesară acoperirii noii şcoli care
fiecare lună sarcinile de pro­ se construieşte, au cărat um p lu ­
ducţie. tu ra la parter, iar în faţa şcolii
au am enajat un frum os parc.
X'S' __________ x w a i k . A v /W s I V , V JX . W .
Tot în cinstea festivalului raio­
nal elevii au plantat peste 700
de puteţi în parchetul U leş şi au
săp at în jurul pomilor ce se află
pe şo seau a, Ilia-G o th atea şi S ă -
căm aş;Leşnic.