Page 81 - 1959-05

Pdg. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N r . 13 76

l (Qăfiţl nai COMPLECTAREA

i: LITERATURA POLITICA noului carnet de muncă -
r 1 V. I. L E N IN : M a te ria lis m şi
clubului 1 mm de mm importanţii
V. em piriocriticism — Note cri
1 tice despre o filozofie reac­
L 1 ţionară.
Ed. a Il-a
!M oniL 372 p ag . — 6 lei.
L
Ed. politică
Un om de statură mijlo- în cinstea zilei de 16 februa- 1
*** M a t e r i a l e a l e C o n g r e s u ­
l cie, brunet, cu pomeţii obra- rie. Prezentatorul anunţă o Se construiesc noi aşezăminte culturale
lui al XX I-lea e x tra o rd in a r
L jilor ieşiţi puţin în afară, o horă a compozitorului loan a! P.C .U .S.
386 p a g . — 6,70 lei c a r t . ;
t privire limpede ca a unui co- Pojoni. La saxafon, compo- ) 7,70 lei perg. Ed. politică In scopul creării unor condiţii -mate­ pliţa muncesc cu multă tragere de Decretul nr. 256/1958, emis de Pre­ şi la Sfatul popular raional Petroşani,
LITERATURA ŞTIINŢIFICĂ riale corespunzătoare activităţii şcolare inimă pentru ca această construcţie să zidiul Marii Adunări Naţionale stabi­ unde, datorită necunoaşterii dispoziţiu-:
L pil şi o voce blîndă care tră- zitorul... J şi culturale, ţăranii muncitori din satul se găsească sub acoperiş încă înaintea leşte ca act unic şi oficial noul carnet nilor, s-au comis greşeli m?ri la în-:
FIZICA TOpliţa, raionul llia, au hotărît constru­ zilei de 23 August. de muncă, act care dovedeşte activi­ tocmirea documentelor tovarăşei Vie-!
l dează o mare sensibilitate Şi am văzut atunci cum o 3 D IM IT R IE L E O N ID A : Mi- irea unei şcoli în care să se amena­ tatea în muncă şi stabileşte toate drep­ toria Rusu, iar la Spitalul unificat din
jeze şi localul unui cămin cultural. Urmînd exemplul celor din Topliţa, turile ce decurg din această activitate. oraşul Hunedoara unde tov. dr. Nico-
C lăuntrică... Acesta e omul că- roşeafă de copil cuprinde o- -j chael Faraday. şi ţăranii muncitori din satul Măgura, lae Zlotte, care răspunde şi de această
368 pag. + 1 p lan şă în a- La îndemnul deputaţilor săteşti, .ei comuna Certeju de Sus, au hotărît con­ Decretul în prima formă, complectat sarcină, nu şi-a făcut timp nici pen­
[¦ ruia i se spune atît de fami- brajii celui căruia, pentru ~] fara textului — 17,20 lei. au transportat din pădure, într-o sin­ struirea unei şcoli şi a unui cămin cul­ cu instrucţiunile suplimentare privind tru a semna un proces verbal, s-au
gură zi, 100 fire lemne de construcţie. tural. In acest scop, ei au început con­ carnetul de muncă, reflectă grija mare strecurat erori de fond în documentele
r Har în Teiuş „loani baci“ . prima oară în public i se spu- 1 Ed. tehnică Avînd în mijlocul lor pe tovarăşii Au­ fecţionarea cărămizii şi adunatul ma­ pe care regimul democrat-popular o salariaţilor. La U.I.L. Orăştie, fabrica
BIOLOGIE, ŞTIINŢE NATU­ rel Drăguş, preşedintele comitetului de terialelor necesare acestei construcţii poartă ¦oamenilor muncii din patria „11 Iunie", ca urmare a lipsei de co­
Pe nume loan Pojoni, sese compozitor. construcţie şi pe Ionel Tămaş, secreta­ culturale. noastră. rectitudine şi exigenţă manifestată de
RALE rul acestui comitet, cetăţenii din To- unii tovarăşi, cărora li s-a încredinţat
l „loani baci“ este directorul Abia după spectacol am a- -j PETRU ŞUSTER : Fauna Re­ NICOLAE DRAGUŞ Aplicarea întocmai a prevederilor de­ realizarea acestei sarcini, dosarele se
cretului 256 va asigura stabilirea drep­ complectează cu acte care nu cores­
L clubului C.F.R. din Teiuş. Dar flat că roşeaţa din obraji era -] publicii P opulare Romîne turilor ce decurg din activitatea de­ pund. (Cazurile întîlnite la dosarele
— Insecta, voi. XI, fasci­ pusă în cîmpul muncii de către toate tovarăşilor Petru Ponoran, Sabin Stoi­
L după multiplele sale preocu- provocată de o justificată în- ] cula 3 — Diptera Syrphidae categoriile de salariaţi, dînd posibilita­ ca etc.). Aceeaşi situaţie se întîlneşte
288 p ag . — 22 lei. tea înlăturării confuziilor, amînărilor în la exploatarea minieră Lonea privind
[ pări, oamenii s-au familiari-' trebare: „cum va fi primită ^ clarificarea situaţiilor, înlăturării liti­ dosarele tovarăşilor loan Bălănescu,
Ed. Acad. R.P.R. giilor de muncă etc. loan Bou şi alţii. O tărăgănare inad-:
L zat cu el şi îl numesc sim- de public prima compoziţie ?“ . -j M EDICINĂ misibilă a lucrărilor se manifestă la'
C. C. D IM IT R IU : Sem eiolo- Pentru aplicarea justă a prevederi­ cooperativa „Constructorul" Orăştie, ca
piu, prieteneşte, „loani baci". Ritmul viu, armonia dintre 1 gie m edicală — M etode de lor decretului Prezidiului Marii Adunări şi la O.O.M.M. Petroşani. La uzina
explorare simptome — in­ Naţionale, în întreprinderile şi institu­ „Victoria" Gălan, pe lîngă faptul că
(. De multe ori văzîndu-l cum cînturi şi contrapunctul stu- -j terpretare. Din activitatea asociaţiei sportive ţiile de toate gradele din regiunea Hu­ cererile pentru eliberarea adeverinţelor
676 p ag . — 45,50 lei. „V iitorul“ nedoara au fost constituite iniţial co­ de prestarea muncii se eliberează cu
[ se îngrijeşte de activitatea diat şi totuşi atît de buclucaş ) misiile pentru îndrumarea şi suprave­ întîrziere, ele nu au un conţinut just.
Ed. medicală gherea desfăşurării lucrărilor de întoc­ Adresele pentru eliberarea adeverinţe­
L clubului, dînd îndrumări or- în compoziţia populară, au -j mire a documentelor şi complectarea lor sînt rezolvate cu multă întîrziere
carnetelor de muncă, stabilindu-se în deşi instrucţiunile prevăd eliberarea a-
L chestrei pe care o conduce, trecut primul succes. Oamenii 1 Asociaţia sportivă „Viitorul" din ca­ au participat în cadrul raionului la acelaşi timp tovarăşii care răspund di­ cestora în maximum 30 de zile.
drul şcolii medii tehnice speciale de campionatele republicane de tenis de rect de realizarea acestei importante
r sau studiind armonia vreunei au aplaudat îndelung, mulţu- ^ contabilitate nr. 12 Sebeş, a luat fiinţă masă la juniori şi seniori, reuşind să acţiuni. Ca urmare imediată, rezulta­ Se constată că acolo unde organele
la 1 ianuarie 1958. Deşi tînără, aso­ obţină locul 1 pe raion Ia juniori prin tele nu au întîrziat. Intr-o serie de în­ sindicale, conducerile întreprinderilor,
l partituri, m-am întrebat de mind şi încurajîndu-l pe corn- ] ciaţia are la activul ei o frumoasă ac­ tov. loan Adam, cît şi la seniori prin treprinderi cu capacitate de cuprindere îndrumate de organele de partid, sînt
tivitate. tovarăşii loan Anghel şi Dumitru a unui mare număr de muncitori, cum preocupate de rezolvarea acestei ac­
l unde atîta energie în omul pozitor să continue. Burtoi. este cazul la Combinatul siderurgic ţiuni importantei, mersul lucrărilor se în­
Cu toate că membrii ei sînt invalizi, Hunedoara, Combinatul carbonifer Va­ cadrează întocmai în prevederile In­
l acesta. — Acum să vedem cum vor j ei s-au dovedit a fi mari animatori ai Asociaţia „Viitorul" participă prin lea Jiului, O.G.L. industrial şi alimen­ strucţiunilor.
sportului şi s-au achitat conştiincios membrii săi la campionatele raionale tar Petroşani şi altele, s-a terminat
( Iubitor pasionat al artei şi fi primite noile mele compo­ de sarcinile ce le revin ca mem­ de volei, a înjghebat o echipă de fot­ (conform instrucţiunilor) perioada pen­ Pînă la terminarea complectării car­
bri ai asociaţiei, fiind cu cotizaţiile la bal care participă la diverse competiţii netelor de muncă nu a măi rămas
^ culturii, muzician fervent, tov. ziţii incluse în spectacolul ] zi şi depunînd o activitate sportivă amicale şi în cadrul spartachiadei de tru complectarea declaraţiilor, a fişelor mult timp. Organele în drept sînt che­
multilaterală. vară a tineretului. de evidenţă şi dosarelor. In momentul mate să dea tot sprijinul necesar des­
( loan Pojoni şi-a pus întot- „ Teiuşul cîntă“ — îmi spu făşurării în condiţiuni optime a aces-'
Pentru obţinerea insignei G. M. A. Printre elevii fruntaşi la învăţătură de faţă se face complectarea definitivă tor lucrări care privesc pe toţi oame­
L deauna talentul în slujba ce- nea într-una din zile directo- -j gradul I, asociaţia „Viitorul" a orga­ şi în sport se pot aminti loan Adam, a carnetului de muncă. nii muncii din Republica Populară Ro-
nizat întreceri pentru aspiranţi, 14 din loan Anghel, Constantin Cioculescu, mînă.
l lor ce muncesc. Şi, perseve- rul clubului nostru. aceştia reuşind să obţină insigna. 25 loan Vereş, loan Năsăudean şi alţii. In întreprinderile mari complectarea
de şahişti din asociaţia sportivă „Vi­ noului carnet de muncă se bucură de
t- rînd, studiind şi ridicîndu-şi Noi credem că succesul va itorul“ sînt clasificaţi la categoria V-a, In cinstea Festivalului Mondial al atenţia cuvenită, modul de rezolvare
38 la a IV-a, 15 la a 111-a şi 9 la Tineretului membrii acestei asociaţii au fiind exemplu de urmat de către alte
[ necontenit măiestria, a cîşti- fi dublu. In acest spectacol, } categoria 11-a. Membrii acestei asociaţii amenajat un teren de volei.
unităţi.
[. gat stima unui numeros pu- tov. loan Pojoni semnează ^ AUREL APOLZAN Gazuri negative — care trebuie luate
C
L blic, cu ocazia concertelor pe conducerea muzicală şi corn- ) în atenţie de către conducerile între­
prinderilor respective şi rezolvate ime­
f. care orchestra le-a susţinut. poziţia cîtorva lucrări. diat — se întîlnesc în unităţi cu nu­

L ...Era în toi spectacolul dat GEO ANELLA măr de salariaţi relativ mic, cum sînt
de pildă, Spitalul unificat din oraşul
^ J \ t ¦ / . >~J \—J v_ 7 u J u J u J \ 1 1 / *_—/ c.—/ u J u J u Hunedoara, cooperativa „Drum nou’"
Hunedoara, U.I.L. Orăştie, cooperativa
Pentru o vacanţă plăcută Pc estradele oraşului Petroşani
„Constructorul" Orăştie, Ocolul silvic
încă de pe acum, conduce- unde vor face excursii în îm- Zilele trecute a avut loc în rat bogate program e artistice Haţeg, „I. 6 . Firimu" Orăştie, uzina
rea Şcolii medii din Ilia este prejurimi, lectură etc. P iaţa Victoriei din Petroşani cel prezentate de către echipele şco­ „Victoria“ Călan şi altele.
preocupată pentru organizarea Tot în vară elevii şcolii me- de-al IV-lea Festival orăşenesc lilor medii mixte, cele ale sindi­
unei vacanţe cit mai plăcute dii vor face o excursie pe Rete- al tineretului. catului U.R.U.M .P., ale clubului La unităţile amintite, ca şi la ex­
pentru elevi. Cei mai harnici zat pentru care s-au şi procurat „ Jiu l“ cît şi de către actorii T ea­ ploatarea minieră Lonea, au fost luate
elevi vor merge în tabere de fondurile necesare. Elevii vor P arcă niciodată P iaţa Victo­ trului de păpuşi din Petroşani. măsuri formale. Astfel, au fost desem­
odihnă, alţii îşi vor petrece zi- întreţine de asemenea lotul riei n-a ire m ă ta t de atîta viaţă naţi pentru efectuarea lucrărilor tova­
lele vacanţei în tabăra de curte şcolii. şi voie bună. Sute de tineri, b ă ­ P rin tre cei m ai buni interpreţi răşi care nu corespund instrucţiunilor.
de Ia clubul „ J iu l“ se n u m ă ră Aceşti tovarăşi nu şi-au însuşit temei­
------------------------------------- Z ^T —.Z'.U: ¦ ........ ' .. , = ieţi şi fete, îm brăcaţi în haine solistele şi recitatoarele Pester- nic prevederile decretului, provocînd
de sărbătoare, au venit la fes­ n ak E lisab eta şi Io an a B aban. confuzii sau complectînd greşit docu­
W m E m ' ti % •" tival. mentele. Asemenea lucruri s-au petrecut
Festivalul orăşenesc al tinere­
• Mv.v. -v..-v.v.v ;:;; ;:: ;: ;:;.:T ;:;:; .. Despre însem nătatea festivalu­ tului a scos puternic în relief
iii lui a v o rb it din p a rte a co m ite tu ­ dragostea de viaţă şi pentru pace
....... ..............7 .•............ lui o ră şe n e sc de p a rtid tov. Ni- a tinerilor din oraşul Petroşani.
mM i !II colae Raczek, după care pe es­
tradele din P ia ţa Victoriei şi la R. BALŞAN
mm • r; ' ' ¦- ; clubul U .R.U.M .P. s-au desfăşu­
?'fii ; Yyp.'yiy-

:&<..v.>.•y. <<<<&:? Sărbătoarea tinerefii şi a păcii

m m iM T

Pe m a l u l M u r e ş u l u i în treag a com ună D raşov din Au început întrecerile, Gare au
raionul Sebeş, îm brăcase haină ţinut pînă cînd seara s-a lăsat
no«V de sărbătoare. D rapele roşii, tri­ peste sat. Fiecare punct din pro­
colore, albe şi alb astre fîlfîiau gram ul artistic a fost răsplătit
pe la casele oam enilor. în c ă de cu vii aplauze deoarece echipele
dim ineaţă, tinerii din D oştat. s-au p regătit bine, iar repertoriul
Spri-ng, Boz, Gunţa şi D raşov, lor proslăvea pacea, socialism ul,
i însoţiţi de localnici, s-au adunat tinereţea, viaţa şi prietenia.
j la teren u l sportiv, de u n d e în-
i colonaţi şi cu fan fară s-au de­ P rintre cele m ai bune form aţii
plasat în faţa sfatului popular artistice au fost dansatorii din
com unal. Aici, tov. C o n stan tin Gunţa, brigada artistică de ag i­
Şerban, preşedintele Sfatului taţie din D raşov, echipa de te a ­
popular din D raşov, a declarat
deschisă faza intercom unală a tru din Spring, soliştii vocali Ilie
festivalului.
Paştiu, H aupkorn Ingrid şi alţii.

IULIAN IONAŞ

ci la Anina, în Banat. Nu-i cernit de cărbune. Fură cazaţi Acesta era de fapt „calculul zid dărăpănat ce împrejmuia
o grădină. Vasile îi tăie calea
DOI FRAŢI mai scrisese de vreun an, mai la o şcoală, unde întinseră ce­ psihologic“ al căpitanului. Ii şi-i apăru, pe neaşteptate, la
capătul celălalt al zidului. în­
bine. Ultima dată cînd se în- va paie pe jos să se odihneas­ scoase în curte şi-i tăvăli de cepu să tragă înciudat. Omul
tîlniseră, acesta-i povestise că se apăra zvîrlind cu pietre.
că căci erau frînţi. Dar spre vreo cîteva ori> să le aţîţe mî- O piatră îl lovi pe Vasile drept
în cască. Se piti după zid.
Minerii intraseră în grevă. loc dintr-un sat de pe coclauri­ minerii o duc prost şi că mun­ mirarea lor, fură treziţi de că­ nia, apoi porniră spre curtea Pietrele curgeau ca grindina,
O linişte neobişnuită cuprinse­ le apusenilor. Tînăr, încă în ca îi mai grea ca-n iad. Ar iar Vasile se ferea.
se întreg orăşelul. Puţinele perioada de instrucţie, Vasile rau în front. Aşa că renunţă. fi venit acasă, dar nici din tre majurul companiei care, minei, în pas alergător. Ajuns
maşini ce se aflau în acea vre­ era „supus la ordine" : centu­ ponoarele de pe „secătură“ Al dracului neam de om,
me în minele Văii PUngerii a- ra, botul cizmelor şi sudălmi- Intraseră pe drumul de munte spre deosebire de alte dăţi, era aici, căpitanul îşi răspîndi sol­ gîndi Vasile. Nu se lasă. Dar
muţiseră. In mină, numai caii unde aveau ei un pic de pă- tot nu-mi scapă. De-l scap,
cu tristă soartă, coborîţi de le domnului sergent instructor, şi umbra fagilor cărunţi ii mai mînt nu putea trăi cu nevasta vesel, mai vesel ca oricind. daţii pe baza planului dinain­ s-a dus dracului învoirea şi-
ani în străfundurile pămîntului incheietor de pluton, care-l bo­ apăra de arşiţa cumplită a iar trec vreo cîţiva ani pînă
nechezau a jale, simţind lipsa tezase a doua oară si-i. adău­ soarelui de august care le în- şi cu cei trei copii. Aşa că Doi soldaţi aduseră în şcoală te stabilit şi dete ordinul de o să-mi văd fratele.
fierbînta căştile, în cap. Era un urma să-şi încerce norocul pe
oamenilor cu care-şi împârţeau pic mai uşor. Terhetiut.. din la careva baie de aur, ori pe un butoi şi un furtun. tragere. Unii din ei, abia mai Se ridică în genunqhi şi
truda. Vagoneţii zăceau înşi­ spate parcă nu mai trăgea aşa altundeva. Ce-o mai fi făcut ? strigă: „predă-te viu, că alt­
ruiţi ori răsturnaţi de-a lun­ de greu. Gînduritc îi fură în­ — Se gîndi că nu se cuvine — Ce s-o fi întîmplat, se vedeau „ţintele“ ori le vedeau fel, te curăţ!".
trerupte de glasul căpitanului, să nu-i scrie atîta vreme şi că
comandantul companiei, care de îndată ce se întoarce în ca­ întreba Vasile nedumerit. duble. Dar trăgeau. Trăgeau Drept răspuns — o ploaie
strigă alungit: compaaanie !... de pietre, aruncate cu mînie
— Gamelele, mîrtani, răcni aşa la nimereală şi uneori şi un strigăt scurt: „cîine!
n-ai inimă!“ . Vasile,se înmuie
majurul cu mîinile sprijinite „ţinta" cădea alungită la pă- un pic. Dar gîndul ta permi­
sie, nu-i dădea pace.
în centura ce abia îi cuprindea mînt.
Predă-te! strigă el din nou.
pîntecul rotofei. Prefectul face Vasile era aşezat în- Acelaşi răspuns: pietre care-i
zbîrnăiau pe ta urechi.
gul liniei. Scîrţîitul lor asur­ cinste! O să beţi rom, fi-r-aţi... tr-un tufiş, pe marginea unui
zitor nu mai supăra pe nimeni. zarmă îi va trimite o poştală. şi continuă cu înjurătura lui canal ce ieşea de undeva din Deschise un foc susţinut,
Tăcere. Tăcerea ceasului itiou- gase la numele lui nu prea Trosc... trosc... ciors, ciors... obişnuită. Apoi începu să tra- • curtea minei. Deodată, un om drept ta ţintă, luă un încăr­
rat care precede dezlănţuirea frumos şi pe cel de „ mirlan“ bocancii începură să ropăie, în­ Vasile sări ca ars şi-şi duse gă cu furtunul rom din butoi, mărunţel sări în canal şi în­ cător in dinţi şi-o porni de-a-
furtunii... ii băgaseră un pic de „disci­ cerciticl să intre in ritm, dar mina pe vipuşcă. Ce se întîm- cam cîte o jumătate de gamelă cepu să se îndepărteze pe lungul zidului, trăgînd într-u­
plină“ in oase. Aşa că, Vasile picioarele obosite parcă nu vo­ plase ? Ii veni să zîmbească. pentru fiecare soldat şi, bine­ cursul apei în jos. Vasile vru na, în aşa fel, incit fugăritul
Numai telefoanele zbirnăiau pricepuse de acum că la cătă­ iau să asculte nici chiar de o Unul dintre ofiţeri, un subloco­ înţeles, cîte o înghiţitură şi să tragă, dar parcă un nod să nu poată mişca.
nervos. Stăpînii minelor cal­ nie totul trebuie făcut aseme­ veche obişnuinţă. tenent tînăr strigase „drepţi". pentru el.
culau iritaţi cit pierd de fie­ nea unei maşini „fără mur­ Apoi le dete comanda de adu­ nedesluşit aşezat în inimă îl Cînd trecu de jumătatea zi­
care şut în care nu se lucrea­ mur şi şovăire", cum scria de — La loc comanda! Nu nare, în careu de plutoane pe — Bun băiat prefectul, măi oprea. Trase aiurea. Omul spe­ dului, sări sus, pe zid şi răcni:
vreţi repaus? A i? — îi între­ un dîmb. Toţi alergară într-a- mîrtani, mormăia majurul a- riat, se aruncă pe burtă şi în­ „sus mîinile! predă-te!“ .
bă căpitanul, un oltean băr- bia împleticindu-şi limba. Zi­ cepu să meargă de-a buşilea
ză. Şi asemenea unor naufra­ altfel şi ta regulament. De a- naci şi cătănos al dracului. colo. Veni şi căpitanul. Acesta Omul din capătul zidului
giaţi, pe mina cărora încăpu­ ceea, cînd auzi, in miez de Apoi repetă din nou comanda, le explică cum că-i „cheamă cea c-o să repete figura... zău, prin apă. Vasile mai trase o- ardea un plic ţinîndu-l atirnat
se un aparat de transmisiune, noapte, goarna cum spintecă Abia a patra oară îi plăcu ţara“ să-şi facă datoria „fără aşa zicea... deasupra unei brichete mine­
dată, undeva prin apropierea reşti, construită dintr-un car-
trimiteau pretutindeni semna­ liniştea sunîtid alarma, sări cum sună bătaia pasului şi le murmur şi şovăire“ . Cică în tuş. Cînd ridică privirea, se
le deznădăjduite: 5 . 0 . 5 . — drept în bocanci şi în mai pu­ dete repaus. Şi, într-adevăr, sosi al doi­ omului din canal. Acesta se trase înapoi înspăimîntat, cu
ochii ieşiţi din orbile. Vasile
valea aceasta s-ar fi adunat lea butoi. Rom cît vrei. Să te piti strîns lîngă zid şi începu rămase şi el încremenit şi scă­
pă puşca jos. Era Augustin,
spărgători de grevă. S.O.S. — ţin de cinci minute fu în curte, Căpitanul şi ceilalţi ofiţeri „nişte trădători de ţară", ba speli pe cap, nu alta. Vasile să înainteze cu băgare de sea­ fratele lui.
armată. 5 . 0 . 5 . — poliţie. complect echipat.
descălecară şi ei, iar soldaţii mai rău, că vor să schimbe se ameţise binişor. Dar cînd mă, tîrîş prin apă. De cîte ori PETRE T1RAU
5 . 0 . 5 . — jandarmi. De la pre­ Li se dete cartuşe de război. se tolăniră pe marginea şan­ stăpînirea, să bage armata la
intră căpitanul în şcoală şi trăgea Vasile, acesta se oprea,

fect la prim-ministru, toţi erau De război în toată legea, nu ţului. Toţi se întrebau unde închisoare, să vîndă ţara şi să majurul urlă ca scos din apoi înainta din nou. Vasile

mobilizaţi să sară în ajutorul dintr-acele cu vîrful de lemn, merg ? Cazarma era mută; în facă altele cîte şi mai cîte. minţi un „drepţi", Vasile sări se gîndi că n-ar fi rău să-l
confraţilor ajunşi la mare dis­ „de manevră“ . Şi multe. Fără ea nu pătrundeau veşti. Şi to­ — „Ei, da asta-i prea de
vargă. Alţii se mai clătinau, prindă viu i oricum îi era mi­

perare. Ordinele curgeau aspre număr. îşi umplu cartuşierele tuşi armurierii, în viaţa civi­ tot“ , se gîndi Vasile în sinea dar el se lupta cu beţia. lă să-l omoare. Dacă l-ar prin­

şi neînduplecate purtînd în şi băgă şi în sacul de merin­ lă lăcătuşi, mecanici, auzise­ lui. „Chiar că-i prea de tot". Căpitanul îi privi cu luare a- de şi l-ar duce căpitanului,
pîntecele lor crimele ce aveau de. Aşa suna ordinul. Apoi ră despre greva minerilor din Căpitanul le mai explică a- minte, apoi, convins că lucru­ poate ar căpăta şi o învoire
să urmeze. porniră în marş. Dar nu spre Lupeni, aşa că, profitînd de poi că ei sînt chemaţi „să fa­ rile stau aşa cum el dorea, or­ cu foaie de drum şi atunci s-ar
donă echiparea. Zgomote ne­
Printre cei trimişi să repri­ cîmpul de instrucţie obişnuit, ocazie că ofiţerii se retrăsese- că ordine", să „cureţe terenul". desluşite de gamele, din care duce direct la frate-său. Că
me în sînge lupta minerilor ci pe şosea. Mergeau cînd în ră să se sfătuiască, „suflară“ Aşa că nu-i vreme de pierdut. altfel, de unde bani de tren?
înfometaţi şi sătui de neagră „pas de atac“ , cînd în „pas de cîteva vorbe despre locul unde La drum!
viaţă, se afla şi o companie manevră", dar fără oprire. mergea compania. se sorbeau ultimele resturi de începu să se Urască pe ur­

Soldaţii se încolonară. Cior- rom, zdrîngănit de arme, de mele omului fugărit şi să scur­

de jandarmi, luată în grabă Mergeau într-una pe drumul Vasile îşi aduse aminte nu- săitul bocancilor începu să la­ baionete, de bidoane şi de căşti teze distanţa dintre ei. Trăgea

dintr-un oraş mai apropiat. colbuit. Aşa-i prinse ziua. Ar maidecît de Augustin, fratele se o pîctă de colb alburiu în îi confirmă căpitanului încă din cînd în cînd asupra lui

Aici îşi făcea „slujba la îm­ fi întrebat pe ortacii din dreap­ mai mare care şi el era miner, urma coloanei. Spre seară a- odată că soldaţii şi-au pierdut să-l sperie. Dar omul sări din

păratul“ şi Vasile Ştiubei, de ta ceva, dar nu îndrăznea. E ­ dar nu aici în Valea Plingerii, părurâ în orăşelul minerilor controlul mişcărilor obişnuite. canal şi se pitulă pe lîngă un

A i/W IW i/N . •