Page 82 - 1959-05

Nr. 1378 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

!rija fata k bunurile materiale - Se ţu^eq,ăteae Preparatorii petrileni

© cerinfă esenfială fie n te a c a n e iM în sprijinul minerilor

Buna organizare a locului de mun­ „ochii din cap“. Prelungirea vieţii ma­ Noi membri de cruce Intre minerii care extrag cărbune Numai atunci maşinile pot lucra cu
că, curăţenia şi atitudinea corectă în şinilor şi folosirea lor din plin este roşie energetic din abatajele Văii Jiului şi randamente maxime.
producţie sînt probleme care preocupă legată foarte strîns şi de întărirea preparatorii de la Petrila, există o
îndeaproape organizaţia de bază U.T.M. disciplinei. Organizaţia U.T.M., prin Una din preocupările princi­ strînsă colaborare. De aceea, pe bună Succesul mai depinde însă şi de ca­
de la întreprinderea de industrie loca­ gazeta de perete, a depus străduinţă pale ale grupelor sanitare din dreptate se poate spune că preparatorii litatea reparaţiilor. Dar cum să nu se
lă „Horia“ din Alba Iulia. pentru a crea o opinie a întregului raionul Sebeş în vederea con­ îi sprijină pe mineri. N-am putea argu­ facă reparaţii de bună calitate cînd
colectiv faţă de actele de indisciplină, cursurilor pe grupe, ce va avea menta mai bine aceste afirmaţii, decît echipelor de întreţinere li se reparti­
„Organizarea locului de muncă, cu­ Ca urmare, sînt luni de zile de cînd loc în curînd, este mărirea con­ cu fapte, cu rezultatele obţinute de co­ zează cîte un sector de care răspund
răţenia, ordinea, nu sînt probleme pur astfel de cazuri nu se mai întîlaesc. tinuă a numărului de membri lectivul preparaţiei Petrila. permanent şi cînd la reparaţii lucrează
administrative, ci condiţii indispensabile ai organizaţiei de cruce roşie. echipe pricepute ca acelea conduse de
bunului mers al procesului de produc­ Utemiştii de la întreprinderea „Ho­ In acest sens a fost organizată T înărul Victor Vlad este cel mai bun stru n g a r de la atelie-) Preparatorii de la Petrila au reuşit comuniştii Iosif Hogh sau Anghel Ni-
ţie. Aşa vom obţine o productivitate ria“ ştiu că materia primă, materiale­ chiar o întrecere între grupele să-şi depăşească toţi indicii de plan în cula î
sporită, aşa vom aduce o contribuţie le principale şi auxiliare au o mard sanitare. Pînă în prezent frun­ [ rul m ecanic al minei Teliuc. El execută întotdeauna lucrări de) cursul primelor patru luni ale acestui
activă la creşterea nivelului de trai al pondere în preţul de cost al produse­ taşă în această acţiune este an. Un succes şi mai însemnat poate Intr-o întreprindere unde se lucrează
poporului" — au explicat cei din co­ lor. De aceea, le păzesc aşa cum se grupa sanitară din comuna t bună calitate, depăşindu-şi cu regularitate planul de producţie.) fi considerat creşterea indicilor de uti­ numai cu maşini, deosebit de impor­
mitetul organizaţiei U.T.M tinerilor cere. Ori de cîte ori constată că vreu­ Doştat, care în ultimul timp a lizare ai utilajelor cu 22 de procente tant este faptul că muncitorii să aibă
din întreprindere. nul din tineri face lucru de minimală, atras în rîndurile organizaţiei Ia debitul de spălare şi cu Î3 pro­ o înaltă calificare. Acest lucru a fost
cu alte cuvinte rebutează, iau poziţie de cruce roşie un număr de cente la debitul de brichetare, faţă de înţeles de către conducerea preparaţiei.
Tinerii au pus în practica critică fie în adunările generale ale 30 membri. Rezultate bune pe aceeaşi perioadă a anului trecut. Că Aşa se explică faptul că în permanenţă
sfaturile bune organizaţiei, fie prin carioaturi sau linia creşterii numărului de noi treaba a mers bine o dovedeşte şi suma personalul tehnic este alături de mun­
articole la gazeta de perete. Această membri- au fost obţinute şi de de 1.155.000 Iei, reprezentînd economi­ citori, pentru a da indicaţii preţioase,
Munca voluntară, organizată de că­ metodă a avut darul să dezvolte sim­ grupele sanitare din Apoldu de ile obţinute la preţul de cost în cursul că din cînd în cînd se face instruirea
tre comitetul UT.M. pentru terminarea ţul de răspundere al tinerilor faţă de Sus, Păuca şi Poiana. primului trimestru al anului acesta. muncitorilor de la atelierul electric pri­
complexului de tîmplărie s-a soldat muncă. Drept mărturie stau faptele, ( Pentru aceste rezultate, vrednicii mun­ vitor la manipularea instalaţiilor.
cu rezultate bune. Peste 6.000 kg. fier in ultimele 4 luni nici un tînăr n-a citori au fost premiaţi. Din suma de
vechi au fost predate cu acest prilej rebutat vreo piesă. Ba dimpotrivă toţi ^ O mifiafivă lăudabilă 520.000 lei, reprezentînd primele date In fine, se poate spune că succesele
l.C.M.-ului. Azi, în curtea întreprinde­ au dat şi dau lucru de calitate,- îşi muncitorilor pentru realizările din pri­ obţinute de preparatori se datoresc în
rii, unde odinioară erau mormane de depăşesc cu regularitate sarcinile de Prin donarea de sînge oame­ IN F O T O .- to v . V l a d l u c r î n d la u n s t r u n g u n i v e r s a l . ) mul trimestru, o parte a revenit lui mare parte faptului că a fost antre­
fier şi rădăcini, în locul de unde s-au plan. La secţia turnătorie, de pildă, Victor Deleanu, Iosif Filimon II şl nat întregul colectiv în întrecerea so-'
scos zeci de camioane de pămînt se brigada de tineret îşi realizează lună nii săvîrşesc o faptă patrio­ Iosif Maior, care au obţinut cele mal cialistă, care, pe lîngă altele, a con­
înalţă un complex de tîmplărie con­ de lună planul între 105— 106 la sută frumoase rezultate în muncă. tribuit şi la întărirea disciplinei în
struit după cele mai moderne cerinţe. şi obţine însemnate economii. tică. Convinşi de acest lucru Un original concurs „Cine ştie, eîşiigă4* muncă.
Realizările acestea nu sînt înfîmplă-
Dar tineretul de la „Horia“ nu s-a Se poate face însă un grup de muncitori din ora­ Colectivul preparaţiei Petrila nu se
ocupat numai de curăţenia incintei mai mult toare. Ele au fost obţinute ca urmare mulţumeşte însă cu aceste succese. In
întreprinderii. Aceasta a fost numai şul Sebeş au luat de curînd Pentru stim ularea m uncitorilor „ C u n o a şte re a in stru c ţiu n ilo r şi prezent, harnicul colectiv îşi îndreaptă
un început. Principala sa preocupare Tinerii de la „Horia" sînt buni gos­ în ceea ce priveşte calificarea r e g u l a m e n t e l o r @. F . R . “ şi e s t e a muncii de zi cu zi a harnicilor pre­
a devenit îngrijirea şi folosirea din podari, ei înţeleg sarcinile construc­ iniţiativa de a se începe şi în lor profesională, sub' o rg an izarea pregătit de către instructorul sta­ atenţia mal mult înspre îmbunătăţirea
plin a utilajelor — cea mai importan­ ţiei noastre socialiste şi sînt plini de com itetului de întreprindere al ţiei C.F.R. Teiuş, tov. A lexandru paratori, sub îndrumarea organizaţiei calităţii cărbunelui spălat, prin respec­
tă parte a fondurilor fixe din între­ interes faţă de apărarea bunurilor localitatea lor această acţiune. com plexului 6 .F.R. Teiuş-Goşla- Crişan. P e scenă se vor întrece tarea cu stricteţe a procesului tehno­
prindere. statului. Totuşi, aici a fost neglijată riu, va avea loc în curînd pe m u n cito rii din sta ţiile T eiu ş şi de partid. La preparaţia din Petrila se logic.
Iniţiatorii acestei acţiuni pa­ scena clubului G.F.R. Teiuş un C o ş l a r i u , i a r c î ş t i g ă t o r i i v o r fi
6a să obţii o productivitate sporită, original concurs „Cine ştie, cîş- prem iaţi cu obiecte de uz perso­ cunosc în cele mai mici amănunte sar­ De asemenea, preparatorii s-au an­
triotice în oraşul Sebeş. sînt tigă“. nal, m ateriale sportive etc. gajat de curînd în faţa minerilor să
cinile trasate de Conferinţa regională facă totul pentru a asigura primirea
loan Moga şi- loan Ciugudean, C oncursul va avea ca te m ă : GH. BOITOR producţiei de cărbune fără strangulări.

pantofari la cooperativa „Mun­ In ce priveşte realizarea de econo­
mii, colectivul de conducere al prepa­
citorul“, colectivista Maria raţiei Petrila a luat măsura de a re­
duce şi mai mult consumurile specifice
Băla, funcţionara Elena Săliş- de energie electrică,, aer comprimat şi
abur. Aceasta se poate realiza prin fo­
tean şi alţii. losirea la capacitatea nominală a uti­
lajelor electrice, prin buna întreţinere
¦N*/v/vyV a reţelelor de aburi şi aer comprimat.

este nevoie de o mare grijă pentru calificarea, specializarea tinerilor. Nu de partid din ianuarie anul acesta. Toate acestea dovedesc că la prepa-
raţia Petrila există toate condiţiile ce
utilaj. Dacă o maşină nu e îngrijită, există decît un singur curs de minim LUCRĂRILE RE ÎNGRIJIRE Muncitorii de aici au înţeles că de ei favorizează obţinerea unor succese şi
nu e unsă la vreme — viaţa ei se tehnic. Or, în acest curs nu pot fi cu­ depinde o mare parte a activităţii mai însemnate. Ţinînd seama că aici
scurtează. prinşi tinerii din numeroasele ramuri A C UL T UR / L OR economiei patriei noastre. v lucrează un colectiv inimos, pus pe
de producţie pe care le are întreprin­ fapte mari, avem certitudinea că In
La „Horia" grija faţă de maşini s-a derea. Organizaţia U.T.M. trebuie să Nu trebuie neglijate nici măsurile curînd vom putea consemna o nouă
înrădăcinat acum ca o obligaţie pri­
victorie, de un prestigiu şi mai mare,
mordială a tinerilor muncitori. Pentru fie mai activă în acest sens, să nu tehnico-organizatorice care s-au aplicat a preparatorilor.

întreţinerea în bună stare a utilajului uite că pentru buna gospodărire a Ploile căzute in ultimele săptămini înainte de a fi răsărit. De la pusul Buchetatul sfeclei. După praşila aici din primele zile ale anului şi în N. ANDRONACHE

s-a instituit chiar o zi specială a cură­ avutului lor nu ajunge să spui oame­ au dat posibilitatea buruienilor să se cartofilor şi pină la răsărit trec 20—30 oarbă, şi anume, cînd plantele au în ­ seama cărora pot fi puse multe reali­
ţeniei —• sîmbăta. Nu este vorba de o nilor să-şi îngrijească maşina, să eco­ dezvolte tot mai mult, punlnd in peri­ zile, în care timp buruienile invadea­ ceput să formeze a doua pereche de zări.
întrerupere a producţiei, ci de cîteva nomisească sculele, materia primă, să col buna dezvoltare a culturilor agri­ ză cultura de cartofi. De aceea, se frunze, se face buchetatul sfeclei. Prin

ore de muncă voluntară în afara pro­ fie disciplinaţi. E nevoie să-i ajuţi să cole. Pentru obţinerea de recolte bo­ recomandă ca la 10 zile după planta­ buchetatul sfeclei se înţelege lăsarea In primul rînd este vorba de res­

gramului. Ca urmare, multe maşini, ca­ înveţe, să-şi însuşească tehnica nouă. gate . colectiviştii, întovărăşiţii şi ţă­ tul cartofilor, cind seminţele de bu­ mai multor plante la un loc In buchet pectarea graficului de revizii şi repa­

re trebuiau să intre în reparaţie, func­ ? ranii muncitori trebuie să ia măsurile ruieni au încolţit să se grăpeze tere­ de 4—5 cm. lungime şi înlăturarea raţii capitale a utilajelor. Din plenara
ţionează şi astăzi perfect. Strungul necesare pentru distrugerea buruienilor. nul pentru a le distruge. celorlalte. In felul acesta dăm plan­ C.C. al P.M.R. din noiembrie anul tre­
la care a lucrat tînărul Alexandru Organizaţia U.T.M. de aici, (secre­ In acest scop se vor executa cit mai telor care rămln mai multă lumină şi cut, se desprinde învăţătura că prin­
Coman, de pildă, şi-a prelungit timpul urgent acolo unde nu s-a ţăcut pină După se cartofii au răsărit şi au mai multe substanţe hrănitoare. tr-o folosire raţională a utilajelor, la
de funcţionare cu cel puţin 6—7 luni tar Gheorghe Popa), a reuşit să diri­ in prezent acest lucru următoarele lu­ capacitate normală, se poate spori pro­
tocmai datorită faptului că a fost în­ jeze forţele tineretului, să le foloseas­ crări : illlk.- Răritul sfeclei. După buchetat şi în
grijit aşa cum se cuvine. Asemenea că cu rezultate bune, pentru că a des­ momentul cînd plantele tăiate s-au
iui Coman Alexandru sînt şi tinerii făşurat o muncă vie cu oamenii, pen­ 1. Plivitul griului, orzului, ovăzu­ Sfat agricol
Birn Arpad. Toth Francisc ’şi mulţi tru că a înţeles că eduoaţia tineretului lui şi a secarei, de buruieni c a : pălă- ofilit, se trece la rărit cu care ocazie ducţia, productivitatea muncii şi poate
alţii-care—îşi» -păstrează- maşinile oa mida, neghina, muştarul sălbatec, mâ- lOrr-l&ram. jinălţime se pot prăşi. In
se realizează prin muncă. ' zărichea, albăstrelele etc. cazul cind cartofii au fost plantaţi In se lasă numai o plantă, şi anume cea fi redus preţul de co st Tocmai de a-
cuiburi, praşila se va face cu sapa de mai bine dezvoltată din fiecare bu­ ceea colectivul de conducere al prepa­
-, P. VAS1LE 2. Prăşitul porumbului şi a florii- mină, iar cind au fost plantaţi pe rind, chet. Răriiul se face cind a început raţiei a acordat multă atenţie întreţi­
soarelui. Se recomandă ca prăşitul să după plug sau cu semănătoarea, pră­ nerii în bună stare a utilajelor. Dar a
Acţiuni lăudabile nu se facă cu sapa de mină fiindcă şitul se va face cu prăşiloarea me­ să se formeze a doua pereche de frunze. întreţine bine utilajele, înseamnă a Ie
lucrarea este prea costisitoare, ci să Complectarea golurilor se face seara
C o n stituiţi într-o b rig a d ă de a m e n a ja re a unui sa iv a n şi alte se facă cu prăşiloarea mecanică trasă
şi mai ales d u p ă . ploaie.

Ing. N1COLAE BARBĂNŢAN j revizui la timp, a le repara la timp.

i n u n c ă p a t r i o t i c ă , t i n e r i i d in s a ­ 4 0 0 o r e m u n c ă v o l u n t a r ă la de un cal. Cu prăşiloarea mecanică canică, făcindu-se totodată şi muşu­

tul Ştei, raionul H aţeg, desfă­ tran sp o rtu l a 15.000 bucăţi de se poate prăşi zilnic 2—2,5 ha. La roitul, care la cartofi trebuie aplicai Comisiile perm anente —sprijin preţios
şoară o activitate rodnică pentru cărăm idă destinată construirii porumb şi floarea-soarelui se reco­ fiindcă sporeşte producţia.
în fru m u seţarea satului lor. Ei unui nou cămin cultural. mandă să se facă cel puţin trei pră­
La cartofi se mai face stropiiul cu

m u n c e sc cu m u ltă în su fle ţire şi S-au evidenţiat în m od deose­ şite. Prima praşilă trebuie făcută tim­ zeamă bordelcză (soluţie de piatră în activitatea, sfaturilor populare
în alte acţiuni de folos obştesc. bit tinerii Aurel Adămoni, loan puriu, cind plantele de porumb şi floa­ vinătă, var şi apă) pentru combaterea
Astfel, în ultim ul tim p ei au Jurm oni, Viorel Zepa şi D am as- rea-soarelui au pină la 10 cm. înăl­ manei cartofilor, in concentraţie de

plan tat 480 puieţi de pom i în chin G ărdean. ţime. După prima praşilă făcută me­ 1— 2 la sută. Stropiiul se va face de

păşunea satului, au efectuat pes­ ANA GLIGOR canic, se recomandă să se facă pră­ 2— 3 ori la interval de 12 zile. In ţaţa staturilor populare nică este com isia perm anentă ceastă com isie s-au ocupat de
de gospodărire com unală şi in­ controlul curăţeniei în cartiere,
te 300 ore m u n că v o lu n ta ră la corespondentă şiiul manual pe rînd, cu sapa, cu ca­ 4. Lucrările de întreţinere la sfecla s t a u m u l t i p l e şi i m p o r t a n t e s a r ­ dustrie locală de pe lîngă S fa­ au dat concurs organelor sani­
tul popular al oraşului P e tro ­ tare pentru depistarea cazurilor
re ocazie se va face şi răriiul firelor de zahăr şi furajeră. Din momentul c in i. E l e t r e b u i e s ă s e p r e o c u p e şani (preşedinte tov. M ihai Vis- de boli contagioase, controlează
hlovschi). Punînd în centrul curăţenia localurilor comerciale,
Educarea tinerilor membri de porumb şi florii-soarelui, lăsîndu- semănatului sfeclei de zahăr şi pină de dezvoltarea econom iei locale, preocupărilor grija pentru în­ m obilizează cetăţenii la acţiu­
se firele la o distanţă de 40 cm. unul ta recoltare, terenul trebuie să fie în de buna gospodărire a localită­ frum useţarea oraşului, încă din nile de curăţenie, o rganizează
de celălalt. A doua şi a treia praşi­ permanenţă îngrijit prin praşilă pentru ţilor, de rezolvarea problem e­ luna februarie această comisie controale la spitale şi dispen­
a întocm it un plan de m ăsuri sare etc.
lă ta porumb şi floarea-soarelui se a se da posibilitate plantelor să se lo r c u l t u r a l e , s a n i t a r e e tc . în vederea atrag erii cetăţenilor
în acţiunea de în fru m u seţare a
şi candidaţi de partid - poale face la 15—20 de zile una faţă dezvolte normal. Pentru ca sfaturile populare oraşului. P rin m obilizarea la a-
să-şi poată îndeplini cu succes ceastă acţiune a m aselor de ce­
db cealaltă. La sfeclă se recomandă să se facă tăţeni, cu sprijinul întreprinde­
rilor şi instituţiilor din oraş, în
sa rci o ă im porta otă Nu se recomandă să se facă la po­ Următoarele lucrări de întreţinere: a trib u ţiu n ile ce le revin, este acest an s-au înfăptuit în P e ­ De asem enea, comisia perm a­
rumb şi floarea-soarelui muşuroitul praşila oarbă, se execută înainte de necesar ca ele să aibă o leg ă­ troşani lucrări im portante care nentă com erţ şi cooperaţie (p re­
din următoarele m o tive: a) se pot tăia a fi răsărit sfecla alunei cîiid pămîri- tură cît m ai strînsă cu m asele dau oraşului un aspect mai în­ şedinte Sergiu Scîrlea), contro­
g rijit, îl fac m ai frum os. lează şi se interesează de buna
rădăcinile firelor de porumb şi floarea- tul a făcut scoarţă. Această scoarţă de o a m e n i a i m u n c i i . S p r i j i n i ­ aprovizionare a populaţiei, spri­
Astfel, s-au a m en ajat cele jină activitatea comisiilor de
( Urmare din pag. l-a ) rii lor în discu ţia a d u n ă rilo r o r­ soarelui prin scormonirea şi adunarea a pămintului trebuie spartă pentru a rea activităţii sfaturilor popu­ două parcuri ale oraşului, s-au control obştesc, se preocupă de
ganizaţiilor de bază sau a con­ pămintului in jurul porumbului şi a împiedica ieşirea apei din pămînt şi lare de către m asele largi con­ vopsit băncile şi gardurile, s-au m odul în care îşi duc activ ita­
cu răţit pomii, s-au pus la punct tea m agazinele com erţului socia­
jutaţi nu num ai să-şi însuşească firmării de către organele res­ florii-soarelui; b) se provoacă o mare pentru a da posibilitate plantelor de stituie garanţia ducerii la înde­ aleile şi rondurile de- flori etc. list, cum sînt p ăstrate şi expu­
î n v ă ţ ă t u r a m a r x i s t - l e n i n i s t ă ci p e c tiv e . U n o r a d i n t r e a c e ş t i a li pierdere de apă prin sporirea supra­ sfeclă răsărite să iasă mai uşor la plinire a sarcin ilo r ce le stau în Pe strada Crişan s-a construit se m ărfurile etc.
şi cum să aplice ace a stă în v ă ­ se trasează sarcini fără să se feţei de evaporare; c) se formează la suprafaţă. Praşila oarbă se face cu faţă. din m etal o balu strad ă, s-a a ş ­
ţă tu ră în v iaţă, să fie ajutaţi să mai intereseze cineva cum sînt poruml) rădăcini advenlive care consu­ mina cu săpăligi înguste sau cu pră- ternut pe strada Progresul ba­ D eputaţii care activează în
dobîndească experienţa practică duse aceste sarcini la îndepli­ mă hrana şi apa din so l; d) dă po­ şitoarea mecanică la adlncimea de U nul din cele m ai im portan­ last, s-a reparat exteriorul im o­ cadrul acestor comisii perm a­
necesară muncii de partid. nire, cum reuşeşte tînărul m em ­ sibilitatea să se dezvolte mai mult 3—4 cm. şi la o depărtare de 3 —4 te m ijloace de strîn g e re a le g ă ­ bilelor de pe străzile Şt. O. Io- nente, printre care se num ără
bru sau candidat să se descurce buruienile care consumă hrana nece­ cm. de o parte şi de alta de rîndurile turii dintre sfaturile populare şi sif, lla rie K endi etc. tov. Ileana Nagy, M aria Vin-
O experienţă preţioasă a ciş- cu ele. sară porumbului şi florii-soarelui. de sfeclă pentru a nu distruge plan­ m asele de cetăţen i, îi co n stitu ie ga, Valeria Benea, Gheorghe
tig a t în direcţia ace a sta com ite­ tele tinere. Buruienile rămase pe rin- comisiile perm anente. Prin co­ In vederea extinderii zonei Cioflica şi mulţi alţii, m uncesc
tul de partid al minei Aninoasa E d u carea can d id aţilo r şi ti­ 3; Lucrările de întreţinere la cartofi. duri se plivesf cu mina. misiile perm anente sfaturile verzi, pe strada G heorghe în a şa fel îricît să justifice în ­
care a in tro d u s în p ractica o r­ nerilor membri de partid este Cartofii cer lucrări de întreţinere chiar populare au posibilitatea să con­ G heorghiu-D ej s-au plantat 200 crederea ce le-a fost acordată
g an izaţiilo r de bază m etoda de una din problem ele deosebit de troleze felul în care se desfă­ de salcîm i, s-au am en ajat mai de alegători. Ei înţeleg că slu­
şoară m unca secţiilor sfaturilor, m ulte ronduri de flori şi este jirea cu credinţă a intereselor
în curs de a m en ajare parcul din poporului, m unca neobosită pen­
a trasa m em brilor de partid care im portante ale muncii interne de să controleze activitatea între­ curtea T eatrului de stat. P en tru tru buna gospodărire a oraşu­
dau recom andări, sarcina de a partid. Rîndurile partidului se p rin d erilo r şi in stitu ţiilo r ce le ca acţiunea de înfrum useţare a lui, este principala obligaţie a
oraşului să dea cele m ai bune fiecărui deputat.
se ocupa în toată perioada de com plectează m ereu cu noi m em ­ sînt subordonate. rezultate s-a iniţiat o întrecere
între diferitele circum scripţii ale
candidatură de creşterea nivelu­ bri dintre cei mai buni oam eni Comisiile perm anente studiind oraşului. Fiecare deputat se stră ­
duieşte ca circum scripţia sa să
lui politic, cu ltu ral şi profesio­ din producţie care prin p artici­ diferitele aspecte ale m uncii des­ se p r e z i n t e cît m a i b in e, cît ma.i
îngrijit.
n al al celor pe ca re îi r e c o m a n ­ p a re a lor a ctiv ă la m u n c a o b ş ­ făşurate într-un anum it domeniu
A cestea sînt doar cîteva din
dă. De asem enea, este bună m e­ tească, la îndeplinirea sarcinilor de activitate fac propuneri co­ realizările obţinute pe tărîm gos­
podăresc în oraşul P etro şan i cu
toda folosită în cad ru l acestei în producţie, la în făp tu irea poli­ m itetelor executive ale sfaturi­ ajutorul com isiei perm anente ai
cărei deputaţi au reuşit să m o­
organizaţii de a în arm a noii ticii partidului, dau dovadă că lor populare în scopul luării bilizeze cetăţenii la acţiunea de
înfrum useţare a oraşului.
m em bri şi c a n d id aţi cu experi­ m erită să facă p arte din a v a n ­ unor m ăsu ri care să ducă la Din păcate, nu toţi deputaţii
A ctivitate bună desfăşoară şi Sfatului popular al oraşului P e­
enţa m uncii de partid prin pro­ g a rd a clasei m uncitoare. In fe­ îm bunătăţirea muncii. Pentru com isia p erm an en tă să n ă ta te şi tro şan i sînt la înălţim ea sarci­
prevederi sociale (preşedinte tov. nilor. Aşa, de pildă, deputaţii din
m o v area lor în diferite m unci de lul acesta, rîn d u rile p artid u lu i ca aceste comisii să-şi poată du­ comisia perm anentă învăţăm înt-
I o s if J e r c ă u ) . D e p u t a ţ i i d in a *12* cultură-sport, nu s-au întrunit
ră sp u n d e re reco m an d în d u -i să cresc şi se în tăresc. Nu trebuie ce activitatea în bune condiţiuni, niciodată în acest an pentru a
stabili m ăcar de ce problem e să
fie aleşi alătu ri de com uniştii să se co n sid ere în să că prin a- este necesar ca în sprijinirea lor se ocupe, deşi această comisie
are un larg teren de activitate
cu experienţă în conducerile or­ ceaşta am făcut totul. să fie a tra s un la rg activ de Slabă activitate desfăşoară şi
comisia perm anentă agricolă
g anizaţiilor de m asă, în fruntea C apacitatea organizaţiilor de cetăţeni, cunoscători ai proble­

echipelor de m ineri etc. p a rtid , fo rţa şi p ricep erea lor de m elor ce revin diferitelor com i­

Vorbind despre aceste rezul­ a o rg a n iz a m aseie de o am eni ai sii. Arunca com isiilor p e rm a n e n ­
tate pozitive, despre experienţa te trebuie să se d e sfă şo a re pe
bună acum ulată de unele orga­ m u n c ii şi de a Ie m o b iliz a la în ­ baza unui plan de m uncă şi pe­
n izaţii de partid din reg iu n e în riodic, com isia perm anentă res­
c re ş te re a şi c ă lire a noii g e n e r a ­ făptuirea cu succes a operei de pectivă să se în tru n ească în şe ­
ţii de com unişti, nu putem trece dinţe spre a analiza felul cum
cu vederea peste faptul că în­ co n stru cţie so cialistă, depind în s-au îndeplinit cele prevăzute
tr-o serie de organizaţii preocu­ în planul de m uncă.
parea pentru educarea tinerilor foarte m are m ăsură de calitatea . Comitetul executiv al Sfatu
m em bri şi can d id aţi de partid Acolo unde com isiile perm a­ lui popular al o raşului Petro
m em brilor lor. W VW VW W V A A /V W V W V N nente duc o activitate bună se şani trebuie să sprijine în m ai
este încă scăzută. D eseori se Numai printr-o muncă perse­ obţin rezultate de seam ă. Iată m are m ăsură pe m em brii aces
l Utemistul Florea Nedelciu este brigadier ta secţia conser un exemplu. tor comisii astfel ca şi activita
întîm plă că se duce o m uncă cu v eren tă şi bine chibzuită de e d u ­ ] ue a fabricii I.A.R.T. din oraşul Deva. In această calitate s•e-oi' tea lor să fie pe m ăsu ra sar
care a tinerilor comunişti, orga­ U na din comisiile perm anente cinilor şi a posibilităţilor exis
nizaţiile noastre de partid "or ţ străduieşte să fie exemplu in faţa celorlalţi muncitori, dîn-
reuşi să ridice Ia un nivel m ai
în a lt rolul lor m o b iliz a to r şi o r­ >du-le acestora îndrumările necesare pentru îmbunătăţirea con- <
ganizator, să devină adevăraţi
> Urmă a calităţii produselor ' tente în circum scripţiile oraşului

l In foto: Utemistul Florea Nedelciu la locui de inuncă. Petroşani.

aceştia num ai în p re şjm a p u n e­ conducători ai m aselor 'v/V W W care desfăşoară o activitate ro d ­ P. UNGUR