Page 83 - 1959-05

Pag. 4 m u m m isv w a eism ü lUi X,

Nr, 13 7ß

Delegaţia de partid şi guvernamentală x iiilm Ă le sJtini • ju itu ru e ie sLL ri • xdürruatß ş t ir i -
a Uniunii Sovietice în frunte cu N.S. Hruşciov I h u m i. I - , - --- * - .............. * _____________________________ •

a sosit la Tirana

TIRANA (A gerpres). — TASS M ehmet Shehu, preşedintele Con­

a n u n ţ ă : R ăspunzînd invitaţiei siliului de M iniştri, H adji Leshi,

Comitetului Central al Partidu­ preşedintele Prezidiului Adunării

lui M uncii din A lb an ia şi g u v e r­ P o p u la re , m em bri ai B iroului

nului Republicii P o p u lare A lba­ Politic al C.C. al P artidului

nia, la 25 m ai a sosit la T ira­ M uncii din A lbania, m em bri ai

n a o deleg aţie de p a rtid şi g u ­ g u v e rn u lu i şi ai P rezid iu lu i A-

vernam entală a Uniunii Sovie­ d u n ării P o p u la re , p recu m şi de Propunerea P. S. U. G. adresată Ţoi En G hen, p reşed in tele Prezidiului 39 de ani de la înfiinţarea
tice în frunte cu N.S. H ruşciov, alţi conducători, şi m em bri ai organizaţiei P. S. D. G. din Berlinul
prim -secretar al C.C. al P.G .U .S. corpului diplomatic. Adunării Populare Suprem e Partidului Comunist
şi preşedintele C onsiliului de a R.P.D. C oreene, a sosit la Budapesta [din indonezia
Pe aeroport se afla de aseme-
DJAKARTA (A gerpres). —
Miniştri al U.R.S.S. * nea O tto Grotevvohl, m em bru al occidental 9

P e aeroport delegaţia sovieti­ Biroului Politic al C.C. al

că a fost întîm pinată de Enver P.S.U.G., prim ul m inistru al BERLIN (A gerpres). — Con­ de puncte corespunde propuneri­ B U D A P E S T A ( A g e r p r e s ) . —- R . P . U n g a r e , F e r e n c M i i n n i c h , T A S S a n u n ţ ă : S - a u î m p l i n i t 39
H odja, prim -secretar al C.C. al R.D.G. care îşi petrece concediul ducerea organizaţiei P.S.U .G . lor P .S.U .G . în legătură cu T ra ­
R ăsp u n zîn d invitaţiei lui Istv an preşedintele g u v ern u lu i rev o lu ­ de ani de la în fiin ţarea P a rtid u ­
P a rtid u lu i M uncii din A lbania, în A lbania. din M a re le B erlin s-a a d re s a t ta tu l de p ace cu G e rm a n ia şi
Dobi, preşedintele Prezidiului ţio n ar m uncitoresc ţă ră n e sc u n ­ lui C om unist din Indonezia. In
prezidiului şi tuturor delegaţi­
lor la congresul o rg an izaţiei din cu soluţionarea paşnică a pro­ R epublicii P o p u la re U n g a re , la g a r, S a n d o r R onai, p reşedintele aceşti ani P a rtid u l C o m u n ist din
Berlinul occidental al P.S.D.G., blemei germ ane. Această îm pre­
A.A. Gromîko a avut o întrevedere ju ra re trebuie să contribuie la 25 m ai au sosit la B udâpesta A dunării de S tat a R.P. U ngare, Indonezia a devenit o puternică

cu Couve de fiurvâSle care s-a deschis la 23 mai, cu într-o vizită de prietenie Ţoi En de şefi ai reprezentanţelor diplo­ a rm a tă de un milion şi ju m ătate
propunerea de a exam ina căile
şi acţiunile com une în lupta îm ­ stabilirea unei înţelegeri recipro­ Ghen, preşedintele Prezidiului A- m atice dintr-o serie de ţări, de de oam eni, forţă conducătoare a
potriva m ilitarism ului germ an. In ce în acele problem e în care
GENEVA (A gerpres).— TASS La convorbirea care a avut scrisoarea sem nată de P. W er- am bele partide ale clasei m unci­ dunării. P o p u la re S u p rem e a R e­ oam eni ai m uncii din B udapesta. poporului indonezian în lupta
ner, prim -secretar al organiza­ toare au păreri comune.
an u n ţă: La 25 m ai A.A. G rom îko, Joc cu acest prilej au lu a t p a rte ţiei P.S.U .G . din M arele Berlin, publicii P opulare D em ocrate Go In aceeaşi zi, Ţoi E n G hen, îm p o triv a im perialism u lu i, co lo ­
m inistrul Atacerilor Externe al se arată că adoptarea de către P.S.U.G., după cum se arată
U.R.S.S., a avut o întrevedere V A Zorjn a .A. S o ldatov, A.A. în scriso are, c o n f ir m ă 'to a te p ro ­ reene şi persoanele care îl în ­ preşedintele Prezidiului A dunării nialism ului, feudalism ului.
cu Couve de Murville, m inistrul punerile cu privire la n o rm a li­
Afacerilor Externe al Franţei. c. c- D r. , zarea situaţiei din Berlin, pre­ soţesc. P o p u lare S u p rem e a R .P.D . Go- Ziarul „H arian R akjat" subli­
La g ara de vest, oaspeţii co­ reene, a fă c u t o v izită lui Istv a n niază în articolul său de fond
’’
Dejean, E. Lucet şi J. Laloy. reeni au fost prim iţi de Istvan Dobi, preşedintele Prezidiului că după cum au dem onstrat re­

c o n g re su l o rg a n iz a ţie i din B e rli­ c u m şi p ro p u n e re a C onsiliului Dobi, preşedintele Prezidiului R.P. U ngare. centele alegeri în o rg an ele lo ca­
nul occidental al P .S .D .G a ho- m unicipal al M arelui Berlin a-
Schimbarea numelui Partidului -se : le ale puterii, partidul com unist
este în prezent cel m ai popular
Muncitoresc Progresist din Canada tărîrilor care şă ducă la în ceta­ dresată senatului din Berlinul Presa engleză îşi exprimă satisfacţia în legătură partid din ţară. Şi aceasta, de­
în Partid Comunist rea „războiului rece“, destinde­ occidental cu privire la îm b u n ă ­ cu semnarea acordului comercial clară ziarul, se datoreşte faptu­
rea încordării, ar corespunde in­ tăţirea relaţiilor economice. El
sovieto-englez lui c ă p a rtid u l c o m u n ist p riv e ş­
tereselor clasei m u n cito are şi
OTTAVA (A gerpres). — Zia­ litică şi socialism ul, se cuvine ca populaţiei din Berlin. exprim ă hotărîrea de a dezbate LONDRA (A gerpres). — Pre- cordul sovieto-englez în care se te interesele poporului ca pe pro­
rul canadian „Tribune" a publi­ partidul nostru să-şi reia num e­ îm preună cu partidul social -de­ sa engleză îşi exprim ă satisfac­ spune că U niunea Sovietică va priile sale interese.
cat rezoluţia adoptată de Com i­ le glorios şi corect din punct de Conducerea organizaţiei P.S. m ocrat toate celelalte probleme ţia în leg ătu ră cu sem narea a- livra utilaj industrial Angliei,
tetul N aţional al Partidului vedere ştiinţific de P artid Co­ U.G. din M arele Berlin arată că care slujesc destinderii încordă­ cordului comercial sovieto-en­ ziarul „Daily Telegraph" subli­ In prezent, continuă „H arian
M uncitoresc Progresist din C a­ munist. Aceasta corespunde pe planul P.S.D .G . în problem a rii şi în ţeleg erii reciproce. glez. niază într-un articol redacţio­ Rakjat", partidul întîm pină con­
nada în legătură cu schim barea deplin ţelului istoric al partidu­ germ ană, într-o serie întreagă nal că A nglia „are ce învăţa de gresul al V l-lea cu lozincile con­
Com entînd acest eveniment, tinuării luptei poporului pentru
num elui partidului în Partidul lui no stru — con stru irea socie­ 0 intervenţie a delegatului romîn ziarul „Financial Times", organ
C om unist. tăţii com uniste fără clase în C a­ 1 adunarea generală a Organizaţiei o I n d o n e z i e ' gu a d e v ă r a t l i b e r ă
nada.
In rezoluţie se spune printre Mondiale a Sănătăţii al cercu rilo r in d u stria le şi de a- la ru şi“ în acest d om eniu. şi dem ocrată.
a lte le : „In prezent, cîncl ideile R ezoluţia a r a tă în încheiere
socialismului au cuprins m inţile că propunerile în acest sens u r­ faceri, scrie într-un articol re­ :& s:
m ajo rită ţii o am enilor şi cînd c la ­ m e a z ă ă fi p r e z e n t a t e s p r e a fi d a c ţ i o n a l Gă „ a c o r d u l c o n s t i t u i e

sa m uncitoare din ţara noastră a n a liz a te şi d isc u ta te de o r g a n i­ GENEVA (A gerpres). — In învăţăm întul medical realizează doar un cadru care face posibi­ Declaraţia comună a partidelor comuniste
desfăşoară acţiuni m ultilaterale zaţiile de partid înaintea congre­ şedinţa' din 22 m ai a celei de-a o l e g ă t u r ă s t r î n s ă în tr e te o rie şi lă lărgirea com erţului" şi repre­ italian şi portughez
pe plan econom ic şi politic, in ­ sului al VlI-lea al partidului, XI! adunări generale a O rg a n i­ practică. In cursul şcolarizării, a zintă „un început bun".
clusiv discuţii largi privind pro­ care urm ează să aibă loc în lu ­ zaţiei M ondiale a Sănătăţii a spus vorbitorul, s-au introdus
blemele muncii, activitatea po­ na noiembrie a acestui an. fost discutată problem a în v ăţă­ stagiile clinice începînd din a- „Tim es" subliniază că acordul ROMA (Agerpres). — Ziarul „Uni- schimb de păreri în legătură cu pro­
comercial sovieto-englez asigură 1a“ a publicat declaraţia comună a blemele generale ale mişcării munci­
m ântului m ed ic a l şi a p reg ă tirii nul III de în v ă ţă m în t, ia r din condiţii „pentru lărgirea consi­ partidelor comuniste italian şi portu­ toreşti şi au discutat sub toate aspec­
derabilă a com erţului între cele ghez, semnată în timpul recentei vi­ tele problemele care se referă la co­
Ambasadorul Italiei în R. F. G. recunoaşte cadrelor medicale. Luînd cuvîn­ anul IV studenţii sînt legaţi de două ţă ri" şi că el „constituie zite în Italia a unei delegaţii a Parti­ laborarea dintre cele două partide fră­
că politica Italiei depinde în întregime tul în num ele delegaţiei rom îne, practica spitalicească şi prin s ta ­ un pas im p o rtan t în relaţiile in­ dului Comunist Portughez. ţeşti, precum şi unele probleme ale
dr. O ctavian Belea, preşedintele giile de e x te rn a t şi in te rn a t. Dr. ternaţionale".
Reprezentanţii celor două partide,

Crucii Roşii a R.P.R., a vorbit O ctavian Belea a subliniat ca un R e f e r i n d u - s e l a p u n c t u l d i n a- se spune in declaraţie, au avut un vieţii internaţionale.
despre învăţăm întu! m edical din fapt im portant principiul asig u ­
de S. U. A.

ROMA (Agerpres). — TASS sau război, nu mai depinde de Rom înia. El a arătat că în v ăţă­ rării pentru cadrele m edicale a Industria ţesă­
anunţă : Opinia publică italiană noi". mîntu! medical, avînd o orien­ unei pregătiri de bază în dom e­ turilor de mătase
a aflat cu indignare din relatări­ ta re p ro filactică şi c u ra tiv ă , a s i­ are o bogată tra­
le revistei am ericane „U nited C om en tîn d d e c la ra ţia lui G u a ­ gură pregătirea cadrelor m edica­ niu l m edicinii g e n e ra le şi al c u ­ diţie în R. P. D.
States New s and W orld Report" roni, ziarul „U n ita“ subliniază le c o re sp u n z ă to a re n ecesităţilo r noştinţelor practice, decurgînd Coreeană. Azi a-
despre cuvîntarea rostită de am ­ că aceasta dem onstrează „orbi­ populaţiei din R.P.R. ceastă industrie a
b asadorul Italiei în R.F.G., G u a ­ rea, m eschinăria şi lipsa de direct din necesitatea de a re­ fost refăcută, pu-
roni, care a recunoscut că poli­ perspective ce caracterizează po­ Dr. O ctavian Belea a expus zolva cu com petenţă problem e­ nîndu-se la baza
tica Italiei depinde în întregim e litica M inisterului Afacerilor Ex condiţiile de pregăţire a medici­ ei utilajul cel mai
de Statele Unite. Luînd cuvîntul terne al Italiei". lor în R .P .R . şi m o d u l în care. le de s ă n ă ta te publică. S p eciali­ modern. Ţesăîo-
la U niversitatea1 din Frankfurt, z a r e a c a d r e l o r m e d i c a l e , ră a i ă - riile de mătase din
Guaroni a declarat printre alte­ Vii critici la adresa guvernului Kişi tat vorbitorul în continuare, se R. P. D. Coreeană
le : „ N -av em decît să ne le g ă n a m face prin secundariat, form ă de sînt înzestrate a-
în iluzia că fiecare din ţările TO K IO (A gerpres). — După militar pentru lansarea de a r­ p re g ă tire ce d u re a z ă 3 ani şi dă cuni cu cele mai
dreptul medicilor să devină spe­ productive maşini.
cialişti. Na de mult a in­
trat parţial în
n o a stre duce o politică extern ă cum a n u n ţă a g e n ţia K iodo, luînd m a m e n t în ţă rile Asiei de sud- funcţiune Fabrica
ds mătase din Phe­
independentă, d ar în prezent ho- cuvîntul la 24 m ai la Fukuoka, est. MOARTEA nian, construită cu
tărîrile nu mai depind de noi. Sudzuki, preşedintele partidului S u b lin iin d că g u v e rn u l a şi a- ajutorul Uniunii
Noi, statele europene am fosl socialist din Japonia, a decla­ LUT J. F. DULLES Sovietice.
probat proiectul celui de-al doi­
IN FOTO: Sec­
cîndva m ari puteri, d ar în p re­ rat că g u v ern u l Kişi, paralel cu lea plan de ap ărare, potrivit c ă ­ NEW YORK (Agerpres). ţia de vopsit a
Combinatului tex­
z en t sîn te m n u m a i sateliţi şi n i­ p la n u rile de re v iz u ire a „ tra ta tu -, ruia ch eltu ielile m ilita re a le Ja- i A g en ţiiţe de in fo rm a ţii a m e ric a - til din Phenian.

m ic m ai m u lt". S u b lin iin d că lui de secu ritate", duce în p re ­ poniei cresc de 2,4 ori, p reşed in ­ ne a n u n ţă c ă la 24 m ai a în cetat

„ e s te i n d e p e n d e n t ă n u m a i a c e a z e n t t r a t a t i v e cu g u v e r n u l S .U .A . te le p a r t i d u l u i s o c ia lis t a d e c l a ­ d in v ia ţă , în v î r s t â d e 71 an i,

ţa ră care poate să prom oveze o în vederea reînarm ării Japoniei rat : P oporul japonez nu poate tohn Foster D ulles, fost secre­

politică ex tern ă proprie, de sine precum şi în v ederea aducerii p erm ite g u v e rn u lu i Kişi să re­ tar de s ta t al S.U .A . D u lles a

s tă tă to a re , să rezo lv e p ro b lem a arm ei n u c le a re în ţa r ă . S u d zu k i zolve d u p ă b u n u l lui p lac p ro ­ fost b o ln a v de c a n cer. In u lti­

păcii şi a răzb o iu lu i", G uaroni a c o n d a m n a t g u v ern u l, care în ­ blem ele p rin cip ale ale politicii de m ele zile b o ala s-a com plicat

a recunoscut făţiş că „în pre­ cearcă cu ajutorul S.U.A. să stat avînd im portanţă pentru datorită unei congestii pulm ona­
zent rezolvarea problemei pace transform e Japonia într-un pod soarta naţiunii“. re.

JOI 28 MAI 1959

Cu greu s-ar putea descrie Cum am obţinut înaltul litiu jeze procesul de producţie şi să Spectacole cinematografice
însufleţirea care a domnit in controleze desfăşurarea lui cu
secţia noastră cinci muncitorii de secţie a muncii comuniste ajutorul unor aparate de măsu­ DEVA: Marinarul îndrăgostit; PE­ ILIA: Un nou număr de atracţiei
şi funcţionarii au început între­ rat. complicate. De aceea nu es­ TROŞANI: Cai greşite: Lumini verzi; LONEA: Infrîngerea; T E I0 Ş : Alo?..:
cerea pentru obţinerea titlului naliztor. Anul trecut, de pildă, de N. GUDOVICEV, torul funcţionează fără întreru­ te intimplâtor faptul că la noi ALBA IIJLIA: Pasărea furtunii; In- Aţi greşit numărul!; ZLATNA: Fami­
de colectiv al muncii comu­ de pe urma aplicării propuneri­ majoritatea locurilor de pro­ frîngerea; SEBEŞ; Bun venit d-le lia U lianov: PAROŞENI: Cei trei
niste. Fiecare ştia că trebuie să lor de raţionalizare s-au reali­ şef de secţie ta fabrica „lava,, pere şapte luni şi jumătate. Marshall; ORĂŞT1E : Inima de o ţe l: din pădure ; APOLDU DE SUS : Lup­
realizeze o înaltă productivita­ zat economii în valoare de din oraşul Dzerjinsk Un alt exemplu: Din cauză ducţie sînt ocupate de ingineri HAŢEG: Alo?... Aţi greşii numărul! tătorul şi clovnul: BARU MARE:
te a muncii, că trebuie să-şi şi tehnicieni. Astfel, manipu- BRAD : Omul meu drag ; SIMB­ Comunistul; CALAN: Copilărie îri
*¦îmbogăţească cunoştinţele, că 10.000 de ruble pe cap de mun­ vit calculelor, de 28 de zile. că unul din electrolizoare nu lantul de aparate — şef Boris RIA : S-a întîmplat la Pcnkov: Donbas.
trebuie să fie un exemplu în După scurgerea acestui termen funcţiona. bine, se produceau Cerveakov are diploma de in­
toate domeniile de activitate. citor. catalizatorul trebuia înlocuit şi pierderi dintr-o materie primă giner. Dar el şi-a dat seama că m \ \ !D> w #
Principalul obiectiv al între­ procesul de producţie se oprea. dificitară. Manipulation de apa­ nu poate deveni un hun specia­
Ne-am luat angajamente Ne-am dat seama că a pre­ rate Ida Maksimova, A. Obroci- list dacă nu-şi însuşeşte şi pro­ PROGRAMUL 1: 6,15 Muzică uşoa­ uşoară; 16,15 Muzică populară din
mari. Am hotărît ca încă în cerii este realizarea unor indici lungi durata de funcţionare a nova şi Nina Kosnova, ajutate fesia de manipulant de aparate. ră: 7,30 Cinlece şi jocuri populare R .P. Chineză; 17,15 Izvoarele fer­
1962 să atingem nivelul de pro­ înalţi în producţie. Principala de lăcătuşul Mihail Dubrovski, El nu este o excepţie. 62 la romîneşti.; 8,50 Melodii populare ro- mecate: Emisiune de folclor; 17,35
ducţie prevăzut pentru, sfîrşitul Omul soviefic au perfecţionat aparatul şi în sută din lucrătorii secţiei au m îneşli; 10,38 Muzică de estradă : Cîntece populare romîneşti de dra­
septenalului, iar de pe urma re­ deviză a colectivului nostru es­ studii superioare sau medii. 11,03' Muzică populară rom înească; goste; 18,35 Interpreţi sovietici de
ducerii preţului de cost al pro­ te : „Să realizăm o înaltă pro­ în septenal felul acesta pierderile de mate­ 11,30 Muzică din opere; 12,00 „Pe muzică uşoară; 19,30 Formaţii artis­
ducţiei să realizăm o economie ductivitate a muncii, să mun­ rie primă au încetat iar pro­ Dorinţa de a învăţa mereu, unda clapelor" — program de mu­ tice de amatori în studiourile noa­
de 1 7 milioane ruble. Fiecare cim organizat, să realizăm eco­ catalizatorului numai cu o sin­ ducţia a crescut. de a-şi perfecţiona cunoştinţele zică uşoară; 13,05 Prin sălile de con­ stre ; 20,00 Arii şi duete celebre ; 20,30
şi-a luat. angajamentul să în­ nomii, să introducem cu perse­ gură zi înseamnă să economi­ este foarte mare. Mulţi manipu- cert ale Capitalei; 14,00 Concertul Emisiune literară; 21,15 Muzică uşoa­
veţe, să respecte riguros norme­ verenţă tehnica şi tehnologia sim statului 1.000 de ruble. Ra- Ar mai putea fi menţionate lanţi de aparate şi lăcătuşi, ab­ „Murmurul primăverii“ ; 15,40 Muzică ră romînească: 21,45 Părinţi şi copii;
le moralei sovietice. ţionatizatorii secţiei şi-au pro­ solvenţi de şcoli medii, s-au în­ din operele lui Rimski-Korsakov; 16,45 22,00 Muzică de cameră; 23,15 Mu­
nouă, să introducem la noi tot pus să rezolve această proble­ numeroase exemple care ilus­ Cîntece sportive; 17,30 „Tinereţea ni-e zică corală clasică; 23,30 Melodii
Au trecut una după alta zile ce este nou, înaintat". Pentru mă şi ei au reuşit să prelun­ trează cum datorită atitudinii scris la institute serate sau fără populare romîneşti. •
de muncă încordată şi iată că la a justifica înaltul titlu obţinut, gească durata de funcţionare a creatoare faţă de muncă, colecti­ frecvenţă, alţii studiază în ca­ dragă“ — emisiune pentru tineret;
recomandarea organizaţiilor în­ catalizatorului la început pină vul secţiei a reuşit să sporească drul cercurilor de ridicare a ca­ BULETINE DE ŞTIRI: 5.00; 6,00;
treprinderii noastre consiliul colectivul secţiei luptă cu şi la 54 de zile, apoi pînă la trei productivitatea muncii şi să lificării profesionale. Mulţi la­ 18,00 Valsuri de , operete; 19,45 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
sindical, comitetul regional de mai multă dîrzenie pentru spo­ luni, iar in cele din urmă pînă realizeze' importante economii. boranţi îşi însuşesc profesia de 20,00; 22,00; 23,52 (programul 1).
comsomol şi Consiliul Econo­ rirea producţiei, pentru scoate­ la şase tuni. manipulan.fi de aparate, iar a- Transmisie din sala Ateneului; 22,30 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (pro­
miei Naţionale ne-au decernat rea la iveală şi folosirea re­ Fiecare muricitor, fiecare spe­ ceşti.a — profesia de laboranţi gramul II).
titlul de secţie de muncă co­ Fruntaşii în muncă nu s-au cialist. s-a angajat să-şi însu­ şi mecanici. Muzică populară romînească; 23,00
munistă. zervelor. mulţumit însă cu această reali­ şească teoria marxist-leninistâ,
Anul acesta, deşi planul de zare. Recent ei au aplicat o no­ să-şi ridice necontenit nivelul O altă deviză a colectivului Concertul „Noapte bună“.
Viaţa însăşi a pregătit colec­ uă inovaţie — au început să de calificare, nivelul de cultură nostru, este: să fie respectate PROGRAMUL I I : 15,00 „De toate,
tivul nostru în vederea acestei producţie a alcoolilor graşi a spele şi să cureţe catalizatorul generată. Astăzi, absolut toţi normele moralei comuniste. Fie­
etape superioare a întrecerii. fost mult mărit faţă de anul de răşină folosind o soluţie muncitorii şi specialiştii secţiei, care caută să constituie un e- pentru toţi“ ) 15,30 Solişti de muzică
Noi am acordat întotdeauna o trecut, noi îl depăşim. Astfel slabă de leşie. Astăzi, cataliza- studiază în cadrul cercurilor de xemplu în viaţa, de toate zilele.
mare atenţie tehnicii şi tehno­ in ianuarie am îndeplinit sarci­ politică curentă. Se întăresc sentimentele de prie­ Timpul probabil în regiunea noastră
logiei noi, am căutat neconte­ nile de plan cu 110 la sută, în tenie şi spiritul colectiv, de
nit să perfecţionăm producţia. februarie — cu 112 la sută, în Prin natura producţiei noa­ intr-ajutorare şi sprijin reciproc. Vremea uşor nestabilă, cu u rcă ziua în tre plus 20 la plus
martie — cu 115,8 la sută.. A- stre munca muncitorului se a- Fiecăruia îi este scumpă onoa­ cerul v ariab il ziua şi m ai m ult 24 grade, iar noaptea minimele
Căutările creatoare ale inova­ titudinea creatoare faţă de mun­ propie de munca de inginer şi rea colectivului din cars face tioros în tim pul nopţii. V înt vor fi c u p rin se în tre plus 8 la
torilor au intrat temeinic în că — iată explicaţia succeselor tehnician. Manipulanţitor de a- parte, iar colectivul se îngrijeş­ slab pînă la potrivit din sec- p lu s 10 g r a d e ,
viata de producţie a colectivu­ parale (principala profesie In te de fiecare membru al tui. torul vest şi sud-vest. Tem pe-
lui. Din doi muncitori din sec­ noastre. Unul pentru toţi şi toţi pentru ratu ra în uşoară creştere va P en tru urm ătoarele trei zile
ţia noastră — unul este, ralio- Durata de funcţionare a ca­ secţie) li se cer midie cunoş­ unul 1 vremea continuă a se încălzi.
tinţe, ei trebuie să ştie să diri­
talizatorului pe care îl folosim
în producţia noastră, era, potri-

Redacţia şi administraţia ziarului ştr. 6 Madie nr, 9. Telefon: 188) 189J 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. —. Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „l Mai“ — Deva.