Page 84 - 1959-05

. 1:* ¦'* PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
Anul XI Nr. 1377
i«*
%dsmmseminSmerm
Anaajámentele prind viată
Cînd au pornit întrecerea pen­
tru a da patriei cît mai m ult
metal, siderurgiştii hunedoreni
s-au a n g a ja t să producă în afara
sarcinilor de plan o producţie
în v a lo a re de peste 144.300.000
lei.
întrecerea însufleţită care se
duce între colectivele de m uncă
ale com binatului, a făcut ca de
la începutul anului, siderurgiştii
hunedoreni să producă mai mult
R ealizări ale fu rn a liş tilo r
in ultim ele cinci zile, colecti­
vul de m uncă al secţiei a U-a
furnale din Com binatul siderur­
gic H un ed o ara a produs în plus
de sarcinile de plan aproape 600
tone fontă.
Sondorii de la Vulcan
şi-au îndeplinit
planul lunar
M ina Vulcan s-a dezvoltat
m u l t în cei 10 a n i d e la r e d e s ­
chidere. P rin m unca lor minerii
de aici au d at ţării m ilioane to
ne de cărbune. Rezervele exis
tente sînt însă cu m ult m ai m ări
Sondorii care lucrează pe şan
tierele de la V ulcan se străd u
iese să le p u n ă în v a lo a re cît
mai curînd.
Actuala etapă a întrecerii so­
cialiste, la c a re p a rtic ip ă toţi
sondorii, se desfăşoară sub sem ­
nul creşterii vitezei com erciale
de foraj — baza m aterială pen­
tru îndeplinirea sarcinilor de
plan, pentru ieftinirea preţului
de cost al m etrului forat.
Avînd asigurate condiţii opti­
me de m uncă şi asistenţa tehnica
n ecesară, sondorii V ulcan u lu i şi-
au în d eplinit sarcinile ce le re­
veneau pe luna curentă cu 4 zi­
le în a in te de term en.
R ezultatele cele mai frum oase
le-au obţinut sondorii din bri­
găzile conduse de loan Diaco-
nescu, loan Cevala, Dumitru
S t a t e , c a r e ş i - a u d e p ă ş i t s a r c i ­ nificat dc 7.470.000 Iei. Această impor­ de ardere ifi furnale prin ridicarea planificat. La oţelăria Martin nr. 1
nile lunare de plan cu 40— 88
metri liniari.
in cinstea Zilei
internaţionale a copilului nare. In urma experienţelor făcute de
Excursii
Dintre acţiunile iniţiate recent
de către comitetul orăşenesc de
femei Petroşani, in vederea sărbă­
toririi Zilei internaţionale . a copi­
lului, cea mai plăcută pentru fiii
salariaţilor Combinatului carboni­
fer din Valea Jiului a fost fără
îndoială excursia făcută cu maşi­
nile la Haţeg şi la Sarmizegelusa.
In această frumoasă excursie au
priicipat peste 100 de copii.
Comitetul orăşenesc de femei a
holărit ca in cursul acestei săptă-
mini să organizeze noi excursii
cu copiii şi elevii de la şcolile din
Petroşani. Cu această ocazie se vor
organiza şi vizite la cîteva gospo­
dării agricole colective din re­
giune.
Săptămîna teatrului,
a filmului şi a cârtii
In prezent, la Petroşani se des­
făşoară săptămîna teatrului de pă­
puşi, a filmului şi a cărţii. Cu
sprijinul comitetului orăşenesc de
femei din Petroşani se vor orga­
niza in această săplămină vizio­
nări de filme pentru copii, spec-
. iacale la teatrul de păpuşi etc.
Deocamdată au înăielale grupurile
de copii din grădiniţe şi căminele
de. zi. Urmează apoi. grupurile de
copii din şcoli. Pentru ei se vor
organiza şi prezentări de filme,
conferinţe despre alegerea profe­
siunii, audiţii colective la radio şi
vizite in întreprinderi.
E m isiu n i la sfa tiile
de radioficare
Im staţiile de radioficare din to-
,calităţile Văii Jituui se va orga-
/w \- ¦
Joi 28 mai 1959
de 73.500 tone de produse side­
rurgice peste sarcinile de plan.
V aloarea producţiei dată peste
sarcinile de plan de hunedoreni,
se ridică la mai m ult de
51.390.000 lei.
Contribuţia cea mai m are au
adus-o topitorii oţelari care au
elaborat peste sarcinile de plan
a p ro a p e 20.000 to n e oţel şi la-
m inatorii, cu o depăşire a sarci­
n ilo r d e p l a n de c irc a tţj.0.00 to n e.
Prin folosirea întregii capaci­
tăţi de producţie a agregatelor
m oderne din această secţie, Jur­
naliştii au produs de la începu­
tul Junii m ai şi pînă ia d a ta de
26 m ai m ult de 2.500 tone fon­
tă peste plan. Aceasta înseam nă
că de Ia în cep u tu l an u lu i îu rn a-
liştli hunedoreni au p ro d u s în
contul an g ajam en tu lu i 6.S32 to­
ne fontă.
Siderurgiştii
reduc, preţul de cost al metalului
La începutul anului, cînd au pornii
întrecerea cu nietalurglştil de Ia Re­
şiţa, siderurgiştii Combinatului siderur­
gic din Hunedoara şi-au propus prin­
tre alte obiective şl reducerea preţului
de cost al metalului. Analizîod posi­
bilităţile existente, ei s-au angajat să
realizeze anul acesta prin reducerea
preţului de cosi o economie de
12.000.000 lei.
Succesele obţinute pînă acum arată
că angajamentul siderurgiştilor privind
reducerea preţului de cost va fi cu mult
depăşit. în primele patru luni din a-
cest an s-a realizat pe întreg combina­
tul o economie la preţul de cost pla­
tantă realizare a fost posibilă ca ur­
mare a aplicării unor măsuri iehnlco-
niza zilele acestea un ciclu de emi­
siuni locale pentru copii. In ca­
drul acestor emisiuni se vor trans­
mite rezultatele la învăţătură obţi­
nute de copiii din şcoli, conferinţe
despre importanţa legăturii dintre
şcoală şi familie, basme, muzică
pentru copii etc. Programele aces­
tor emisiuni, sini întocmite dc co­
mitetul raional de femei in colabo­
rare cu S.R.S.C. De asemenea, se
vor organiza emisiuni despre viaţa
pionierilor din Uniunea Sovietică
şi din ţările de democraţie popu­
lară.
Concurs sportiv
Recent s-a desfăşurat în oraşul
Deva in cinstea Zilei internaţionale .
a copilului un concurs sportiv la
care au participat 76 de copii din
întreaga regiune. Participanţii s-au
întrecut la probele dc alergări, să­
răciră înălţime, aruncarea greutăţii
etc. Cele mai bune rezultate au
fost obţinute de copiii Mihaela
Curcnbetă, Eva Kailer, Magdalena
Nemeş, Nicoleta Nicolae, Adam
Roman, Constantin Persu, Zoltan
Sinzan, Gheorghe Girzob şi alţii.
O comportare frumoasă a avut-o
şi Vizi Ana, . care la proba de. 300
m. plat s-a clasat pe locul II. La
proba de înălţime fete MagdoJena
N em eş. o obţinut un rezultai fru­
mos irecind cu uşurinţă ştacheta
ridicată la 1,40 m. fiind ctt 25 cm.
diferenţă faţă de participanta cla­
sată pe locul 11. La băieţi, Dorn
Cerbii, în virstă de numai 13 ani,
a reuşit să treacă ştacheta la
1,30 m.
i v \ 'V .- ,S \
Pregătirea examenelor
igiffharm de m aturitate —
• C alendarul lucrărilor a- în centrul atenfiei
gricole pe luna iunie
( p a g . 11- a )
• Ne scriu membri de par­ Ne mai desparte puţin timp R .P .R . cît şi b ifu rc a re a claselos
pînă cînd absolvenţii şcolilor încă dintr-a X -a în două secţii —
tid (pag- Ill-a) m e d i i d e 11 a n i d e la c u r s u r i l e re a lă şi u m a n is tic ă — d a u p o ­
de zi, serale şi iă r ă frecvenţă sibilitate elevilor, prin profila­
• C onferinţa de la G eneva cît şi ai şcolilor p e d a g o g ic e se rea p re o c u p ă rilo r de stu d iu şi
vor prezenta în faţa comisiilor v a lo rific a re a a p titu d in ilo r ce le
a m iniştrilor Afacerilor Ex­ pentru examenele de m aturitate posedă, să se pregătească din
4 pagini 20 bani terne (pag- IV-a)
sau de stat. tim p şi p e n tru e x a m e n e le de a d ­
In sesiu n ile din acest an, ce m itere în în v ă ţă m în tu l superior
sau pentru viaţă.
v o r începe Ia 1 iulie şi 1 sep tem ­
brie, se pot p re z e n ta şi restan - In acest an şcolar la m a jo ri­
ţierii din anii trecuţi, absolvenţi tatea şcolilor medii din regiunea
ai şcolilor medii de cultură ge­ noastră s-au luat din timp m ă­
n e ra lă de la c u rsu rile de zi, se­ suri în vederea unei tem einice
ra le şi fă ră fre c v e n ţă sa u ai pregătiri a elevilor din clasa
fostelor licee teoretice indilerent Xl-a pentru examenele de m atu­
de anul absolvirii ultimei clase ritate. Astfel, la şcolile m edii
a învăţăm întului mediu. Restan- din H unedoara, P etroşani, O răş-
ţierii care au repetat ultim a clasă tic, Sebeş, D eva şi altele, s-au
au d rep tu l să se m ai prezinte de organizat încă pe parcursul anu­
trei ori, iar cei c are s-au prezen­ lui şcolar consultaţii cu elevii la
tat de două ori şi nu s-au mai obiectele ce se cer la m aturitate
înscris în clasa X l-a m ai au după un p ro g ram stabilit în a-
dreptul o singură dată. Candida­ cest scop conform indicaţiilor
ţii re s ta n ţie r i re s p in ş i de d ouă date de M inisterul în v ă ţă m in te
ori ia exam enele de stat din lui şi C u ltu rii şi secţiile de în ­
şcolile pedagogice, pentru a treia v ă ţă m în t şi cu ltu ră.
Pe şantierul laminarului de 650 nvn. de la Hu- J p r e z e n ta re Ia a c e s t e x a m e n au P rofesorii de m a te m a tic ă şi fi­
nrdoara lucrările ti şederea dării in. !olosinţă a nevoie de aprobarea secţiei de zică C o rio lan T e m p ia n u şi A na-
marelui agregai ce desfăşoară inir-un ritm sus­ în v ă ţă m în t şi c u ltu ră a siatului toiie Ciolan de la Şcoala m edie
ţinut. Printre constructori se numără şi cei din popular regional. O. M. H unedoara, loan Goja di­
brigada condusă de Onorul Enache Răileanu, care rectorul Şcolii medii din Lupeni,
s-a angajat să termine înainte de termen lucră­ E x a m in a re a c a n d id a ţilo r la G h eorghe A. Chiţei, directorul
rile la cdja degrosisoare. ex am en ele de m a tu rita te şi de Şcolii pedagogice din Deva, P a-
stat se va face din toată m ate­ vel Cociorvă de la Şcoala m e­
IN FOTO: Caja degrosisoare şi echipa de in­ ria studiată în clasele a V lll-a die Aurel Vlaicu din O ră ş tie ;
stalatori a iui Enache Răileanu. — X l-a la cele 6 obiecte de cei de lim ba ro m în ă ca D um itru
învăţăm înt care au fost anunţate
din tim p. A bsolvenţii din învă- S u san de la Şcoala m edie „De-
ţă m în tu l seral, cît şl restan ţierii ceb al“ D eva şi V aleriu G ros de
hunedoren La T eiu ş s-a d e s c h is din anii trecu ţi, indiferent de la la Ş co ala m edie din Sebeş, Or*
un nou m a g azin ce form ă de învăţăm înt provin, tan sa Dimitrovlci profesoară de
v o r fi e x a m in a ţi d u p ă p r o g r a ­ ştiinţele naturii la aceeaşi scoa­
Pentru aprovizionarea în bu- 1 m e le şcolii d e 10 an i, identice lă, O livia G aţavela profesoară
în conţinut cu program ele şcolii de istorie la Şcoala m edie din
C ne condiţii a oamenilor muncii ^ s e r a l e d e 11 a n i. S im e ria şi alţii, m u lţi d in tre ei
organlzatorice importante, care au dus ţemenea la furnalel» noi cu 30,05 lei ^ şi a populaţiei din localitate şi ^ Ţinînd seam a de num ărul mare membri şi candidaţi de partid,
la descoperirea şi valorificarea de noi pe tona de fontă, iar la oţelăria Sie­ de candidaţi, anul acesta exam e­ au p reg ătit şi efectuat bine re­
rezerve Interne. mens Martin nouă cu 19,28 lei pe tona f împrejurimi cu ' zarzavaturi şi a nele de m aturitate se vor o rg a­ c a p itu la re a m ateriei din an u l in
da oţel. Şi lucrătorii fabricii de aglo­ niza pe lîngă m ajoritatea şcolU curs la sfîrşitul fiecărui trim estru
In secţia furnale noi, secţie fruntaşă merare a minereurilor au realizat tn L fructe proaspete, de curînd a fost 3 lor m edii din regiunea noastră, şi au în tocm it p la n u ri tem atice
pe combinat în acţiunea de reducere a primele două decade ale lunii mai o
preţului de cost, s-a îmbunătăţit reţeta economie la preţul de cost pe tona de ( deschis 1a Teiuş un nou maga-
de dozare a încărcăturii furnalelor, re- minereu aglomerat de 9,71 lei.
t zin. Acest local este utilat cu }
In 4 luni economii în Economiile realizate pe combinat ar
valoare de peste putea fi mult mai mari dacă colecti­ mobilier nou şi bine aprovizio- j
7 milioane lei vele tuturor secţiilor ar folosi experi­
enţa furnaliştilor şi oţelarilor. La jr nat cu cele necesare populaţiei. 3 în s c rie rile c a n d id a ţilo r se far;
pînă la d ata de 20 iunie a.c. Fi­
Numai în primele 6 zile de ^ ILIE AVRAM
xarea la alegere a unor obiecte inspector metodist la secţia de
[ la deschiderea sa, noul maga- ^ pentru m aturitate cum sînt chi­ 5 Învăţămînt şi cultură a sfatului
mia, ştiinţele naturii (Bazele
f_ zin a înregistrat peste 400 de -j d arv in îsm u lu i) şi geografia popular regional
(. cumpărători. GH. BOITOR "j (Continuare tn pag. S-a)
L -J
f corespondent 3
i—‘i—IuJ uJ wZui
secţia l-a furnale însă, unde nu există
dueîndu-se consumul de minereu de acelaşi spirit gospodăresc ca la secţia Toată atenţia întreţinerii culturilor!
mangan, cocs şi alte materiale. In a- ll-a, preţul de cost al fontei fabricate
eelaşi timp a fost mărită intensitatea în acest an este mai mare decb cel
temperai urii aerului cald Insuflat, procentul de rebut influenţează de Prăşiiul tr-o sin g u ră zi, p'articipînd cu lucrările de întreţinere a cultu­
La noua oţelărie Siemens Martin s-a asemenea negativ preţul de cost al o- porum bului toţii la m uncă, ei au prăşit rilor.
ţelului. este în toi peste 20 ha. din cele 70 ha. se­
introdus • turnarea oţelului calmat în m ănate cu porumb. Dc ce întîrzie
Conducerile administrative ale secţi­ La G.A.G. „G riviţa roşie“ din praşila I-a?
lingotiere direct conice, răcite cu apă, ilor furnale vechi, şi oţelăria Siemens satul Spini lucrările de întreţi­ P rin tre cei m ai harnici, la
în urma cărui fapt se elimină o marc Martin nr. 1 ar trebui să manifeste o nere a culturilor se desfăşoară prăşitul culturilor, sînt colecti­ Pe tarlalele gospodăriei co­
parte din pierderile de oţel Ia tur­ mai mare preocupare pentru a contri­ intens. Colectiviştii de aici au viştii loan Popa, loan Igna, lective „U n irea“ din Alba Iulia,
bui la realizarea sarcinilor puse de plivit la tim p culturile de grîu, Viorel Sîrb'u, m em bri de partid, culturile sem ănate în prim ăvară
Conferinţa regională de partid, de a se ovăz şi borceag pe o suprafaţă T raian Gristea candidat de p ar­ au răsărit la timp, perm iţînd
oţelari, s-a redus consumul de fontă obţine o producţie de tnelai mai mare de 114 ha. D e a se m e n e a a fost tid, M ihai D ugaci, S am oilă Pin- colectiviştilor să le aplice lu­
lichidă pe tona de oţel, înlocuindu-se şi la un preţ de cost mai redus. In aplicată praşila l-a la 6 ha. cu tea şi colectivistele Petiţia Şina, crările de întreţinere. Astfel, aii
acest sens colectivele secţiilor frunta­ sfeclă de zah ăr, 3,5 ha. floarea- M aria Şandru, Ana Amza, Ma- fost prăşite pentru prim a dată
cu fier' vechi şi fontă declasată, care şe din combinat, au dovedit că acest soarelui şi 5 ha. cartofi. Recent, ria M ertu şi Ana Grecii. Se e- sfecla de z a h ă r de pe 5,22 ha.,
sînt mai ieftine. lucru poate fi realizat. Trebuie însă colectiviştii din Spini au term i­ videnţiază şi echipele conduse sfecla furajeră de pe 1 ha., v ar­
mai mult spirit gospodăresc, mai mul­ nat şi praşila Il-a la sfecla dc de către colectiviştii loan R o­ za de v a r ă şi c e a p a d e pe 1,5
Măsurile aplicate de siderurgişti au tă grijă în folosirea materiilor prime, m an şi loan S. Ripoşan. ha. Echipele colectiviştilor
creat premisele obţinerii unor succese mai multă preocupare în ce priveşte
din ce în ce mai importante. Astfel,
în luna aprilie, s-a realizat o ecoTio-
mie la preţul de cost pe combinat de
3.270.000 lei, faţă de 4.200.000 cît s-a
realizat în trimestrul I. Intre 1 şi 20 reducerea consumurilor specifice, îmbu­ z a h ă r şi f l o a r e a - s o a r e l u i şi a u Praşila lî-a Gheorghe M itrofan, candidat de
Ia cartofi a fost partid, Nicolae M ureş şi N ico­
mai preţul de cost a fost redus de a- nătăţirea calităţii produselor. început prăşitul porum bului. In- lae B orza, au m uncit intens la
term inată prăşitul acestor culturi.
Activitate intensă
Şi colectivitşii din tînăra gos­ Gu toate aceste realizări în
gospodărie mai dăinuie unele
La şcoala de artă populară din Pe­ podărie colectivă „Drum ul bel­ neajunsuri în ceea ce pri­
troşani învaţă ' 350 de elevi printre ..ca şugului“ — Rîpaş, acordă o deo­ veşte antrenarea tuturor colec­
re muncitori, funcţionari, Icbnicicni şi sebită atenţie lucrărilor de în­ tiviştilor la lucrările de în tre ­
elevi din toate centrele muncitoreşti treţinere a culturilor. Griul şi ţinere a culturilor. De aceea,
ale Văii Jiului.. La secţiile dc actorie ovăzul, cultivate pe o suprafaţă floarea-soarelui, cultivată pe 6,54
şi regie, muzică, pictură grafică şi
artă aplicată fiecare elev sc străduieşte de 70 ha., au fost plivite aici de ha. nu a fost încă prăşită m a­
să-şi însuşească cele predate de căire două ori. Culturilor de sfeclă
profesori. Demn de remarcat este fap­ de zahăr, floarea-soarelui şi car­ nual decît mecanic. De asem e­
tul că din numărul total al elevilor tofi de pe o su p rafaţă de 7,5 ha.' nea, pînă ieri, 27 m ai, n-a înce­
85 la sută îl formează oameni ai mun­ li s-a ap lic a t din v rem e p raşila put încă prima praşila a po­
cii dornici să urmeze şcoala de ?rtă l-a. La floarea-soarelui s-a ter­ rum bului sem ăn at pe 66 ha., cu
populară. Printre aceştia se numără e- m inat şi praşila Il-a. In ziua de toate ca porumbul a răsărit
lectricianul Petru Salaja elev în anul 26 mai, colectiviştii din R îpaş au
II la secţia muzică, muncitorul loan început să aplice a doua pra- frum os, mai ales cel hibrid, de
Slrăuţ din anul II secţia actorie .şi re­ şilă pe suprafaţa de 3,5 ha. cul­ soiul KA-4, în să m în ţa t pe 23
gie, muncitor la U.R.U.M.P. şi alţii. tiv ată cu cartofi. P articip în d la
ha.
in vederea producţiilor de stîrşit de lucru în num ăr m are, harnicii Comitetul orăşenesc de partid
an elevii şcolii de artă populară din colectivişti au term inat a Il-a
Petroşani pregătesc un bogat prog-om praşila la cartofi în num ai cîte­ Alba Iulia va trebui să ia
. artistic. De pildă elevii anului 1 acto­ va ore. Un im portant aport l-au to a te m ă su rile n e c e sa re în
rie, sub conducerea fov. loan Petrovici, adus colectiviştii Iosif Biriş, vederea remedierii situaţiei
directorul Teatrului de Stat din Petro­ m em bru de partid, Adam D a n ­ existente pentru ca la G.A.C.
şani. pregătesc fragmente dm .^înti­ „ U n ir e a “, la lu c ră rile de în tre ­
na Blanduziei". şi recitări din poeţii ţinere a culturilor să fie m obili­
contemporani. Elevii anului !! dc la zaţi foţi colectiviştii.
aceeaşi secţie pregătesc, sub îndruma­
N um ai astfel se va reuşi ca
întîrzierea în praşila I-a a po­
rea regizorului Constantin Dinişchiotu Vedere 'generală a staţiunii balneare Kartovij Vary, din cii!, Iosif M u n te a n u , lo an R o ­ rum bului să fie recuperată,
piesa „Soacra cu trei nurori". Boemia de Vest, celebră pentru apele sale minerale cu mi­ m an şi alţii care au participat fapt ce va asigura colectivişti­
lor de la G.A.G. „U n irea“ o re­
R. BAI.ŞAN
corespondent nunate proprietăţi curative. ' ___ ________ _____ zi de zi, cu în treag a fam ilie, la coltă bogată.