Page 85 - 1959-05

P ai?. 2 m i l MUL SOCIALISMULUI Nr. 1377

Huăm

Calendarul lucrărilor Prevenirea
incendiilor —

agricole pe luna iunie o datorie patriotică

7 U nul dintre dăunătorii 3

In cursul acestei luni, în toa­ va acorda o mare atenţia pen- garea lăstarilor. In plantaţiile L c a r e a d u c cele m a i m u lte j
te ramurile de producţie agri­ tru depistarea gindacului din tinere se execută copcitul, du- ( s tr ic ă c iu n i p ă d u r i l o r e s te T
colă, sînt d'e executat pe de o Colorado. La identificarea foca- pă care se refac muşuroaiele, L focul. In condiţii de uscă- ^

parte lucrări de întreţinere a relor de infecţie se va anunţa Se execută stropiri cu zeamă t c iu n i şi v în t, focul p ro v o a - j
că incendii de pădure care }
culturilor, iar pe de altă parte neintlrziat secţia agricolă raio- bcrdeleză pentru combaterea
lucrări pregătitoare pentru în­ nală. Pentru combaterea manei manei. Înainte de înflorire se pot lua aspectul unei ade- )

ceperea campaniei de recoltare se vor aplica stropiri cu zeamă face un stropit obligatoriu cu [ v ă r a t e c a t a s t r o f e în tin z în - 1
a păioaselor şi altor culturi. In bordeleză — 1 la sută înainte 0 soluţie de 0,5 la sută, iar în t d u - s e cu r e p e z ic iu n e pe su - j
acest scop, unităţile agricole din de înflorit. Lucrarea se repetă cazul unui regim bogat în ploi, C p r a f e ţe m a r i, m a i a le s , în -j
sectorul socialist şi restul culti­ după 10—15 zile. L a tr if o iş ti stropitul se va executa chiar şi [¦ c a z u l p ă d u r i l o r de r ă ş i- ]

vatorilor, vor trebui să aibă in şi h ic e rn ie re , pentru combaterea în timpul înfloririi. In executa- L n o a se . I

vedere următoarele lucrări: cuscutei, vetrele infectate vor rea stropirilor se va ţine seama (. C a u z e le c a r e p r o v o a c ă ^
f i . curăţate cu sapa, iar produ- de avertizările date de Staţiunea t a c e s te in c e n d ii c o n s t a u de -j
IN CIM P sul rezultat se va distruge, experimentală pomicolă Geoa- [¦ o b icei în n e g l i j e n ţ a u n o r j

Climatul regiunii, în cursul L a m a z ă r e , se aplică al doilea giu, prin secţiile agricole raio- [ oam eni prin aru n carea de I
lunii iunie, oferă cele mai bune tratament. în cîtnp prin prăfuiri nale.
l ţigări sau chibrituri aprin- ^

condiţii pentru creşterea masei sau stropiri cu D.D.T. pentru jac f/ e asemenea altoiri în L se, la î n t î m p l a r e , a p r i n d e - j
I- r e a f o c u lu i în p ă d u r e în -j
vegetative' a plantelor. In acest combaterea. gărgăriţei. Se face verde, pentru complectarea go- r l o c u r i n e p e r m i s e ş i p ă r ă - ¦) B rigada de femei de la secţia lipit cutii a IN FO T O : b rig ad a de femei de la secţia lipit
timp însă, căldura şi umidita­ recoltarea culturilor de mazăre lurii0r. ^ sirea lor în a in te de a le i fabricii I.A.R.T. din oraşul Deva a realizat de cutii d u p ă t e r m i n a r e a lu c ru lu i. In p rim p la n co<
tea ridicată, oferă condiţii din­ şi orz de toamnă. După sece­ cu rîn d p lan u l unei zile în p ro p o rţie de 120 la
tre cele mai bune pentru infec­ rat se efectuează dezmiriştitut. I N G R A D I N A D E L E G U M E C s t i n g e , lip s a d e p a r a s c î n - I s u t ă . D u p ă o b ţ i n e r e a a c e s t u i s u c c e s m e m b r e l e m unisteie M aria Iordache, luliana Mezo, Elisa-

tarea culturilor cu buruieni, boli La mazăre, după treierat se a- <>g conţinu# îngrijirea cultu- C tei la lo c o m o t i v e l e de c a le j b r i g ă z i i a u ţ i n u t n e a p ă r a t s ă a i b ă o a m i n t i r e beta Rostahar.

şi dăunători. Lucrările indicate phcă in magazie tratamentul cu r^Qr pr-n aplitareă praşilelor, [• f e r a t ă f o r e s t i e r ă , p r a c t i c a fotografiindu-se îm preună. Au început examenele
sulfură de carbon ( / kg. sub- ucjaf ^ îngrăşarea supli-
în cînip, urmăresc să ajute la r arderii nesupravegheată a , » « • • • * * . H3S la institutul din
creşterea în bune condiţii a plan- stanţă la 100 kg. boabe), pentru rnentară. Se stropesc culturile Petroşani
telor hz vcderccz obţinerii unor combaterea giăgăi iţei. roţii ceanâ cartofi cu zea- resturilor vegetale proveni- 1 Un reuşit spectacol pentru cei mici:
producţii, sporite. In această lu-
In vederea organizării cam- mă horgelezăi g y [a suiă> pen. l te din cu răţirea fîneţelor şi ^ i lampa fermecată“
nă se vor executa plivitul ovă­
zului, acolo unde această lucra­ pantei de recoltare, se fac in ţm combaterea bolilor criptoga- L păşunilor din apropierea
re nu 'este încă executată, pră­ gospodăne următoarele lucrări: ^ Sg fac& a ră c m (a iL
pregătirea magaziilor pentru f a aceadă cu[tură sg execută t p ă d u r i l o r e tc . S - a r p u t e a -j

I ca i n c e n d i i l e de p ă d u r e să -j

f- fie p r o v o c a t e şi d e c ă t r e 1

şitul la porumb, floarea-soare- depozitarea produselor (reparat., copuifui şi legatul de araci. Se ^ elem entele duşm ănoase re- I de N. Ghernet In cele 4 corpuri de clădiri
lui, cartofi, fasole, sfecla de za­ curăţat, desinfectat, deratizat), pianteazcî răsadurile pentru le- cu peste 70 de încăperi ale In­
l gim ului no stru care, în ura ' stitutului de mine „Gh. Gheor-
gliiu-Dej” din Petroşani studia­
hăr etc. Această lucrare se re­ verificarea batozelor de treier, , . L lor faţă de cuceririle po- Teatrul de păpuşi „Prichindel“ m ecată, cu a ju to ru l căreia îşi va ză în prezent 600 de studenţi
petă încă odată pînă la sfîrşitul motoare etc.): pregătirea ariilor <«»**¦ c° ' din Alba Iulia, alături de fra- putea îndeplini toate dorinţele, şi studente. Numai la facultatea
L porului muncitor, încearcă ) de mine învaţă un număr de
345 de studenţi. Printre aceştia,
l u n i i s e face apoi îngrăşarea de treier. nopidă etc.). Se recoltează le­ [ pe t o a t e c ă i l e s ă l o v e a s c ă ] te te s ă li „ V a s i l a c h e “ d e la P e - A f lîn d a c e a s t a , cei doi ( m a i tîr- fruntaşi la învăţătură sînt stu­
denţii din anul 11, Traian Ni-
suplimentară a culturilor de TN L IV A D A D E P O M I gumele timpurii. Se strîng şi se [ în e c o n o m i a n o a s t r ă n a - ^ t r o ş a n l , în j u m ă t a t e a d e d e c e n i u z iu şi s u l t a n u l ) , s e h o t ă r ă s c s ă -l ţescu, care pînă nu de mult fu­
sese maistru miner la Gheiar,
sfeclă de zahăr, cartofi şi floa- depozitează tocurile, ramele şi L ţio n a lă . -j d e c î n d îşi t r ă i e ş t e v i a ţ a s - a fă - g ă s e a s c ă p e a c e s t A i a d i n şi să -i Gheorghe Dobrinoiu, fost mais­
tru electrician la mina Vulcan
rea-soarelui, ( cu 100 kg. super- Se continuă lucrările de în- restul inventarului folosit la I A tît în c a z u l in c e n d ie r ii ^ c u t c u n o s c u t şi î n d r ă g i t d e m icii f u r e l a m p a . D u p ă o s e r ie d e pe- şi Ionel Călinoiu. La examenele
[¦ d in n e g l i j e n ţ ă c ît şi în c a - 1 s ă i s p e c t a t o r i d in r e g i u n e a H u - r i p e ţii îl g ă s e s c , îl s u p u n la chi- de fizică din prezenta sesiune,
fosfat, 50 kg. sare potasică şi 50 treţinerea solului şi se aplică răsadniţă, cei trei studenţi au primit note
zul in cen d ierii in te n ţio n a te , î n e d o a ra . C u p rin z în d u n colectiv n u ri şi, d u p ă ce-1 d e s p a r t de îe- foarte bune,.
kg. azotat de amoniu socotit la tratamente pentru combaterea
[ legile ţării noastre prevăd j Rezultate frumoase la exame­
ha.). Incorporarea îngrăşămin­ bolilor şi dăunătorilor. In prima IN ZOOTEHNIE mic, dar inim os cu elem ente ta- m eia iubită (B udur, fiica sulta-' ne obţin şi studenţii din anul
telor în sol se va face cu oca- decadă a lunii se fac .stropiri l pedepse aspre pentru cei ] lentate, sub conducerea tînăru- ţ i u l u i ) , îi f u r ă l a m p a . D a r ac e st III mine, Pejes Ludovic şi Petre
jn această lună, în cea mai Subleanu, care la disciplina ză­
zia primei praşile din aceasta pentru combaterea păduchelui mare parte diri timp vitele stau [¦ ce se fa c v i n o v a ţ i de a s t- i lui s ă u d i r e c to r P e t r e D i a c o h u , lu c ru n u d ă i n u i e m u lt. A ia d in căminte de minerale au obţinut
luna. La sfecla de zahăr şi sfe­ San José, viermelui merelor, jn pfisune g e ua ga atenţie dea­ L fel de fa p te . D e a c e e a , e s te 1 în a c e la ş i t i m p r e g i z o r a r t i s t i c , i n t r ă ia r în p o s e s i a lă m p ii şi, note de 9. Remarcabile sînt apoi
[_ de d a t o r i a o r g a n e l o r s ilv i- J acest teatru a reuşit să-şi ere- atunci, graţie ajutorului unui rezultatele obţinute de către stu­
cla de nutreţ continuă lucrarea l e r meiul prunelor, păduchilor sebM păşunării pe tarlale, res- t ce, a sfa tu rilo r populare, cze deja un profil propriu de „ d u h “ care sălăşlu ia în lam pă, denţii anului IV mine la exa­
de buchetat şi rărit. După rărit de frunze etc., folosmdu-se pro- pectîndu-se timpul de păşutiai, t a organizaţiilor de masă) ^ muncă-, ap ro p ia t de înţelegerea îi pedepseşte* p e n e r u ş i n a ţ i i hoţi, menul de topografie generală.
plantele trebuie să aibă o dis- duse „Ecatox 20” , concentraţie întreţinerii tarlalelor păscute, j- p r e c u m ş i a f i e c ă r u i o m •) scăpînd poporul îm pilat de lăco- Aşa, de pildă, din cei 21 de stu­
de 0,2 la sută, sau D.D.7. e- îngrijirii adăposturilor, adăpă- c o p iilo r, s e r v in d cauza e d u c ă r ii denţi ai grupei 1 1 1 , un număr
tarifă pe rînd de 18 20 cm. de 78 studenţi au luat note de
. cinstit să ia to a te m ăsu rile ] la 7 în sus. Printre aceştia se
la sfecla de zahăr şi 20—30 cm. mulsionabil 0,7 la sută. Aceste tarilor etc în spiritul m oralei com uniste a m ia şi u ra lor. numără Mircea Popa şi Dan
la sfecla de nutreţ. stro1piri se renpetă duupă 10—15 j,n st.u, pi.nă„ . se c„ontinuă„ cu l pentru prevenirea incendii- I viitorilor oam eni ai m uncii. Pie- Regia (P. Diaconescu) a în­ Savin, care au obţinut note de
sele puse în scenă de T eatrul de 10, Emilian Beloaie care a pri­
Terenurile neocupate, din mo­ supravegherea mirilor şi organi- f. lo r în p ă d u r i . ^ ţeles cu' fineţe m esa jul ce se ce- mit nota 9. Bine se prezintă şi
tive excepţionale, se însămîn- zarea coloniilor noi. Se intro- situaţia grupei 112, în care nici
ţează cu. culturi furajere (po­ ‘, . .. gac rCune cu faguri, artificiali Ţ inerea de conferinţe la ' un student n-a primit notă mai
rumb furajer). Pentru combaterea făinarti, mică de 7.
pentru colectare şi. se vor face ! căminele culturale, educa- j păpuşi din Alba ' reil t ra n sm is m i"
Se cosesc de asemenea buru- roiri artificiale de la familiile Iulia, au reuşit Succesele obţinute de către
ienile şi trifoiştile (la apariţia rapănului, ciuruirii frunzelor, puternice. | rea copiilor şi a tineretu- 1 să îndeplinească .w u cilor spectatori studenţii de la Institutul de mi­
florilor) şi se începe recoltarea ne „Gh. Glieorghiu-Dej” din Pe­
fineţelor naturale. După ridica­ putregaiului fructelor etc., se In timpul zilelor de arşiţă, { lui din şcoli, instruirea cio- ^ LsTOfltCCt (ITC IiY lC lllC d p rin a c e a s tă pie- troşani la examenele din sesiu­
rea recoltei trebuie făcută gră- jace 0 stropire cu zeamă sulfo- stupii vor fi acoperiţi cu umbra­ nea de vară, se datoresc îndru­
parea acestor culturi. Se aleg re (crengi, rogojini etc.), urdi- r b a n i l o r şi a m u n c i t o r i l o r -j cerinţele funda- ^^ să. A jutat de mării permanente pe care con­
calcică, 2 la sută, sau zeamă ducerea institutului, comitetul
bordeleză, 0,5 ta sută (în cazul j- f o r e s t i e r i în v e d e r e a f o lo - ) m entale ale acestui gen de artă sc e n o g ra fia d iscreta şi b o g a tă U.T.M. şi consiliul asociaţiei
— educaţia celor mici, atît din în in v en ţiu n i plastice — a tît în studenţeşti, îndrumate în per­
piersicului se va folosi numai [ sirii atente a focului în ] punct de vedere etic cît şi este­ privinţa păpuşilor, cît şi a de­ manenţă de către organizaţia
tic. D ezvoltarea gustului pentru corurilor — a pictorului sceno­
l_ p ă d u r i , c o n s t r u i r e a de o b - I de bază P.M.R. din institut, o

zeama sulfocalcică). l servatoare în locurile cele j acordă studenţilor.

parcelele de trifoi şi lucernă, ce _ Se face recoltatul fructelor ta tuşurile vor fi larg deschise, iar i m a i r id ic a te şi a s i g u r a r e a frumos, alături de trezirea încă graf Avram M entzel, spectaco­ R. BALŞA."

vor fi rezervate pentru ' Sâfnî'it- ’ 'CiresUrtaisi, ViSini it. căpşuni. controlul -trebuie-, făcut mai rar. J serviciului de patrulare în ¦j < de pe acum a celor mai înalte lul a reu şit să se prezinte în corespondent
faţa celor mici uşor inteligibil
tă, din coasa a doua. — * ‘ ~ i n livezile n m ’înfiinţate, în * în orele dinsPre s e a ră : ' p u n c t e l e p e r i c u l o a s e e x p u - V' s e n t i m e n t e c e t ă ţ e n e ş t i în s u f le - şi u n itar. ANUNŢ

Combaterea bolilor şi dăună- caz de secetă, se va efectua uda- Pe măsură ce fagurii-suit că- [ se incendiilor, am en ajarea I tul celor mici, sînt criterii de la In tre in terp reţi au p lăcut în Teatrul de S tat de estradă din
torilor se va face astfel: la , , „ •/nr păciţi, se va face recoltarea mie- mod deosebit D um itru M atei (în
o v ă z , prăfuite cu hexacloran în \ P ^ u o r. m , ţtnindu-se seama şi de re- f. l o c u r i l o r u n d e e s t e p e r m i s j c a r e n u t r e b u i e s ă s e a b a t ă în rolurile ghicitorului, sultanului oraşul D eva a n u n ţă pe cei inte­
şi p escaru lu i), care la fiecare
mnlifnfp dp 25—30 ko la ha I n Vle’ se COn^inu^prăşauh terva necesară stupilor pentru j- f u m a t u l , i n t e r z i c e r e a a r d e - ^ m unca sa un teatru pentru co­ apariţie în lum ina ram pei a reu­ resaţi că are libere urm ătoarele
pii. De fapt, aceste cerin ţe stau şit să -fie altul, plin de viaţă,
împotriva g în d a c u li/ băţos': S e 'face plivitul, copilitul şi le- iernate. > rii resturilor de pe fîneţe 3 firesc în m işcări. Rolul lui Ala- locuri :

l din v ecin ătatea pădurilor, j la baza oricărui teatru, riar ele din a fost realizat cu discreţie 2 locuri pentru balerini ;
t întărirea vigilenţei faţă de Î se cer cu atît mai m ult respec­ şi înţelegere de către Gh. H ă-
la sfe c la de z a h ă r , prăfuire c il--------- -— — ¦-¦ ¦• ¦¦¦¦ ' ¦= ¦------------------ ¦- e l e m e n t e l e d u ş m ă n o a s e — jj t a t e c î n d e v o r b a d e a m o d e l a prian, iar perechea sa, preafru- 2 locuri pentru b a le rin e ;
m oaşa Budur, a fost înviorată
acelaşi produs şi în aceeaşi can­ artistice de amatori iată num ai cîteva din ac- i de m înuirea im pecabilă a actri- 1 loc pentru violonist;
sufletele fragede, uşor receptive,
Concursul echipelortitate împotriva răţişoarei sfe­ m aiori ale caselor raionale de
clei, păduchilor de frunză etc. cultură din Alb» iulia, Brad, ^ ţiu n ile ce se im p u n a fi 3
Ha( O răştie şj Sebeş Intre spectacolele din actuala
[ luate pentru a preîntîmpi- 3
De asemenea, se aplică, un tra­ L a D e v a , în s a la c in e m a to - In vederea acestui im portant t na izbucnirea de incendii 1 stagiune ale Teatrului de păpuşi

tament. cu zeamă bordeleză 0,7 g r a i u l u i „ F r l n n o n S î r b u " v a a- f în păduri. P rezen ţa perso- ^ „P rich in d el“ din Alba Iulia,

la sută, pentru combaterea ciu­ v ea lo c fa z a r e g i o n a l ă a c o n - [• n a i u l u i s il v i c — p ă d u r a r i - p r i n t r e c e l e m a i r e u ş i t e s e n u -

ruirii frunzelor; la c a r t o f i , se c u r s u l u i e c h i p e l o r a r t i s t i c e d e a- ^ şi m a i ş t r i s ilv ic i — în se c - 3 m ă r ă d e s i g u r d r a m a t i z a r e a c u -

COLECTIVISTA evenim ent formaţiile artistice [ tcarele de pază încredinţa- ) noscutului basm al Şeherezadei ţei Ţuky H uiu. In teresan tă a
de am atori ale caselor raionale (1001 de n o p ţi) —¦ „ A ia d in şi fost co m p o ziţia lui V iorel O an-
luliana de cultură s-au pregătit cu m ul­ l te este ab so lu t necesară în 1 lampa ferm ecată“. Scriitorul so­ cea în ro lu ţ vizirului, ca şi a-
tă seriozitate. La concursul ca­ j vietic N. Ghernet, care a făcut p ariţiile pliile'- d e . m ister ale
re va avea loc în zilele de 30 L special în perioada de se- 3 această transpunere pentru tea­ „preaputernicuiui d u h “ — Dji-
şi 31 m a i c o n c u r e n ţii fie c ă re i 1 trele de păpuşi, a îm bogăţit cu­ nul K aş-kaş întruchipat de Gh.
^ cetă. Ei sînt aceia care I n o scu ta poveste a lui A iadin cu
3
l trebuie să exercite în pri-
l mul rînd un control pre-

t ventiv şi să în lă tu re la

Cu toate că deasupra Teiu- cei mai avuţi. De pe iugărul echipe, în dorinţa de a ocupa L timp orice sursă ce ar pro- 3 clem ente noi Insiprâte din Şe- B ărbănţan. M aria Matei a co­
un loc fruntaş, vor pune în va­ 3 herezada, elim inînd elem entele resp u n s în rolul m am ei lui A ia ­
şului se strîngeau norii de de pămînt pe care-1 avea, nu loare tot talentul şi posibilită­ [ voca incendii. Fiecare ce- i de prisos din basm . Astfel piesa din.
ploaie, colectiviştii erau încă ţile lor. Deci publicul devean va r tăţean conştient şi cinstit a cîştig at din punct de vedere al
pe cîtnp. In grădina de zar­ izbutea niciodată să scoată avea ocazia să asiste la specta­ j m e s a j u l u i c e -1 a r e d e t r a n s m i s . M erită o notă bună muzica
zavat din curtea gospodăriei, măcar atît cît să poată ieşi cole reuşite şi să ap lau d e pe cei l are datoria patriotică să co m p u să şi e x ecu tată de E lisa
din iarnă. Aşd a trăit ea aş- mai buni. T A cţiunea .piesei se petrece în- beta B arbu, cît şi tehnica efec­
doar cîleva femei lucrau, a- teptînd vremuri mai bune. Şi păzească şi să ferească de -j tr-un s u lta n a t’ din îndepărtatul telor de lum ini şi a tru c a je lo r,
plecale deasupra rozoarelor. vremurile bune au sosit. Cei 3 H alidan. Ea se precipită din cli­ conduse de Gh. M ăgureanu.
Zadarnic am încercat insă să din jurul Iutianei Picoş cu- L distrugeri pădurile — bun 1 pa cînd ghicitorul sultanului şi
ghicesc dacă printre ele se hosc binefacerile pe care 23 vistiernicul său găsesc un m a­ Execuţia păpuşilor (Viorica
află şi colectivista luliana August le-a adus în viaţa ei. l al întregului popor. H u iu ) şi cea a c o stu m e lo r (A n a
Picoş. O căutam tocmai pe O văd mîndră de fiii ei şi
i NICOLAE A. N1COLAE

-•v—1 \— 1 «_J v_>u J .___r

Citsforii rse sezsssasă

ea, pentru că numele ei fi­ ştiu cît de mulţumită e ea Lipsă de răspundere n u scris vechi de cînd lum ea, în P o p a) au fost în ton cu spec- 1 loc p e n tru tro m p e tis t f;
gura pe graficul, de zite-mun- pentru că toţi au devenii oa­ care scrie că un anum e Aiadin e tacolul. 1 loc pen tru c o n tr a b a s is t;
că prestate. Mai precis, pe meni de nădejde. Băiatul cel Pentru ziua de 14 mai a.c. am fost nului, care, poate ne va aduce vac­ sortit să g ăsească o lam pă fer- 1 loc pentru solistă cîn tă re a ţă
grafic eră a doua, în fruntea mare e mecanic in Valea Jiu­ anunţate să ne prezentăm cu copiii în­ cinul. Nici o nădejde, însă. Trenul şi a IRIMIE STRAUT soprană;
şirului de nume era cel al lui, iar altul e maistru me­ tre 6 luni şi 3 ani la dispensarul me­ continuat drumul, iar noi, am răma?
comunistei Eghed Sara, ves­ canic la şcoala tehnică diri dical din Gurasada. Aici, copiii noş­ cu aşteptarea. Se dă un telefon şi la Sărbătoare îa Zlatna 1 loc p en tru so listă c în tă re a ţă
tită prin hărnicia ei. Cluj. Cinci vin acasă, vigu- tri urmau să fie vaccinaţi contra po- raion. La secţia sănătate nu răspunde altistă;
roşi. şi falnici, vecinii o văd liomelitei. Gu toate că timpul era ne­ nimeni. Ce-i de făcut? „Salvarea" ne o E duminică. Tinerii de la întreprin­ tribuţia elevii şcolii elementare din
Am întrebat totuşi pe cele pe luliana emoţionată şi bucu­ favorabil — ploua în dimineaţa aceea, aduce medicul nostru de circumscrip derile industriale, cei din şcolile şi satul Păfrînjeni, corurile şcolii profe­ 1 Ioc pen tru solist c în tă re ţ te­
trei femei din grădină unde roasă alergînd de colo-colo, încă înainte de ora 9, mamele cu co­ ţie. El are motocicletă. S-a repezit cartierele Zlatnei, oamenii muncii din sionale, a şcolii medii şi al căminului nor liric ;
o pot găsi. Nu ştiau nici ele prin. curte după treburi ca şi piii soseau una cîle una la dispensar. pîn' la llia şi a adus vaccinul. Odată această localitate, au astăzi sărbă­ cultural din Ziatna.
precis: ta parcela de legumi- cum ar fi întinerit dintr-o- cu sosirea lui ( p e ja orele 11,30), am toare : festivalul intercomunal al tine­ 1 loc p e n tru solist c în tă re ţ
cultură sau la praşila sfeclei. dată. De la secţia sănătate a raionului aflat că tovarăşii de la raion aveau de retului. SEPTIMIA MAIOR bas bariton.
Nu-mi rămînea altceva de fă­ tlia urma să ni se trimită vaccinul în gînd să ne trimită vaccinul pe la orele corespondentă
cut decit să pornesc peste De cînd e în gospodăria jurul orei 9. Aşa s-au angajat tova­ 17, şi nu la 9 după cum s-au angajai. îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, Doritorii se vor prezenta la di­
cîmp spre parcelele amintite, colectivă, a reuşit să-şi repa­ răşii de la raion. A venit şi ora 9, tinerii au defilat prin faţa tribunei recţia teatrului din Deva, strada
aşezate la cele două capete re casa, şi-a cumpărat apa­ s-a făcut şi 10, de Ia raion, însă, nici A1ARIA STOICM1ŢOU oficiale. Au impresionat mai ales co­ A. I a n c u n r . 10 în z ile le d e 4, 5
ale perimetrului gospodăriei. rat de radio etc. Dar cel mai o veste. Este aşteptată şi sosirea tre­ corespondentă loanele de stegari, cele ale elevilor şi 6 iunie 1959.
A început însă ploaia. Picuri important e faptul, că, a reu- şcolii profesionale, grupul de elevi mi­
mari şi reci s-au pornit să şit să aducă în casă bel- Becurile nu mai ard neri îmbrăcaţi în uniforme, cu căşti
curgă pe pămîntul afinat. şugul. Cu toate că nu mai e de miner şi lămpi de carbid.
atît de tînâră, colectivista lu­ Prin anul 1947 locuitorii salului Sîn- de atunci încoace, s-au făcut contri­
Împreună cu alţi colecti­ liana Picoş a reuşit, în anul petru, raionul Haţeg, şi-au procurat buţii în bani în scopul reparării dina Mîndri de rezultatele lor, cele 8
vişti, m-am adăpostit sub care a trecut, să efectueze prin contribuţia lor un dinam electric mului. Cu toate intervenţiile făcute la brigăzi de muncă patriotică de la
streaşină unei clădiri. Cînd peste 140 zile-muncă situîn- necesar electrificării satului. Tot prin sfatul popular comunal şi raional, si­ şcoala profesională, au raportat cu a-
ploaia încetase, am continuat du-se printre primele femei contribuţie voluntară s-au făcut şi in­ tuaţia dinamului a rămas aceeaşi. ceastă ocazie efectuarea a mii de ore
din colectivă. stalaţiile necesare pe străzi. Fiecare Lămpile cu petrol au luat din nou lo­
a mă interesa de colectivista cetăţean şi-a introdus lumina electrică cul becurilor electrice, iar aparatele de muncă voluntară închinate festivalului.
Şi, după cum am văzut pe în casă. După aprinderea primelor radio au fost puse de-o parte.
pe care o căutam şi, de la graficul afişat pe peretele becuri, căminul cultural a fost dotat Cu ocazia programului sportiv pre­
gospodăriei agricole colecti­ cu aparat de radio. La rîndul lor, Iată de ce, noi cetăţenii din satul zentat pe stadionul din localitate, cele
cei cu care luliana Picoş ve „30 Decembrie" din Teiuş, numeroşi cetăţeni din sat şi-au cum­ Sînpelru ne întrebăm: cît va mai dura
părat aparate de radio. Satul luminai această situaţie, pe care organele în mai bune au fost punctele de gimnas­
muncea, am aflat multe. colectivista luliana Picoş nici electric primise un aspect plăcut. drept ar fi trebuit s-o rezolve de multă
vreme? tică executate de elevii şcolii medii,
? în acest an nu se va lăsa mai
săriturile la aparate şi jocurile dis­
Ca şi mulţi alţi locuitori prejos.
tractive ale elevilor şcolii profesionale
săraci din Teiuş, înainte de ele.

23 August 1944, luliana Pi­

coş a muncit cu ziua pe la MIHA! TRIFOI Din anul 1955 dinamul nostru nu Un grup de cetăţeni din La fel, a fost mult apreciat pro-
mai funcţionează, deşi în fiecare an,
satul Sînpetru . gramul ar.tişjjg la care şj au adus con­